Ce riscă „idioții” care fac baie în canalele Veneției
Una dintre cele mai celebre destinații la nivel mondial, Veneția a adoptat de-a lungul anilor o legislație din ce în ce mai severă pentru a se proteja în fața efectelor turismului de masă.
Statisticile estimează un număr de 6 milioane de vizitatori pe an, dar dacă la aceștia se adaugă şi cei care vin în Veneția în excursii de o zi, fără să înnopteze, numărul turiștilor ajunge la aproximativ 30 de milioane. Evident şi beneficiile sunt considerabile, turismul generând miliarde de euro pentru economia orașului.
Ce este interzis
N-ai voie să stai pe jos şi să mănânci şi nici să stai jos pe malurile canalelor, pe poduri, la baza monumentelor sau pe scări. Nu ai voie să arunci resturi pe jos. Nu ai voie să mergi cu bicicleta. Nu ai voie să hrănești porumbeii sau pescărușii. Nu ai voie să umbli în costum de baie sau doar în pantaloni scurți, fără tricou.
În mod categoric este interzis să înoți, să faci baie sau să sari în apa canalelor.
Pentru toate aceste încălcări, amenzile pot ajunge până la 500 de euro. La amendă se poate adăuga expulzarea imediată din oraș şi interdicția de a mai reveni. Expulzarea se face pe loc, fără ca turistul care a încălcat regulile să poată să mai rămână până la terminarea vacanței.
În ciuda pedepselor, se înregistrează destule cazuri de violare a legii, spre indignarea locuitorilor şi a autorităților locale care nu se feresc să-i considere „idioți” pe cei care încalcă regulile.
Calificativul poate părea excesiv, dar are o justificare solidă. Pe de o parte, este vorba despre protejarea patrimoniului Veneției şi a splendorii Serenissimei. Pe cât de magnific, pe atât de fragil este patrimoniul orașului, afectat de mediu, de scufundarea lentă, inundații, schimbările climatice şi de supra-turism.
Cum funcționează canalizarea în Veneția
În al doilea rând, este vorba despre igienă şi sănătate publică. Construit în lagună, pe trunchiuri de copaci înfipți în nămol, orașul istoric nu a avut un sistem de canalizare propriu-zis. La început, ca în multe alte orașe medievale, toate gunoaiele se aruncau pe geam. Mai târziu, venețienii au construit un ingenios sistem de colectare a apelor uzate printr-o rețea de cisterne și de tuneluri care direcționau deșeurile spre canale. Casele, palatele, imobilele publice au folosit acest sistem, gatoli, construit în fundații pentru rezolvarea problemei.
Sute de ani, sistemul a funcționat pe baza unei particularități a lagunei, maree mai mari decât de obicei în restul Mediteranei. Astfel, mareea a asigurat spălarea cisternelor de două ori pe zi, curățind Veneția.
Modernizarea orașului şi creșterea fluxului de turiști a pus sub presiune funcționarea sistemului istoric şi autoritățile au luat măsuri, obligând constructorii să instaleze mii de fose septice care sunt golite de servicii municipale specializate. Hotelurile, restaurantele, clădirile publice şi cele renovate dispun de astfel de instalații în care apele uzate sunt colectate şi de unde, apoi, sunt transportate în stații de epurare.
Cu toate acestea sistemul istoric continuă să funcționeze și ca urmare, o parte din apele uzate ajung direct în canale, apa acestora fiind departe de a fi sigură din punct de vedere sanitar. Cei care decid să facă o baie în Veneția pot încasa o amendă consistentă, pot pierde dreptul de a rămâne în oraș și își riscă propria sănătate din cauza poluării apelor. Cu toate acestea sunt destui dispuși să încalce regulile, să facă surfing pe canale sau să sară de pe celebrul Pod Rialto.
Foto sus: Podul Rialto din Veneția (© Pixabay)
Mai multe pentru tine...
