De ce suntem cre┼čtini? Voievozii rom├óni trimiteau averi la Muntele Athos jpeg

De ce suntem cre┼čtini? Voievozii rom├óni trimiteau averi la Muntele Athos

­čôü Istoria Religiilor
Autor: Florin Mihai

Domnii ┼či boierii ┼ó─ârilor Rom├óne au d─âruit bani m─ân─âstirilor Kutlumuz, Zografu, Marii Lavre ┼či Dionisiu din Grecia. ├Än schiturile Prodromu ┼či Lacu sunt ┼či azi c─âlug─âri rom├óni, scrie istoricul Florin Mihai pentru Adev─ârul.

Timp de secole, p├ón─â c├ónd averile m─ân─âstire┼čti au trecut ├«n proprietatea statului (1863), voievozii ┼či boierii munteni ┼či moldoveni s-au ├«ntrecut ├«n danii c─âtre Athos cu omologii s├órbi, ru┼či ┼či bulgari.Kutlumuz, m─ân─âstirea de suflet a muntenilorLa ├«nceput, aten┼úia domnilor munteni s-a ├«ndreptat spre M─ân─âstirea Kutlumuz. Primele leg─âturi dateaz─â din timpul lui Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), care a ajutat l─âca┼čul. Apoi, cu banii lui Vladislav I (1364-1377), stare┼úul Hariton, devenit mai t├órziu mitropolit al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, a ref─âcut m─ân─âstirea.Tot la Kutlumuz, au trimis danii Mircea cel B─âtr├ón (la cererea c─âlug─ârului Ieremia, voievodul a d─âruit satul Cire┼čoaia), Laiot─â Basarab, Basarab cel T├ón─âr, Vlad al IV-lea ÔÇ×C─âlug─ârul", Vlad al VI-lea ÔÇ×├Änecatul", Vlad al VII-leaVintil─â ┼či Radu cel Mare.Iar Neagoe Basarab (1512-1521) a construit Biserica Sf├óntul Nicolae, chilii pentru c─âlug─âri, o trapez─â (sal─â de mese), o pivni┼ú─â, o brut─ârie, o buc─ât─ârie, un hambar, o bolni┼ú─â (spital), un arhondaric (cas─â pentru primirea oaspe┼úilor). Potrivit lui Nicolae Iorga, Neagoe Basarab a sprijinit ┼či Marea Lavr─â. ÔÇ×B─âtr├óna cl─âdire a lui Atanasie suferi prefaceri ad├ónci, f─âc├óndu-se din nou, ┬źtoat─â biserica cea mare, cu oltarul ┼či cu tinzile┬╗, tot acoperi┼čul, cu ├«ntrebuin┼úarea plumbului celui vechi, ┬źtoat─â clisarni┼úa┬╗, pe l├óng─â un dar de vase de aur ┼či de argint, de zevese cusute cu s├órm─â de aur, prea ├«nfrumuse┼úate. (...) Un venit, ┬źun mertic mare┬╗, de 90.000 taleri pe an, o asigura" (Nicolae Iorga, Muntele Athos ├«n leg─âtur─â cu ┼úerile noastre).┼×i alte m─ân─âstiri au beneficiat de galbenii vistieriei domne┼čti. De pild─â, Alexandru, fiul lui Mircea cel B─âtr├ón, a f─âcut daruri Xeropotamului ┼či Zografului. ├Än timp ce, Vlad al IV-lea ÔÇ×C─âlug─ârul" a oferit Pantelimonului 6.000 de aspri pe an.O sut─â de duca┼úi pentru Zografu├Än Moldova, ┼×tefan cel Mare a fost primul domnitor care a f─âcut danii Athosului. La 1466, a oferit o sut─â de duca┼úi M─ân─âstirii Zografu. Bani mul┼úi pentru acele vremuri! Pe turnul de veghe, la far, s-a g─âsit o inscrip┼úie cu numele domnitorului moldovean. A dat bani ┼či pentru construc┼úia unei trapeze, unde este men┼úionat, de asemenea:ÔÇ×Isus Hristos ├«nvinge. ├Äntru numele lui Hristos Dumnezeu, binecredinciosul Io ┼×tefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu domn al ┼óerii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, am f─âcut aceast─â trapez─â". La Zografu, s-au p─âstrat o icoan─â a Mu┼čatinului ┼či dou─â steaguri cu Sf├óntul Gheorghe.      Amintirea daniilor rom├óne┼čti a st─âruit pe Muntele Athos. Din genera┼úie ├«n genera┼úie, c─âlug─ârii au p─âstrat recuno┼čtin┼úa fa┼ú─â de ┼ó─ârile Rom├óne. La 1852, englezul George Ferguson Bowen a vizitat Grecia, inclusiv ÔÇ×Muntele Sf├ónt", redact├ónd la sf├ór┼čit un jurnal de c─âl─âtorie (Muntele Athos, Tessalia ┼či Epir. Jurnalul unei c─âl─âtorii. De la Constantinopol la Corfu, 1852).Prin peregrinarea sa, lordul englez a ajuns la M─ân─âstirea Sf├óntul Pavel. C─âlare pe asini, cu un ghid, Bowen, ├«nso┼úit de un slujitor de origine albanez─â, a trecut mai ├«nt├ói printr-o p─âdure de pini, prin cea┼ú─â, pe-nserat. Pe l├óng─â coasta abrupt─â, cu valurile sp─ârg├óndu-se de ┼ú─ârm dedesubt. ├Änt├ómpina┼úi cu c─âldur─â, oaspe┼úii au f─âcut cuno┼čtin┼ú─â cu cei aproape 100 de c─âlug─âri de origine ionian─â.Din istorisirile lor, oaspetele a aflat c─â ÔÇ×m─ân─âstirea a fost fondat─â ini┼úial pentru slavi ┼či valahi...". Bowen a relatat ┼či o legend─â referitoare la denumirea m─ân─âstirii. Care s-ar fi datorat unuia dintre fiii ├Ämp─âratului Mauriciu (582-620 d. Hr.), ┼či nu sf├óntului Pavel. Mo┼čiile m─ân─âstirii se aflau mai ales ├«n Moldova, mai nota Bowen. La pu┼úin timp dup─â vizita englezului, Cuza a secularizat averile m─ân─âstire┼čti... Danii nenum─ârate├Än vasta sa oper─â istoriografic─â, savantul Nicolae Iorga a abordat ┼či leg─âtura ┼ó─ârilor Rom├óne cu Athosul. De pild─â, ├«n lucrarea ÔÇ×Bizan┼ú dup─â Bizan┼ú", unde a prezentat o list─â a domnitorilor interesa┼úi de soarta c─âlug─ârilor. ÔÇ×Cum Simopetra arsese, ├«n 1581, Stavronikita av├ónd ┼či ea nevoie de restaurare, fur─â sili┼úi s─â recurg─â din nou la danii ca cele, at├ót de bogate, ale domnilor rom├óni, deveni┼úi ocrotitorii lor, ├«ncep├ónd din secolul al XIV-lea, cum vor fi ┼či mai t├órziu.Avem deci privilegii pentru ace┼čti c─âlu┬şg─âri din partea domnilor munteni Vlad ┼óepe┼č, Vlad C─âlug─ârul, Vladislav, Radu de la Afuma┼úi, Vlad Vintil─â, donatorul unui m─âre┼ú prapur, Radu Paisie, Alexandru al II-lea, Mihai Viteazul, Simion Movil─â, Radu ┼×erban ┼či urma┼čii s─âi (pentru Rhossikon, Filoteon, Sf. Pantelimon, Sf. Ilie, Xenofon, Chilandari, Simopetra), din partea marelui moldovean ┼×tefan (la Zografu, la Gregoriu), a urma┼čului s─âu Petru Rare┼č (la Kastemunitu), a fiicei sale Ruxandra ┼či a so┼úului ei Alexandru (la Dochiariu, la Dionisiu, la Karakalu), a lui Petru ┼×chiopu (la Zografu, Dionisiu, Lavra), a lui Ieremia Movil─â (la Zografu, la Lavra) ". ├Än afar─â voievozilor, ┼či-au deschis baierele pungilor ┼či boierii mari ┼či mici din cele dou─â principate. Printre al┼úii, au trimis danii Craiove┼čtii (Barbu, Danciu, P├órvu, Radu), marele logof─ât Barbu, vornicul Duca ┼či fratele s─âu (din ┼óara Rom├óneasc─â), marele logof─ât Gavril Trotu┼čanu (├«n Moldova).S├órbi, ru┼či, bulgari, rom├óni├Änc─â de la ├«nceputuri, la Athos s-au stabilit c─âlug─âri str─âini de meleagurile grece┼čti. La Zografu s-au a┼čezat trei bulgari din Ohrid, ├«nc─â din secolele IX-X. ┼óarii bulgari Ioan Asan al II-lea ┼či Ioan Alexandru au f─âcut danii c─âtre m─ân─âstire.├Än secolul XI, c├ó┼úiva ru┼či au ├«ntemeiat M─ân─âstirea Sf├óntul Pantelimon (Russikon). ├Än nord-estul Athosului, s├órbii au ridicat M─ân─âstirea Hilandar, ├«n secolul al XII-lea. Printre primii sosi┼úi pe munte a fost Rastko (c─âlug─ârit cu numele Sava), de 17 ani, fiul marelui jup├ón ┼×tefan Nemania, stabilit la Vatopedi. L-a urmat tat─âl s─âu (c─âlug─ârit Simeon), pe c├ónd Ana, so┼úia lui Nemania, s-a c─âlug─ârit ├«n Serbia. La 1343, ┼×tefan Uro┼č a ├«nt─ârit privilegiile Hilandarului.Totu┼či, ├«n secolele XIV-XV, adev─âra┼úii Mecena ai m─ân─âstirilor grece┼čti de la Athos au fost voievozii munteni ┼či moldoveni."B─âtr├óna cl─âdire a lui Atanasie suferi prefaceri ad├ónci, f─âc├óndu-se din nou tot acoperi┼čul, cu ├«ntrebuin┼úarea plumbului celui vechi, ┬źtoat─â clisarni┼úa┬╗, pe l├óng─â un dar de vase de aur ┼či de argint, de zevese cusute cu s├órm─â de aur, prea ├«nfrumuse┼úate."Nicolae Iorga istoric20 de m─ân─âstiri ┼či 13 schituriLa Athos, primele m─ân─âstiri dateaz─â ├«nc─â din secolul al VIII-lea. Apoi, ├«n jurul anului 860, Eftimiu cel T├ón─âr s-a stabilit acolo, ├«mpreun─â cu al┼úi c─âlug─âri. M─ân─âstirile ┼či schiturile s-au ├«nmul┼úit ├«n deceniile urm─âtoare. ├Äntr-un document emis la 885 de ├Ämp─âratul bizantin Vasile I, muntele este amintit ca ÔÇ×loc al c─âlug─ârilor". ├Än fruntea comunit─â┼úii se afla un protos (prim-c─âlug─âr), stabilit la Karyae. Marea Lavr─â, cea mai important─â m─ân─âstire a muntelui, ├«nfiin┼úat─â de Atanasios Atonitul, a luat na┼čtere ├«n 962.Cucerirea otoman─â nu a bulversat via┼úa comunit─â┼úii. Sultanii au recunoscut autonomia ┼či drepturile c─âlug─ârilor. Ba chiar sultanul Selim I a stipendiat comunitatea monastic─â, cu prec─âdere M─ân─âstirea Xiropotamu. ├Än perioada otoman─â a fost construit─â ultima m─ân─âstire, Stavronikita (1536). Dar, a┼ča cum obi┼čnuia ┼či cu alte state, ÔÇ×Sublima Poart─â" a taxat scump m─ân─âstirile. ├Äncep├ónd din secolul al XVIII-lea, pe l├óng─â M─ân─âstirea Vatopedi, func┼úioneaz─â Academia Athonit─â.├Än zilele noastre, ├«n peninsul─â se g─âsesc 20 de m─ân─âstiri (Megisti Lavra, Vatopedi, Iviron, Hilandar, Dionisiu, Kutlumuz, Pantokrator, Xeropotamu, Zografu, Dochiariu, Karakalu, Filoteu, Simonopetra, Sf├óntul Pavel, Stavronikita, Xenfont, Grigoriu, Esfigmenu, Sf├óntul Pantelimon, Konstamonitu) ┼či 13 schituri (Schitul Sf├óntul Dumitru, Schitul Sf├óntul Dumitru - Lacu, Schitul Sf├óntul Pantelimon, Schitul Sf├óntul Andrei, Schitul Colibelor Sf├óntul Pavel, Schitul Katunakia, Schitul Proorocul Ilie, Schitul Sf├ónta Ana, Schitul Sf├ónta Treime - Kavsokalivia, Schitul Carulia, Schitul Sf├óntul Ioan Botez─âtorul - Iviron, Schitul Sf├óntul Ioan Botez─âtorul - Prodromu). C─âlug─ârii rom├óni populeaz─â dou─â schituri, Prodromu ┼či Lacu. ├Än zilele noastre, comunitatea athonit─â num─âr─â aproape 2.200 de suflete. De-a lungul secolelor ├«ns─â, pe munte au tr─âit ┼či 7.000 de c─âlug─âri.C─âlug─ârii ┼či femeile cu┼úovlahilorPrezen┼úa femeilor este interzis─â la Athos. Numai b─ârba┼úii au voie s─â viziteze m─ân─âstirile, dup─â ce ob┼úin ÔÇ×viza". Numai c─â, ├«n trecut, au existat cazuri ├«n care urma┼čele Evei au p─âtruns printre c─âlug─âri. ├Äntr-un text dat├ónd din secolul al XIV-lea, descoperit ├«n biblioteca Ivirului, de academicianul Marcu Beza, intitulat ÔÇ×Scandalurile petrecute la Athos prin anul 1088", se relateaz─â o astfel de ├«nt├ómplare. ├Än miezul scandalului s-au aflat vlahii.ÔÇ×├Än zilele lui Alexie Comnenul, care a domnit timp de treizeci ┼či ┼čapte de ani, din 1081 p├ón─â la 1118, vlahii cu┼úovlahi, p─âstori de oi ┼či capre, ├«naint├ónd au p─âtruns ├«n Athos", ne informeaz─â autorul anonim al manuscrisului. ÔÇ×┼×i cu turmele au p─âtruns ┼či femei ├«n ar─âtare b─ârb─âteasc─â;┼či mult desfr├óu ┼či spurc─âciuni au s─âv├ór┼čit, m├ón├óndu-┼či turmele ├«n haine de b─ârba┼úi;├«nc├ót monahii Athosului s-au ├«ntors c─âtre ├«mp─âratul Alexie, ┼či-au fost ├«ndat─â izgoni┼úi.├Äns─â, dup─â ce s-au dus vitele ┼či vlahii din Athos, ├«n loc s─â mul┼úumeasc─â lui Dumnezeu monahii, c─â a ridicat mare pierzanie ┼či urgie, de s-a cur─â┼úit Muntele, ├«n care ne-a ├«nvrednicit s─â tr─âim, ba mai degrab─â pl├óngeau nes─âbui┼úii. ┼×i era mare jelanie ├«n Athos;┼či pe c├ónd fugarii Eghipetului sim┼úeau lipsa c─ârnii, pe┼čtelui ┼či altora, monahii r├óvneau dup─â stric─âciunea vlahilor, amintindu-┼či de laptele, br├ónza, l├óna, petrecerile ┼či schimburile negustore┼čti ce f─âceau ├«mpreun─â, ┼či de be┼úiile care mai pe urm─â s-au ar─âtat.C─â intrase diavolul ├«n sufletele vlahilor, de-┼či ┼úineau femeile ├«n podoabe b─ârb─âte┼čti ca ciobani ┼či p─â┼čteau turmele ┼či slujeau c─âlug─ârilor ├«n m├ón─âstiri ┼či le duceau br├ónzeturi, lapte ┼či l├ón─â, ┼či le fr─âm├óntau p├óinea la zile de praznic. Iar cele s─âv├ór┼čite de ei ru┼činos este a le spune ┼či a le auzi". Vlahii au avut atunci ┼či un complice din ├«n─âuntru, pe egumenul Lavrei, Ioanichie Valmas.Sabia lui ┼×tefan cel Mare, p─âstrat─â de turci├Än muzeele turce┼čti contemporane, mai ales la Istanbul, exist─â numeroase obiecte de provenien┼ú─â rom├óneasc─â. Bun─âoar─â, la Top┬şkap├«, vechiul serai al sultanilor, turi┼čtii pot admira o sabie apar┼úin├ónd lui ┼×tefan cel Mare. ├Äntr-un volum dedicat subiectului, Emil V├órtosu ne-a l─âsat o descriere a artefactelor din ┼ó─ârile Rom├óne aflate ├«n custodia statului turc (ÔÇ×Odoare rom├óne┼čti la Stambul", 1936).├Än sala Tezaurului este expus un relicvariu realizat la ordinul lui Neagoe Basarab. Ar fi trebuit s─â con┼úin─â moa┼čtele Sf├óntului Ioan Botez─âtorul, ale Sf├óntului Ioan Gur─â de Aur ┼či ale Sf├óntului Apostol Petru. Realizat─â din aur, ├«mpodobit─â cu perle, rubine ┼či diamante, piesa are forma unei carapace de broasc─â-┼úestoas─â. La momentul ├«n care profesorul V├órtosu ├«l descoperise, relicvariul ad─âpostea doar osul occipital al Sf├óntului Ioan Botez─âtorul. Se pare c─â Neagoe Basarab rezidise m─ân─âstirea Dionisiu (Muntele Athos), iar la sfin┼úirea l─âca┼čului d─âruise c─âlug─ârilor moa┼čtele profetului. 

Pe lama sabiei lui ┼×tefan sunt gravate  mai multe cruci

   ├Än sala armelor exist─â trei s─âbii br├óncovene┼čti, confec┼úionate din o┼úel de Damasc. Una dintre ele, ÔÇ×de factur─â oriental─â", se prezint─â ├«n stare excelent─â de conservare. Potrivit lui Emil V├órtosu, domnitorul valah ar fi avut sabia la el c├ónd l-au arestat turcii.├Än acela┼či loc sunt expuse trei s─âbii moldovene┼čti, din secolul al XV-lea. Printre care, ┼či sabia lui ┼×tefan cel Mare, ipotez─â lansat─â de istoricul Marcu Beza. ┼×i ast─âzi turi┼čtii rom├óni z─âbovesc, c├ót le permite ghidul, ne├«ncrez─âtori ├«n fa┼úa exponatului. S─â fi ajuns arma ÔÇ×Atletului cre┼čtin─ât─â┼úii" ├«n m├óinile otomanilor?! M├ónerul spadei este din fir de argint. Pe ambele p─âr┼úi ale lamei sunt inscrip┼úionate c├óte patru cruci.

image

Sursa:www.adevarul.ro