Cetatea Giurgiu arat─â mai r─âu ca dup─â asediu lui Mihai Viteazul ┼či al lui Vlad ┼óepe┼č  jpeg

Cetatea Giurgiu arat─â mai r─âu ca dup─â asediu lui Mihai Viteazul ┼či al lui Vlad ┼óepe┼č

Mult r├óvnita cetate a Giurgiului arata ca dup─â un lung ┼či groaznic asediu. Totul ├«n jur e p├órjolit ┼či printre d─âr├óm─âturi m─â a┼čtept s─â dau de le┼čurile solda┼úilor care au ap─ârat-o p├ón─â ├«n ultima clip─â. Te a┼čtep┼úi ca dintr-un moment ├«n altul s─â apar─â un voievod rom├ón, o pa┼ča otoman─â sau vreun general rus care s─â-┼či proclame victoria asupra unei redute care nu s-a predat p├ón─â c├ónd zidurile nu s-au surpat cu tot cu ap─âr─âtori.

Din p─âcate ├«n aceast─â poveste nu e pic de eroism. Fumul ├«nec─âcios nu e de la proiectile medievale, iar cadavrele sunt doar peturi ┼či alte mizerii care ard mocnit ├«ntre s─âp─âturile arhelogice efectuate ├«n ultimii 30 de ani, la ce a mai r─âmas dup─â 200 de ani de indolen┼ú─â ┼či uitare.

Cum a ├«nceput m─ârea┼úa ┼či trista poveste a Cet─â┼úii Giurgiu

Povestea cet─â┼úii a┼čezate pe malul Dun─ârii ├«ncepe undeva ├«n secolul al XIV-lea. S-a crezut ini┼úial c─â a fost ridicat─â de c─âtre genovezi (pronindu-se de la ideea c─â denumirea de Giurgiu deriv─â de numele patronului celebrei cet─â┼úi italiene, San Giorgio), tocmai ca s─â controleze acest vad al Dun─ârii de Jos. Aceast─â ipoteza nu are ├«ns─â nicio alt─â baz─â istoric─â pentru a fi verificat─â. Oricum datarea exact─â este imposibil─â.

Dincolo de disputele privind originea exact─â ┼či fondatorii cet─â┼úii, primele men┼úion─âri, la pu┼úin─â distan┼ú─â una de cealalt─â, despre apari┼úia cet─â┼úii dateaz─â din a doua jum─âtate a secolul secolul al XIV-lea ├«n dou─â documente str─âine:Itinerariu de la Bruges, respectiv Codexul latin de la Paris.

Cre┼čterea puterii otomane ├«n Balcani ┼či c─âderea puterilor balcanice determin─â apari┼úia pe malurile Dun─ârii a mai multor puncte ├«nt─ârite. Acestea au fost realizate ├«n deceniul cuprins intre 1380-1390, care corespunde cuceririlor otomane ├«n Peninsula Balcanic─â. Itinerariu de la Bruges [1], redactat cel mai probabili in perioada men┼úionat─â mai sus, este men┼úionat─â localitatea Rossy vel Jargo [2], care ar ├«ndrept─â┼úi presupunerea c─â la momentul redact─ârii acestui itinerar (care descrie drumul de la Bruges la Constantinopol ├«n secolul XIV) cetatea sau cel pu┼úin o localitate ├«nt─ârit─â exista deja.

De asemenea, ├«n Codex Latinus Parisinus, redactat ├«n perioada 1395-1396 de c─âtre Paulus Sanctinus Ducensis, tehnicianul miliatar al regelui Sigismund de Luxemburg, apare ├«n dreptul Giurgiului fortifica┼úia Zorio, cu men┼úiunea ÔÇ×luogo deserto" (loc pustiu), ceea ce nu poate ├«nsemna altceva dec├ót c─â cetatea existent─â fusese probabil distrus─â ├«n urma invaziei turce┼čti din 1394.[3] Codex Latinus Parisinus face referire la b─ât─âlia de la Nicopole ┼či nu este o surs─â direct─â pentru aceast─â zon─â, ci una mai degrab─â tangen┼úial─â.

Avem a┼čadar dou─â dat─âri posibile pe care le g─âsim ├«n relat─ârile unor c─âl─âtori care au trecut prin zon─â: ├«ntre 1386 (data venirii la domnie a lui Mircea cel Batr├ón) ┼či 1388, sau, ├«n cazul ├«n care admitem c─â noua situatie politica de dup─â 1388-89 impunea fortificarea grani┼úei sudice, ├«ntre 1389 ┼či cel t├órziu 1396 (accept├ónd informa┼úia din Codex Latinus Parisinus), data care ar putea fi decalat─â cu doi ani ├«n cazul ├«n care informa┼úiile cu privire la conflictele de grani┼ú─â ar fi complete.

Pe urmele lui Mircea cel Bătrân

Pe de alt─â parte, prima atestare documentar─â, ├«ntr-un act intern, a ora┼čului Giurgiu (┼či implicit a Cet─â┼úii din Insul─â), din 23 septembrie 1403, apare ├«ntr-un document reprezent├ónd re├«nnoirea tratatului de alian┼ú─â a lui Mircea cel B─âtr├ón (1386-1418) cu Wladislaw II Jagello, regele Poloniei, emis de Cancelaria domnitorului muntean, ├«n care se men┼úioneaz─â c─â ÔÇ×...scrise sunt aceste lucruri ├«n cetatea noastr─â Giurgiu", specific├óndu-se ┼či func┼úia sa citadin─â. Cel mai probabil cetatea a fost ref─âcut─â de Mircea cel B─âtr├ón, astfel ca la data me┼úionat─â aceasta s─â fie func┼úional─â. Mai mult chiar ├«n 1411 este re├«noit tratatul tot din acest─â cetate [4]

"Astfel, am putea spune c─â ├«nainte de 1394 sau ├«ntre aceasta ultim─â dat─â ┼či 1396 nu a mai avut loc niciun alt eveniment ├«n care cetatea Giurgiului s─â fi fost avariat─â p├ón─â la stadiul inutilizabil. Poate c─â prima datare corespunde realit─â┼úii, deoarece domnii ┼ó─ârii Rom├óne┼čti nu puteau ignora avansarea turcilor la sudul Dun─ârii. Tocmai de aceea Vladislav Vlaicu, profit├ónd de destr─âmarea taratului lui Alexandru, a luat ├«n st─âp├ónire Vidinul ┼či Nicopolea, Dan a luat Silistra, iar Mircea cel Batr├ón a cucerit Chilia. Aceste fapte gr─âiesc de la sine ├«n ceea ce prive┼čte aten┼úia de care se bucura pe toata aceast─â perioad─â frontiera dun─ârean─â. Odat─â cu retrasarea grani┼úelor balcanice ┼či reorganizarea de c─âtre Mircea cel B─âtr├ón a sistemului defensiv la sf├ór┼čitul secolului XIV, ├«n insula de la vadul Giurgiului a fost ridicat─â o fortifica┼úie care corespundea cerin┼úelor defensive ale ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. De asemenea ar trebui s─â amintim ca N. A. Constantinescu a presupus, pe baza cercet─ârilor efectuate ├«n situl din insula Giurgiului, c─â Vladislav Vlaicu ar fi construit aici o fortifica┼úie de lemn ┼či p─âm├ónt." [5]

Totu┼či acest punct ├«nt─ârit nu putea s─â r─âm├ón─â ca o amenin┼úare pentru grani┼úa Imperiul Otoman. De aceea dup─â ce ├«n prima jumatate a secolului al XV-lea cetatea a fost cucerit─â pe r├ónd c├ónd de valahi, c├ónd de turci, din 1438 punctul fortificat revine otomanilor.M─ârit─â, ├«n 1560, cetatea a deveni un veritabil cap de pod pentru sultani peste Dun─âre. Importan┼úa cet─â┼úii este sporit─â ┼či de primirea titulaturii de kaza. Existen┼úa unui asemenea punct ├«n st├ónga Dun─ârii ┼či foarte aproape de Bucure┼čti a dus la un amestec major a sultanilor ├«n trebuirile interne ale ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Astfel se explic─â raidurile de cucerire ale lui Mihai Viteazul. Voievodul a reu┼čit pentru c├ó┼úiva ani s─â p─âstreze cetatea, dup─â marea victorie de la Giurgiu din 1595. Doi ani mai t├órziu turcii reveneau ├«n cetate pe care o refac ┼či o m─âresc. Timp de aproape 150 de ani cetatea nu a mai suferit asedii. Ultimul voievod rom├ón care a ├«ncercat o recuperare a ei a fost Mihnea al III-lea, dar acest lucru nu a f─âcut altceva dec├ót s─â duc─â la refacerea edificiului ┼či la fortificarea ora┼čului. Treptat cetatea din insul─â ├«┼či pierde importan┼úa. Ultima oar─â c├ónd e folosit─â drept bastion de ap─ârare a fost ├«n timpul luptelor ruso-otomane (1768-1774). De┼či a fost cucerit─â de ru┼či, cetatea revine turcilor care fortific─â ora┼čul, devenind magazie de muni┼úii. ├Än toate r─âzboiele ruso-austro-otomane ce au urmat cetatea a fost asediat─â.

Mai cite┼čte:

Casa ├«n care s-a n─âscut Vasile Alecsandri, os├óndit─â la pr─âbu┼čire. "S-ar mai putea salva ceva, dar nu exist─â voin┼ú─â"

Cripta Bazilicii de la Halmyris, la voia întâmplării FOTO

Bisericuţele de la Basarabi-Murfatlar, la un pas de dispariţie FOTO

Hanul Solacolu, de la un local luxos, la o ruin─â de bordel ilegal FOTO

├Än 1829 revine ├«n administara┼úiei ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Tot atunci putearea protectoare, Imperul Rus, decide dezafectarea cet─â┼úii ┼či d─âr├ómarea par┼úial─â a zidurilor. Situa┼úia actual─â a celor dou─â cet─â┼úi de la Giurgiu, d─âr├ómate par┼úial ├«n 1829, este urmarea atitudinii popula┼úiei ┼či autorit─â┼úilor vreme de 125 ani.

├Änceputul cercet─ârilor ┼či lucr─ârile de restaurare├Ändemnul la cercetare adresat de Nicolae Iorga giurgiuvenilor ├«n 1929 a fost transpus ├«n via┼ú─â abia ├«n 1955, c├ónd avut loc prima campanie de s─âp─âturi arheologice, sub egida Academiei Rom├óne. De┼či rezultatele ┼čtiin┼úifice erau promi┼ú─âtoare, ┼čantierul a r─âmas ├«nchis dou─â decenii.├Än 1975, c├ónd ruina era amenin┼úat─â cu distrugerea total─â, noul Muzeu Jude┼úean din Giurgiu a ├«ncheiat un protocol cu institu┼úiile de istorie militar─â, care a func┼úionat ne├«ntrerupt 22 de ani (1976-1997). ├Än 1998 arheologul lt. col. Dan C─âp─â┼ú├ón─â s-a pensionat, iar Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale ┼či-a declinat pe viitor interesul pentru ┼čantierul de la Giurgiu. Pe de alt─â parte, Direc┼úia Monumentelor Istorice (sub diversele ei titulaturi), Ministerul Culturii ┼či celelalte foruri centrale abilitate nu au avut niciodat─â atitudinea cuvenit─â fa┼ú─â de importan┼úa monumentului.

Dup─â ce s-au ├«nceput s─âp─âturile, ├«n anii '80, pe ┼čantierul arheologic de la Cetate s-au executat lucr─âri empirice de completare ┼či egalizare a suprafe┼úelor cu piatr─â f─â┼úuit─â, recuperat─â de la alte construc┼úii. De┼či realizate ├«ntr-o manier─â primitiv─â, aceste complet─âri ┼či-au dovedit ├«n timp utilitatea.Primele studii pentru un viitor proiect de restaurare, pe baza rezultatelor ob┼úinute arheologic, au fost ├«ntreprinse de arhitectul Gheorghe Sion, care a sus┼úinut mai multe comunic─âri ┼čtiin┼úifice pe aceast─â tem─â. ├Än 1999, Consiliul Local l-a audiat pe specialistul ├«n cauz─â ┼či s-a hot─âr├ót comandarea proiectului, dar arhitectul ora┼čului a tergiversat transmiterea temei ┼či problema a fost ÔÇ×├«ngropat─â".

Amatoristele care au adus mai mult necazuri

L─âs├ónd trecutul deoparte, trebuie s─â preciz─âm de la bun ├«nceput c─â obiectivul numit ÔÇ×Cetatea din Insul─â" sau Cetatea lui Mircea cel B─âtr├ón este declarat monument de categoria ÔÇ×A" ┼či orice decizie ├«n leg─âtur─â cu el trebuie avizat─â de Comisia Na┼úional─â a Monumentelor Istorice de pe l├óng─â Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional.

Edilii giurgiuveni ┼či diver┼či cet─â┼úeni ┼či-au manifestat ├«n repetate r├ónduri dorin┼úa de a face ceva pentru protejarea ┼či valorificarea Cet─â┼úii. Au fost chiar propuse solu┼úii de reconstituire a cet─â┼úii, a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â ├«n alte ┼ú─âri sau chiar la noi ├«n cazul Cet─â┼úii Suceva, respectiv Cetatea Neam┼úului.

├Än acest entuziasm colectiv, lipsit ├«ns─â de o expertiz─â avizat─â, s-au lansat fie solu┼úii nerealiste, fie s─ârirea unor etape sau ocolirea unor obstacole, ceea ce ar conduce ├«ns─â la blocaje ┼či ar ├«ngreuna posibilitatea acces─ârii unor fonduri europene, condi┼úie esen┼úial─â pentru salvarea Cet─â┼úii.

Cauzele degrad─ârii monumentului1. De c├ónd au ├«nceput lucr─ârile arheologice p├ón─â ├«n toamna anului 2009 a lipsit un gard ├«mprejmuitor care s─â limiteze accesul neautorizat.2. Neasigurarea cu paz─â permanent─â a perimetrului a permis depozitarea ilegal─â a de┼čeurilor ├«n zon─â.3. Infiltrarea apei din Canalul Plantelor (adiacent Cet─â┼úii Giurgiu) la fiecare inunda┼úie ori cre┼čtere semnificativ─â a nivelului apei ┼či transformarea sitului ├«ntr-un lac, ce a favorizat erodarea ├«n timp a ruinelor.4. Lipsa aproape total─â de interes a reprezentan┼úilor administra┼úiei publice locale ├«n identificarea de resurse financiare (inclusiv prin accesarea de fonduri comunitare) pentru desc─ârcarea de sarcin─â arheologic─â, restaurarea/conservarea cet─â┼úii ┼či amenajarea zonei ├«n vederea valorific─ârii turistice.

Toate aceste lucruri plus focul pus din c├ónd ├«n c├ónd face ca o cetatea care ar fi putut fi emblema ora┼čului s─â r─âm├ón─â doar o ruin─â. Dac─â am compara doar cu cele dou─â cet─â┼úi amintite mai sus ne putem da seama c─â autorit─â┼úile stau pe o min─â de aur, care ├«ns─â risc─â s─â dispar─â pentru totdeauna. Exist─â ├«nc─â ideea c─â un ora┼č de vam─â nu are cum s─â piar─â, dar actualul context european arat─â c─â libera trecere ar putea ├«n timp s─â diminueze drastic bugetele de alt─â dat─â. Folosirea componentei culturale ar fi mai mult dec├ót un colac de salvare ├«n acest caz, ├«ns─â nimeni nu are de g├ónd s─â se concentreze asupra unor ruine arse ┼či pline de gunoaie. Pentru moment, banii care se mai adun─â ├«n acest important punct de vam─â au alte priorit─â┼úi, ├«ntre care Cetatea Giurgiu nu se reg─âse┼čte.

ÔÇ×O mie de vorbe, doi bani nu fac"

Directorul Direc┼úiei pentru Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Cultural Na┼úional Giurgiu, domnul profesor Niculae Adrian consider─â c─â singurul vinovat ar fi doar lipsa fondurilor. Singurele realiz─âri concrete cu care autorit─â┼úile ┼či Direc┼úia pe care o conduce se pot l─âuda este realizarea unui gard care ├«mprejmuie┼čte (aproape total) perimetrul. ├Än rest, a┼ča cum ┼či domnia sa recunoa┼čte lucrurile s-au rezumat doar la discu┼úii.

Voiam s─â v─â ├«ntreb ├«n primul r├ónd, care este importan┼úa istoric─â a Cet─â┼úii Giurgiu?Ea este ├«n lista monumentelor, ca monument de importan┼ú─â na┼úional─â.Din c├óte mi-aduc aminte a fost construit─â ├«n timpul lui Mircea cel B─âtr├ón?Da. Deci este de importan┼ú─â na┼úional─â, dac─â raport─âm strict la importan┼úa direc┼úiei noastre.Am ├«n┼úeles. Dar care e situa┼úia ei actual─â, cum se prezint─â monumentul, cum arat─â?├Än acest moment nu sunt luate m─âsurile necesare de c─âtre proprietar, ca s─â zic a┼ča, ├«nc├ót ea s─â se prezinte ├«ntr-o stare foarte bun─â. Adic─â din lipsa fondurilor nu se pot efectua lucr─ârile de protejare ├«n adev─âratul ├«n┼úeles al cuv├óntului.Cine este proprietarul?Proprietarul ar fi Administra┼úia Public─â Local─â. Cetatea Giurgiu este ├«n patrimoniul ei. Pentru lucr─ârile de acolo au tot fost discu┼úii pentru a se ├«ncepe anumite proiecte de restaurare, ├«ns─â personal cred trebuie un parteneriat ├«ntre autorit─â┼úi ┼či un investitor. De asemenea ar trebui inclus─â pe o list─â a priorit─â┼úilor na┼úionale, ├«n ceea ce prive┼čte patrimoniul, fiindc─â sunt foarte multe activit─â┼úi care ar trebui desf─â┼čurate acolo. ├Än primul r├ónd desc─ârcare arheologic─â, apoi ┼či celelate, pentru c─â sunt multe, multe lucruri care ar trebui f─âcute ┼či fondurile, din p─âcate, nu sunt.Dar ce m─âsuri s-au luat p├ón─â ├«n prezent pentru protejarea edificiului? ┼×tim c─â acolo au s─âpat cei de la Muzeul Militar Na┼úional mai bine de 22 de ani.Dan C─âp─â┼ú├ón─â a fost cel care s-a ocupat de tot p├ón─â s-a pensionat ├«n 1998. P─âi de c├ónd n-a mai s─âpat Dan acolo, ├«n ideea de a se mai desc─ârca de sarcin─â arheologic─â p─âr┼úi din cetate, nu s-a mai lucrat nimic pe linia aceasta.Nici de restaurare nimic nu s-a mai f─âcut?Nu, nu, nu. P─âi ca s─â ajungi la restaurare ├«n primul r├ónd trebuie s─â faci ni┼čte relevee ┼či ca s─â faci relevee trebuie s─â faci desc─ârcarea de sarcin─â, de aceea v─â spuneam mai devreme.Dar ansamblul a fost p├ón─â la urm─â ├«ncercuit cu gard?Da, da, da. De c─âtre Prim─ârie.Eu am trecut pe acolo, prin 2009, pe la ├«nceputul anului ┼či nu era ├«ncercuit─â?Da. S-a f─âcut lucrul acesta pe la ├«nceputul lui 2010. Noi am cerut, la un moment dat, din pozi┼úia pe care o avem ca Direc┼úie de Cultur─â, ca obiectivul s─â fie inclus ├«ntre cele protejate de Poli┼úie ┼či Jandarmerie. Acest lucru s-a realizat ├«n baza unei colabor─âri cu cele dou─â institu┼úii. Se dorea la un moment dat ┼či chestiunea asta ┼či cu ├«ngr─âditul a fost s─â nu se depoziteze pe acolo, ┼čtiu ┼či eu, diferite resturi menajere.┼×i s-a cur─â┼úat pe acolo?Par┼úial.Eu am trecut ┼či acum vreo dou─â zile pe acolo ┼či era dat foc. M-am speriat c├ónd am v─âzut, nu-mi venea s─â cred. Ardeau ni┼čte gunoaie. Nu mi-a venit s─â cred!┼×tiu, a┼ča este. E un lucru foarte sensibil acum. Toat─â lumea, to┼úi ┼čtiu c├ót de important─â este, dar lipsa fondurilor determin─â starea care este acolo. Noi ca Direc┼úie nu avem p├órghii foarte multe dec├ót s─â cerem s─â respecte legisla┼úia. Ne sunt aduse argumente c─â nu sunt bani, ceea ce este ┼či adev─ârat, de altfel. E destul de delicat.Dar dumneavoastr─â pute┼úi s─â da┼úi amenzi proprietarului?Da. Da, se pot da amenzi. Dar cum s─â v─â spun, noi tot am ├«ncercat s─â reu┼čim s─â g─âsim formula prin care s─â facem ceva acolo. A da o amend─â acum nu ├«nseamn─â c─â am ┼či rezolvat.Dar pentru valoarea turistic─â nu se poate face nimic acolo pentru c─â ├«nc─â nu-i desc─ârcat ┼či...Ba da. Ea poate fi inclus─â ├«ntr-un traseu turistic ┼či nu trebuie s─â fac─â neap─ârat desc─ârcarea de sarcin─â arheologic─â pentru a fi inclus. ├Äns─â ar trebui f─âcut un itinerariu turistic. ┼×tiu c─â s-au tot ├«ncercat lucrurile acestea la nivelul municipiului ┼či la nivel de jude┼ú. Faptul c─â nu este f─âcut─â desc─ârcarea arheologic─â asta nu ├«nseamn─â c─â nu poate fi inclus─â ├«ntr-un traseu turistic. Dar din p─âcate nu s-a f─âcut lucru acesta.La Prim─ârie sunt lucruri demarate, ├«ns─â apoi s-au oprit. Mai e un aspect mai pu┼úin ┼čtiut Dan C─âp─â┼ú├ón─â, cel care a condus s─âp─âturile de la cetate vreo 20 de ani, a p─âstrat cele mai multe din noti┼úele s─âp─âturilor pentru el. Nu se ┼čtie exact ce s-a descoperit, p├ón─â unde, la ce nivel. E o situa┼úie destul de ├«ncurcat─â. P─ârerea mea e c─â nu se va rezolva mare lucru p├ón─â c├ónd nu se vor g─âsi toate fondurile necesare pentru a se efectua desc─ârc─ârile de sarcin─â arheologic─â, relevee ┼či toate celelalte. Pentru asta trebuie o echip─â, o echip─â ├«n adev─âratul sens al cuv├óntului, cu oameni de specialitate. Altfel lucrurile vor fi am├ónate sau f─âcute de m├óntuial─â.Dar ni┼čte fonduri europene nu s-ar putea debloca pentru acest edificiu?Ba da. P─âi tocmai asta s-a ┼či ├«ncercat la un moment dat. A fost o discu┼úie s─â se fac─â un parteneriat cu o mare universitate din Europa. Au fost multe discu┼úii dar, p├ón─â la urm─â, ├«nc─â nu s-a concretizat nimic.┼×tiu c─â mult─â vreme cetatea a fost sub administra┼úie otoman─â. Nu crede┼úi c─â dac─â v-a┼úi adresa ambasadei turce din Rom├ónia pentru un parteneriat a┼úi avea mai mul┼úi sor┼úi de izb├ónd─â?Au fost mai multe faze ale cet─â┼úii. Mai multe etape printre care ┼či cele otomane. Eu ┼čtiu c─â au fost discu┼úii ├«n acest sens, dar v-am spus, deocamdat─â suntem ├«n situa┼úia de acum. Adic─â aproape nu s-au f─âcut pa┼či foarte importan┼úi.Exist─â vreun vinovat pentru toate lucrurile astea sau ...?E greu a g─âsi un anume vinovat. E foarte greu. Pentru c─â ┼čti┼úi ce se ├«nt├ómpl─â, totul pleac─â de la lipsa aceasta de fonduri ┼či a spune unde e vinovatul, pentru c─â ┼čti┼úi, a┼ča, chestii de a da cu o grebl─â ┼či s─â ia de acolo gunoiul lucrurile astea se face. Dar dac─â vrem s─â ajungem la restaurare acolo deja lucrurile sunt mult mai mult dec├ót cosmetizare.Dar ┼či cosmetizarea asta am putem s─â ├«ncerc─âm s─â o folosim. Astfel am putea s─â apropiem mai mult oamenii de zona respectiv─â, s─â ├«n┼úeleag─â c─â e o cetate nu doar interesant─â, ci extrem de important─â pentru istoria noastr─â. Cetatea Giurgiu a fost foarte mult─â vreme un punct de reper la grani┼úa dintre cele dou─â imperii.P─âi a fost. ┼×i cetatea aceasta a fost una dintre cele mai importante de pe malul Dun─ârii. O s─â mai vorbim ┼či noi cu cei de la Prim─ârie, poate cu ADP-ul, ├«ns─â eu m-am raportat ├«n discu┼úia cu dumneavoastr─â mai mult la fondurile de care ar fi nevoie ┼či la ├«ncercarea de a restaura.

De la o problem─â, la alta

Vorbind cu domnul profesor Adrian Niculae, directorul Direc┼úiei de Cultur─â ┼či Patrimoniu Giurgiu, care a fost deosebit de amabil s─â ne r─âspund─â la ├«ntreb─âri, ne-am dat seama ┼či de o alt─â problem─â care ar putea s─â influen┼úeze mersul greoi al acestor ÔÇ×probleme delicate". Problema ├«n cauz─â are dou─â aspecte: unul ar fi legat de legisla┼úie, care nu ofer─â suficiente p├órghii de ac┼úiune a celor care se afl─â ├«n fruntea Direc┼úiilor de Cultur─â, iar al doilea ar fi legat de calitatea oamenilor afla┼úi ├«n fruntea acestor institu┼úii deconcentrate.

De aceast─â dat─â ne vom axa pu┼úin asupra celui de-al doilea aspect. ├Än cursul campaniei pe care am lansat-o privind aspectul deplorabil al patrimoniului istoric al Rom├óniei, de cele mai multe ori directorii Direc┼úiilor de Cultur─â erau arti┼čti ┼či sau oameni de cultur─â: poe┼úi, preo┼úi, profesori etc. O parte semnificativ─â dintre ace┼čtia sunt oameni bine inten┼úiona┼úi, dar niciunul dintre ei nu este specialist ├«n probleme de patrimoniu. De multe ori se las─â ÔÇ×p─âc─âli┼úi" de discu┼úii liderilor locali ┼či sper─â c─â lucrurile se vor rezolva pe cale amiabil─â. Atribu┼úiile de control ┼či sanc┼úiune sunt reduse la minim pentru c─â nefiind speciali┼čti pe probleme de patrimoniu se tem s─â le pun─â ├«n aplicare, iar ├«n plus fiind numi┼úi dintre oamenii de cultur─â ai urbei se tem de cei care au adev─ârata putere ├«n zon─â:Consilul Local, respectiv cel Jude┼úean. Altfel spus ├«n loc s─â reprezinte o institu┼úie independent─â de puterea local─â, de multe ori, informal, ace┼čtia devin dependen┼úi de autorit─â┼úi cu care ar trebui nu doar s─â colaboreze, ci ┼či s─â le controleze. Repet─âm, toate aceste observa┼úii nu se refer─â la un singur om, ci sunt lucruri care se reg─âsesc ├«n toat─â ┼úar─â.

Click pe imagini pentru a vedea o galerie foto de la Giurgiu

image

Sugestii pentru problema Cetăţii Giurgiu

Iat─â c├óteva etape (unele chiar necostisitoare din punct de vedere material) care ar duce la rezolvarea problemei cet─â┼úii Giurgiu:1. Comandarea de c─âtre Prim─ârie a unui P.U.Z., c─âtre orice proiectant agreat, cu condi┼úia ca acesta s─â subcontracteze Muzeul Jude┼úean de Istorie ÔÇ×Teohari Antonescu" (pentru asisten┼ú─â tehnic─â de specialitate).P.U.Z. - ul trebuie s─â urm─âreasc─â:- delimitarea sitului ├«n vederea intabul─ârii;- cunoa┼čterea statutului ┼či regimului de proprietate al vecin─ât─â┼úilor (digul, trei gospod─ârii individuale, calea ferat─â, drumurile de acces, podul nou, c─âminul de ape);- stabilirea unor puncte de acces (care pot fi racordate la drumuri), a unor posibile spa┼úii de parcare, eventual a amplasamentelor pentru panourile de avertizare ┼či pentru iluminatul public al zonei.2. ├Än baza P.U.Z. - ului, se poate comanda apoi Proiectul pentru realizarea unor ├«mprejmuiri combinate (garduri definitive ┼či provizorii), cu stabilirea unor puncte de control la intrarea ├«n viitoarea incint─â ┼či cu eventuale corectare a unor obstacole naturale. Punerea ├«n oper─â a proiectului va putea fi f─âcut─â ulterior ├«n etape, av├ónd ├«n vedere cu prioritate limitarea accesului animalelor ┼či persoanelor nedorite, precum ┼či posibilitatea de a p─âzi ori supraveghea permanent zona.Studiile istorice necesare proiectelor de la aceste prime puncte pot fi realizate gratuit, cu sprijinul muzeografilor din cadrul Muzeului Jude┼úean de Istorie ÔÇ×Teohari Antonescu".3. Comandarea unui proiect de restaurare. Pentru a evita cheltuielile inutile se pot folosi ┼či studiile proiecturlui de restaurare ├«ntreprinse de arhitectului Gheorghe Sion, despre care am amintit mai sus.4. Redeschiderea ┼čantierului arheologic cu un colectiv de cercetare l─ârgit, ├«ncep├ónd cu resturile zidurilor t├órzii.De asemenea am mai putea ad─âuga ┼či alte sugestii pentru un proiect pe termen mai lung5. Deschiderea ┼čantierului de restaurare, ├«n paralel cu cercet─ârile arheologice ┼či ├«n func┼úie de atragerea fondurilor.6. Se pot adopta variante de reconstituiri par┼úiale.7. Realizarea unor amenaj─âri pentru vizitatori.8. Modificarea traseului digului.9. Amenajarea spa┼úiului dintre insul─â ┼či rambleul c─âii ferate ├«n func┼úie de varianta de valorificare adoptat─â.

A┼ča cum se pratic─â ├«n str─âin─âtate este bine de cooptat ├«n mod serios ┼či responsabil fostul ┼čef al ┼čantierului arheologic de la Cetatea Giurgiu, arheologul Dan C─âp─â┼ú├ón─â, mai ales, dac─â acesta nu a reu┼čit s─â publice prea mult din ceea ce a descoprit aici.

L─âs├ónd deoparte orice alt obiectiv de interes local, o atrac┼úie de o asemenea amploare, ar a┼čeza Giurgiu la locul cuvenit pe o hart─â a turismului istoric. Pragmatic vorbind, ├«n contextul unei Europe f─âr─â frontiere, ├«n care ora┼čele de grani┼ú─â ├«┼či pierd treptat importan┼úa economic─â, forma de venit care a asigurat o lung─â vie┼úuiere pe aceste meleaguri, ar putea fi ├«nlocuit─â de ceea ce ├«nainta┼čii cu ├«nc─âp─â┼ú├ónare au constuit ┼či au sus┼úinut cu orice pre┼ú.

NOTE

1 C─âl─âtori str─âini despre ┼ó─ârile Rom├óne, volumul I, 1331-1550, edi┼úie ├«ngrijit─â de Maria Holban, Editura ┼×tiin┼úific─â, Bucure┼čti, p.25

2 Ancu Damian, Ion B─âlan, Giurgiu. Momente istorice, Bucure┼čti, 1995, p.20

3 Ion Dumitru Snagov, ┼ó─ârile Rom├óne ├«n secolul al XIV-lea. Codex Latinus Parisianus. Bucure┼čti, 1979, p.86-87

4 Documenta Romaniae Historia D. Rela┼úiile ├«ntre ┼ó─ârile Rom├óne, Editura Academiei, Bucure┼čti, 1977, doc 115, 187

5 Valentin S─âl─âgean, "Arhitectura militar─â pe teritoriul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ┼či al Dobrogei ├«n secolele XIII-XVI. Influen┼úe ┼či iradieri."http://www.patzinakia.com/index2.html