Dezbatere Historia la Adev─ârul Live: Va anexa Rusia ┼či Transnistria sau va respecta acordul ├«ncheiat la Geneva? jpeg

Dezbatere Historia la Adev─ârul Live: Va anexa Rusia ┼či Transnistria sau va respecta acordul ├«ncheiat la Geneva?

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Pre┼čedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat joi, vorbind despre solicitarea Transnistriei de integrare ├«n Federa┼úia Rus─â, c─â "oamenii trebuie s─â aib─â dreptul s─â-┼či decid─â singuri soarta".

Pe de alt─â parte, situa┼úia din Ucraina se degradeaz─â de la o zi la alta. Dac─â p├ón─â recent doar ├«n regiunile din estul Ucrainei militan┼úii pro-ru┼či preluaser─â controlul asupra centrelor regionale de decizie, de miercuri revoltele s-au extins ┼či ├«n regiunile din sudul ┼ú─ârii ├«n special ├«n zona Odesa. Joi seara, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat, ├«n cadrul unei conferin┼úe de pres─â organizate dup─â ├«ncheierea discu┼úiilor de la Geneva privind criza ucrainean─â, c─â ÔÇ×s-a ajuns la un acord pentru detensionarea situa┼úieiÔÇť.

Lavrov sus┼úine c─â cei patru participan┼úi, Ucraina, Rusia, UE ┼či SUA, au fost de acord ca ÔÇ×grupurile ilegale s─â fie dezarmateÔÇť. ├Än tot acest context care este strategia Moscovei ├«n privin┼úa Ucrainei? Dar ├«n ceea ce prive┼čte Republica Moldova ┼či Transnistria? La aceste ├«ntreb─âri, dar ┼či la multe altele, au r─âspuns Octavian Milevschi, cercet─âtor independent ├«n rela┼úii interna┼úionale, specializat ├«n spa┼úiul postsovietic, ┼či Ciprian Pl─âia┼ču, editor ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, ├«ntr-o edi┼úie Adev─ârul Live moderat─â de Ion M. Ioni┼ú─â.

C├ót de real este progresul privind detensionarea ┼či ce ├«nseamn─â asta pentru Ucraina?

Octavian Mileschi: Pentru Ucraina ├«nseamn─â un Pa┼čte lini┼čtit. Probabil urm─âtorul obiectiv al Rusiei este 9 mai, ziua victoriei, unde ar putea ├«ncerca noi str─âpungeri.

Pe termen mediu, mi-e clar c─â SUA ┼či UE au ├«ncercat gestionarea Ucrainei din afar─â. De facto a fost de acord cu implicarea direct─â a Rusiei ├«n federalizarea ┼či transformarea Ucrainei ├«ntr-un stat, ├«n cel mai bun caz, slab func┼úional.

Dac─â citim atent comunicatul acordului, nu se spune nimic despre Crimeea. De fapt, a fost legalizat─â anexarea Crimeei, nu se spune nimic nici despre retragerea total─â a trupelor. Putin a ┼či recunoscut c─â trupele acelea sunt ruse┼čti, prin ceea ce nu a fost semnat. Ceea ce spune foarte multe despre ├«ncrederea pe care a acumulat-o Putin ├«n ultimele s─âpt─âm├óni sau luni.

Iar─â┼či, nu se spune nimic despre agresiunea Rusiei, de┼či toat─â lumea vorbea de o invazie. Nu se spune nimic nici despre p─âstrarea integrit─â┼úii teritoriale a Ucrainei.  

Acum vedem c─â obiectivele lui Putin au fost atinse;Ucraina devine un stat care depinde de vecinul s─âu, Rusia a anexat pur ┼či simplu Crimeea, s-ar putea ca Ucraina s─â fie divizat─â, iar Moscova ar putea interveni direct ┼či s─â decid─â.

Dar ce a c├ó┼čtigat Ucraina ┼či cei care voiau ca Ucraina s─â se orienteze spre lumea vestic─â?

Manuel St─ânescu: Dac─â ne uit─âm ├«n secolele din urm─â, istoriile Ucrainei ┼či a Rusiei se ├«ngem─âneaz─â foarte mult. S─â nu uit─âm c─â Pactul Ribbentrop-Molotov a fost unul din care Ucraina a c├ó┼čtigat foarte mult. Dup─â p─ârerea mea, Rusia d─â o lovitur─â de imagine, iar faptul c─â nu se mai vorbe┼čte de Crimeea este ca ┼či cum ne bucur─âm c─â a r─âmas doar Crimeea ┼či c─â nu a n─âv─âlit ┼či mai mult ├«n ┼úar─â. Genul acesta de abordare a occidentului ├«mi aduce foarte puternic de per interbelic─â.  Modalitatea asta de a g├óndi a Rusiei este gre┼čit─â.

Din punct de vedere al politicii externe, nu s-a schimbat foarte mult. Am observat ├«nc─â din anii 2000 c─â ├«n Rusia s-a ├«nceput o recuperare a mi┼čc─ârii albe, inclusiv de la nivel central.. Faptul c─â Rusia are acest gen de politic─â nu este ├«nt├ómpl─âtor.

Dac─â ne ├«ntoarce ├«n timp ┼či vorbim despre statul ucrainean, lucrurile au fost extrem de tulburi. Ei au ├«ncercat s─â-┼či creez o identitate, dar nu au reu┼čit, iar istoria a venit mereu peste ei. Teritorii importante au ajuns acum Ucraina, de┼či a fost ulterior devastat─â de r─âzboi pentru c─â marile campanii s-au desf─â┼čurat ├«n acea zon─â ┼či voiam s─â facem o rememorare a acestor campanii pe care ┼či Rom├ónia le-a desf─â┼čurat ├«n teritoriul Ucrainei de acum, al URSS-ului de atunci.

Octavian Milevschi (prin Skype), istoricul Manuel St─ânescu ┼či Ciprian Pl─âia┼ču FOTO David Muntean 

image

Ciprian Pl─âia┼ču:Rom├ónia a intrat ├«n r─âzboi pentru Basarabia ┼či Bucovina. Iar apoi au continuat r─âzboiul dincolo de Nistru, pe teritoriul Ucrainei. Ucraina a fost afectat─â de r─âzboi ┼či nu doar l-a dus, atunci c├ónd au mers armatele rom├óne ┼či germane ┼či au avut campanii victorioase p├ón─â au ajuns la Stalingrad, dar vedem c─â efectiv c─â tot r─âzboiul a fost dus mai mult pe teritoriul ucrainean. Dac─â ne ├«ntoarcem pu┼úin ├«n urm─â, acela┼či teritoriu a fost devastat ┼či controlat de Stalin prin foamete ┼či aranjat astfel ├«nc├ót popula┼úia existent─â s─â fie ├«mpr─â┼čtiat─â. Lucrurile au stat ├«n a┼ča fel ├«nc├ót toat─â popula┼úia a fost at├ót de mult amestecat─â, ├«nc├ót nu-┼či mai g─âse┼čte identitatea.

S-a stabilit destinul Ucrainei la Geneva ca  stat-tampon ├«ntre cele dou─â mari blocuri de putere?

Octavian Milevschi:La o prim─â analiz─â, a┼č compara  ce s-a ├«nt├ómplat ieri la Geneva cu ├«ncheierea procesului Munchen. ├Äns─â, p├ón─â la urm─â, este doar o analogie. Procesul nu este terminat. Done┼úkul nu are mare miz─â f─âr─â Kiev. Ce-┼či dore┼čte Rusia este dac─â nu Ucraina ├«ntreag─â, cel pu┼úin central─â, estic─â ┼či de sud. Ce s-a ├«nt├ómplat ieri a fost doar un armisti┼úiu, a┼č spune. Denot─â ┼či sl─âbiciunea Vestulul.

Noi avem o traum─â na┼úional─â, se nume┼čte Ribbentrop-Molotov. Este ├«n ADN-ul na┼úional, ├«ns─â dup─â ce a suferit Ucraina ├«n r─âzboiul mondial, ├«nainte de aceasta foamea din `33-`34, r─âzboiul civil, cred c─â nu mai putem s─â vorbim despre artificialitatea Ucrainei la fel cum nu putem s─â vorbim despre artificialitatea Poloniei ┼či a altor state din regiune. Ce avem noi nevoie este s─â avem o Ucrain─â c├ót mai stabil─â ┼či mai integr─â, fiind c─â f─âr─â Ccraina nu avem nici Moldova. Lini┼čtea relativ─â din Moldova se datoreaz─â integrit─â┼úii Ucrainei.

Vorbeam despre traumele ├«ngrozitoare prin care ucrainenii au trecut, mai pu┼úin cunoscute pentru publicul larg. Vorbim despre importan┼úa anului 1914, care trebuie legat de 1989. Acest secol al extremelor repreprezint─â ├«nceputul ┼či sf├ór┼čitul unui ciclu:cu dou─â r─âzboaie mondiale, cu teroarea bol┼čevic─â, teroarea nazist─â, cu crime ├«ngrozitoare la adresa unor mari popoare, holocaustului ┼či a┼ča mai departe. 1914-├«nceputul primului R─âzboi Mondial ÔÇô Ucraina este teatru de r─âzboi ┼či atunci ├«ntre Austroungaria ┼či Rusia, Imperiul ┼óarist de atunci. Pe urm─â izbucne┼čte revolu┼úia bol┼čevic─â, iar Ucraina este teatrul de lupt─â ├«ntre ro┼čii ┼či albi, pe urm─â foametea care omoar─â c├óteva milioane de oameni, invazia nazist─â. Lucrurile par s─â se ┼úin─â lan┼ú ┼či ie┼čind dintr-o asemena traum─â, este evident c─â orice stat  are dificult─â┼úi uria┼če ├«n a-┼či stabili un destin.

Manuel St─ânescu: Sunt dou─â planuri paralele. Pe de-ao parte putem vorbi de determinismul istoric, dac─â Crimeea apar┼úine de Ucraina sau de Rusia din punct de vedere cultural-istoric ┼či putem vorbi ┼či de dreptul interna┼úional, de faptul c─â Ucraina era un stat cu grani┼úe bine stabilite, recunoscut de puterile interna┼úionale.

Faptul c─â ucraina afost atacat─â ┼či un teritoriu i-a fost rupt este f─âr─â t─âgad─â. ├Ängrijor─âtor este cums e raporteaz─â europenii la aceast─â situa┼úie.

image

┼×i putem face o analogie ┼či cu `38, c├ónd Hitler ia Austria, nimeni nu spune nimic, pe urm─â ia toat─â Cehia ┼či Slovacia.

Octavian Milevschi: Un element care nu se g─âse┼čte ├«n `38 este neutralizarea moral─â a Germaniei. Comportamentul ├«mp─âciuitor al Germaniei de ast─âzi se datoreaz─â ┼či discursului rusesc despre nazism-fascism. Orice ie┼čire public─â se face referin┼ú─â la fascismul ucrainean, sponsorizat de Vest. Atunci c├ónd cineva de la Moscova spune asta, ├«n Germania apare un sentiment al culpei fa┼ú─â de gre┼čelile ┼či crimele comise ├«n al Doilea R─âzboi Mondial ┼či apare un comportament de respingere. Putin ├«n┼úelege foarte bine acest lucru.

Rusia are o abilitate special─â de a specula sentimentul de culp─â al Germaniei fa┼ú─â de Rusia, dar Germania a uitat c─â cel pu┼úin ├«n egal─â m─âsur─â este vinovat─â ┼či fa┼ú─â de Ucraina ┼či c─â cele mai mari tragedii s-au petrecut pe teritoriul Ucrainei. Acest capitol trebuie ├«nchis ┼či de clasa politic─â german─â ┼či rus─â. 

Manuel St─ânescu: Putin ├«┼či d─â seama c─â lipsit de aportul Germaniei, diploma┼úia europei este foarte sub┼úire l┼či foarte u┼čor de manevrat.

┼×i oricum nu face fa┼ú─â diploma┼úia european─â f─âr─â Sttaele Unite. Asta s-a v─âzut clar ├«n momentul ├«nc are SUA au ale obiective strategice ┼či alte interese majore, e clar cp─â UE nu a putut singur─â s─â fac─â fa┼ú─â.

Manuel St─ânescu: UE este ├«ntr-o criz─â de identitate ├«n prezent, ceea face face u┼čor pentru Rusia s─â puncteze.

Octavian Pl─âia┼ču:Aceste reveniri ale Rusiei s-au terminat r─âu, ne arat─â istoria. C├ónd Rusia a revenit ├«n al Doilea R─âzboi Mondial am pierdut Basarabia, ├«n 1812, Bucovina ┼či am primit ┼či un regim extrem de nociv care ne-a adus ├«napoi ├«n timp. ┼×i Rom├ónia etse ├«n zona statelor-tampon.

Manuel Stănescu:România este într-o zonă strategică în care trebuie să aleagă foarte clar.

Octavian Mileschi:Putin, ├«n discursul c─âtre na┼úiune, a men┼úionat despre ÔÇ×NovorusiaÔÇŁ, Noua Rusie, adic─â Rusia care a ├«nceput s─â fie consturit─â de Ecaterina cea Mare, care a consturit Odessa ┼či care a transformat tot acest spa┼úiu aflat acum sub semnul ├«ntreb─ârii ┼či care este disputat de Rusia.

Ce interese are Rusia acum, mai ales dup─â ce Putin a spus c─â va studia cererea transnistrenilor de a recunoa┼čte independen┼úa statului de facto?

Octavian Milevschi:Parcursul nu mi-e clar la acest moment pentru c─â nu exist─â o leg─âtur─â direct─â.

Pe hart─â nu s-a schimbat Rusia prea mult, nu are un acces mai mare la Transnistria acum cinci, ┼čase, zece luni ├«n urm─â. Transnistria este ├«n aceea┼či situa┼úie ┼či financiar─â, ┼či economic─â, chiar dac─â Moldova se asociaz─â treptat ├«n Europa, iar ├«ncep├ónd cu data de 29 aprilie vor putea circula liber ├«n UE. La Chi┼čin─âu, la oficiul pentru pa┼čapoarte, de unde transnistrenii ├«┼či pot lua pa┼čapoarte moldovene┼čti, coada s-a triplat deja, ceea ce este un semnal calr pentru Moscova c─â trebuie s─â fac─â ceva.

Rusia a contracarat cu propunerea de a deschide consulate la Comrad. Transnistria are o extensie aici care duce la G─âg─âuzia.

G─âg─âuzia este una dintre popoarele mici ┼či recunosc─âtoare imperiului. Ei au fost invita┼úi s─â populeze sudul Basarabiei ├«n 1812, au fost adu┼či de generalul ┼úarist Inzov. Unii spun c─â g─âg─âuzii se trag din pecenegi, iar al┼úii spun c─â se trag din slavii turciza┼úi. Ei vorbesc un fel de turc─â veche. ├Än secolul XIX nu au pus prea multe probleme ┼či se ├«nscriu ├«n logica de populare a Novorusiei. Acum avem 160.000 de g─âg─âuzi ├«n Rep mold ┼či aprox 30.000 ├«n Ucraina. Este o popula┼úie pe care Rusia va ┼čti s─â o foloseasc─â pentru a dezbina Republica Moldova ┼či Ucraina.

├Än ceea ce prive┼čte Transnistria, Rusia a ob┼úinut maximul din ceea ce se putea f─âr─â a avea ┼či interven┼úie militar─â ┼či nici recunoa┼čterea ca entitate independent─â. 

Putin sus┼úine c─â are dreptul s─â trimit─â armata ├«n Ucraina, dar ÔÇ×sper─âÔÇť c─â nu trebuie s─â o fac─â

Vladimir Putin a afirmat c─â ÔÇ×sper─â foarte multÔÇťs─â nu fie nevoit s─â trimit─â armata rus─â ├«n Ucraina, afirm├ónd c─â, din punctul s─âu de vedere, singura solu┼úie pentru puterea de la Kiev este ÔÇ×dialogul" ┼či nu folosirea for┼úei, care duce ┼úara spre ÔÇ×haos", relateaz─â Mediafax. ÔÇ×Doar prin dialog, proceduri democratice ┼či nu prin folosirea for┼úelor armate, a tancurilor ┼či avioanelor poate fi restabilit─â ordinea ├«n ┼úar─â", a declarat Putin, ├«n direct ├«n cadrul tradi┼úionalei sesiune de ├«ntreb─âri din partea cet─â┼úenilor. ÔÇ×Consiliul Federa┼úiei ruse (Camera superioar─â a Parlamentului) a acordat pre┼čedintelui dreptul de a folosi for┼úele armate ├«n Ucraina. Sper foarte mult s─â nu fiu obligat s─â recurg la acest drept", a declarat liderul de la Kremlin.

Atenţie la Odessa!

Totu┼či, ┼čeful Centrului politic-militar de investiga┼úii de la Kiev, Dmitri T├«mciuk, sus┼úine c─â ├«n regiunea Donbass, se hot─âr─â┼čte soarta Ucrainei, iar Kremlinul a ├«nceput s─â ac┼úioneze treptat prin scoaterea de sub controlul Kievului a regiunilor din Ucraina.T├«mciuk mai spune c─â regiunea Done┼úk se vrea a fi a doua Crimee, iar ├«n timp ce toat─â aten┼úia Kievului va fi ├«ndreptat─â spre estul ┼ú─ârii, Moscova ar putea ac┼úiona ├«n regiunea Odesa inclsuiv cu ajutorul celor 2 000 de militari din for┼úele speciale ruse care au ajuns ├«n regiunea transnsitrean─â, iar astfel Ucraina ar putea pierde teritorii din sudul ┼ú─ârii.

Probabil c─â autorit─â┼úile ucrainene ┼čtiu acest lucru deoarece plajele din Odesa sunt preg─âtite pentru o eventual─â invazie de pe mare. Gr─ânicerii ucraineni au ├«nceput s─â sape tran┼čee ┼či s─â instaleze arici contra tancurilor. Potrivit presei din Ucraina, acestea ac┼úiuni au loc pentru prima dat─â dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.