Dezbatere „Historia”: Cum va face faţă viitorul preşedinte marilor provocări externe: Este Iohannis pionul Germaniei sau ne duce Ponta spre Rusia şi China?
Viitorul preşedinte al României va avea de dat piept cu numeroase provocări de securitate. În estul României, rebelii pro-ruşi controlează un teritoriu destul de vast din Ucraina. Îngheţarea spre care alunecă acest conflict avantajează doar regimul de la Moscova.
Pe de altă parte, drumul Republicii Moldova spre UE este înţesat cu numeroase piedici fabricate în laboratoarele Kremlinului, iar Transnistria este un adevărat bolovan gata oricând să schimbe orientarea Chişinăului. Acestea sunt doar câteva dintre realităţiile de politica externă.
Cum trebuie viitorul preşedinte să le abordeze? Care sunt politicile exetrene promovate de cei doi candidaţi la presedinţia României? La aceste întrebari, dar şi la multe altele vor răspunde jurnalistul Elena Dumitru şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă de adevarul.ro, începând cu ora 11.00.
Ion M. Ioniţă:Ne aflăm cu numai o săptămână înainte de un moment istoric, alegerea unui nou preşedinte al României pentru un mandat de cinci ani. Campania electorală a atins vârful ei, dar ne pot aşteapta şi surprize. Câteva lucruri sunt de spus în această campanie:lipseşte o dezbatere între cei doi candidaţi rămaşi în finală, Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Aşadar, încercăm să desluşim ce ar vrea ei pentru România.
Principalele slogane sunt:Klaus Iohannis – „România lucrului bine făcut”, Victor Ponta – „Preşedintele care uneşte”. În afara acestor slogane, se desfăşoară o campanie de propagandă pe toate mediile. Iar despre Klaus Iohannis se spune că este un om care ar reprezenta interesele Germaniei, fiind minoritar german, iar despre Victor Ponta că vrea să ducă România către est, China şi Rusia.
Oare aşa să fie? Sunt cei doi candidaţi aproape de aceste caracterizări, în alb şi negru?
Întâi, Klaus Iohannis. Atuul lui în această campanie este faptul că este de origine germană, sas din Sibiu. Şi pentru asta trebuie să întruchipeze caracterele pozitive ale germanilor:seriozitate, lucrul bine făcut, cum spune el. Cei care vor să îi diminueze şansele spun că nu este român, nu este ortodox şi că ar fi o marionetă a Germaniei.
Elena Dumitru, jurnalist „Adevărul”:Principalul sau avantaj este că îl asociem cu lucrul nemţesc – că tot a fost numit un „lucru”, nu un om. Dar aceasta este şi principala sa vulnerabilitate. Vedem un sprijin evident, puternic, din partea Germaniei, faţă de domnul Iohannis. Cum? O serie de vizite ale unor oficiali germani la Sibiu.
Unul dintre ei a fost Elmar Brok. Domnul Brok a venit la Sibiu, unde l-a sprijinit public pe domnul Iohannis şi una dintre întrebările pe care i-am adresat-o de la „Adevărul” a fost aceasta:credeţi că e un dezavantaj pentru domnul Iohannis că este etnic german, în contextul în care principalul său contracandidat şi-a clădit campania nu numai pe ideea „preşedintele care uneşte”, ci şi pe „mândri că suntem români”? Iar domnul Brok spunea că, din contră, de fiecare dată, în toate discuţiile cu domnul Iohannis, a simţit această mândrie a domnului Iohannis de a fi român. Acum este la latitudinea electoratului cu ce îl identifică pe domnul Iohannis.
Probabil că şi Germania urmăreşte cu atenţie ce se întâmplă în România, dar de ce ar fi o vulnerabilitate? Nu cred ca Germnia are o imagine nefavorabilă în România.
Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”.E foarte simplu. Haideţi să ne uităm care este uniforma auto în România. Opel, Volkswagen, BMW, Audi. Deci vorbim, efectiv, de mărci nemţeşti. Apoi, lucrurile nemţeşti sunt foarte bine văzute în România. Pe de altă parte, România are o experienţă pozitivă, din punct de vedere istoric – am avut doi regi nemţi. Carol I a ajuns să fie, într-adevăr, un român veritabil şi Ferdinand I „Întregiutorul”, care era nepotul său, şi fusese născut în landurile germane. Primul care se naşte în România e Carol II şi din păcate am observat că are multe trăsături ale clasei politice româneşti.
Experienţele românilor cu nemţii şi conducătorii nemţi nu sunt negative. Sigur ai războaiele, dar în perioada de război lucrurile stau puţin diferit. În Primul Război Mondial, dinastia lupta împotriva propriilor rude. Carol I nu intră în război pentru că ţara nu vrea. Şi până la urmă Ferdinand I intră în război împotriva Austriei şi Germaniei. Interesul României a primat în faţa intereselor care ar fi rezultat din relaţiile de familie.
Ba mai mult. Perioada în care au domnit aceşti regi este perioada în care România a recuperat din întârzierea ei istorică şi economică faţă de Europa. Devine o Românie modernă în timpul lui Carol I şi o Românie Mare în timpul lui Ferdinand. În momentul de faţă avem o discuţie puţin politizată şi dusă la nivel de propagandă. „Mândru că sunt român” atacă exact nuanţa asta de etnic german a lui Klaus Iohannis. Pe de altă parte, el nu a facut referire la etnia sa sau că l-ar ajuta la ceva acest aspect. Ba dimpotrivă, tot timpul s-a exprimat a fi cetăţean român, ceea ce şi este. Şi aşa ar trebui privite lucrurile.
Elena Dumitru:Astfel de mesaje rezonează clar cu o anumită pătură a societăţii româneşti. Şi s-a văzut asta. Iohannis a fost atacat inclusiv pentru că nu comunică foarte mult, pentru că nu vorbeşte mult. Totuşi, mesajele sale sunt clare când le transmite. Totuşi Germania este principalul partener economic al României. Relaţiile cu Germania sunt esenţiale – in cadrul Uniunii Europene, evident. Elena Dumitru:Germania a fost unul dintre principalii susţinători ai României în consolidarea statului de drept din ultimii ani. Cât de mult prinde o discuţie despre minorităţi şi religie în mediul rural?
Ciprian Plăiaşu.Foarte mult poate prinde. Pentru că electoratul PSD în general e din zona rurală. Iohannis nu a trecut Carpaţii. Bazinul său electoral a fost în Transilvania. Am observat şi că acolo unde sunt oraşe mai mari, voturile au fost echilibrate. Unde reşedintele de judeţ sunt mici, iar ponderea ruralului e mai mare, diferenţa e mai mare, în favoarea lui Victor Ponta.
