100 de ani de la stabilirea rela╚Ťiilor diplomatice dintre Rom├ónia ╚Öi Sf├óntul Scaun jpeg

100 de ani de la stabilirea rela╚Ťiilor diplomatice dintre Rom├ónia ╚Öi Sf├óntul Scaun

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Pentru a onora Centenarul rela╚Ťiilor diplomatice cu Sf├óntul Scaun, Romfilatelia introduce ├«n circula╚Ťie mar╚Ťi, 5 mai 2020, emisiunea de m─ârci po╚Ötale Rom├ónia-Sf├óntul Scaun, 100 de ani de la stabilirea rela╚Ťiilor diplomatice.

Rela╚Ťiile rom├ónilor cu Biserica Romei dateaz─â, prin str─âmo╚Öii daco-romani ai acestora, ├«nc─â din primele secole ale erei cre╚Ötine. Cre╚Ötinarea timpurie a locuitorilor spa╚Ťiului de la Dun─ârea de Jos s-a f─âcut ├«n limba latin─â. ├Äncep├ónd cu secolele al XI-lea ÔÇô al XIII-lea, Transilvania a fost inclus─â, prin elitele sale, ├«n mediul latin (catolic), iar Moldova ╚Öi ╚Üara Rom├óneasc─â au avut, din secolul al XIV-lea ├«ncoace, episcopii catolice cu limba de cult latin─â. Cele mai vechi dioceze romane pe teritoriul de azi al Rom├óniei au fost ├«nfiin╚Ťate, ├«ncep├ónd cu secolul al XI-lea, la Cenad, Oradea, Alba Iulia, ├«n regiunea Carpa╚Ťilor de Curbur─â, la Siret, la Arge╚Ö, la Baia.

├Än Evul Mediu, to╚Ťi voievozii rom├óni importan╚Ťi au participat, ├«n cadrul Cruciadei T├órzii, sub egida Papalit─â╚Ťii, la ap─ârarea ÔÇ×Republicii Cre╚ÖtineÔÇŁ, adic─â a Europei. Unii dintre ei, precum Iancu de Hunedoara ╚Öi ╚śtefan cel Mare, au fost numi╚Ťi de Sf├óntul P─ârinte ÔÇ×atle╚Ťi ai lui HristosÔÇŁ. ├Än acela╚Öi secol eroic al rezisten╚Ťei antiotomane, ierarhii rom├óni au concurat la unirea celor dou─â biserici (a Apusului ╚Öi a R─âs─âritului), iar mitropolitul Moldovei a semnat chiar documentul de la Floren╚Ťa, din 1439, care consfin╚Ťea acest fapt. Rela╚Ťiile dintre anumite autorit─â╚Ťi politice rom├óne╚Öti ╚Öi Sf├óntul Scaun nu au ├«ncetat niciodat─â ├«n secolele urm─âtoare. Ele s-au accentuat, dup─â ce, ├«n jurul anilor 1700, s-a produs unirea unei p─âr╚Ťi a rom├ónilor transilv─âneni cu Biserica Romei, ├«n urma c─âreia a rezultat Biserica Rom├ón─â Unit─â cu Roma (Greco-Catolic─â). Ca o consecin╚Ť─â a acestui act, ├«ncep├ónd cu a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea, mai multe genera╚Ťii de tineri rom├óni au studiat ├«n Cetatea Etern─â ╚Öi ╚Öi-au folosit erudi╚Ťia ├«n demonstrarea latinit─â╚Ťii limbii rom├óne ╚Öi a romanit─â╚Ťii poporului rom├ón, devenind apoi frunta╚Öi ai mi╚Öc─ârii de emancipare na╚Ťional─â ╚Öi de realizare a statului na╚Ťional unitar rom├ón.

├Än 1883 se ├«nfiin╚Ťeaz─â Arhiepiscopia de Bucure╚Öti, iar un an mai t├órziu, dioceza de Ia╚Öi.

├Än timpul Primului R─âzboi Mondial, Sf├óntul Scaun a fost un sus╚Ťin─âtor al aspira╚Ťiilor na╚Ťionale ale rom├ónilor, iar la sf├ór╚Öitul anului 1918, a recunoscut decizia Marii Adun─âri Na╚Ťionale de la Alba Iulia ╚Öi, implicit, Marea Unire. ├Än anii urm─âtori, diploma╚Ťia Sf├óntului Scaun a fost foarte activ─â ├«n noile state ap─ârute ├«n Europa ╚Öi s-a preocupat de recunoa╚Öterea drepturilor catolicilor.

├Än cadrul tendin╚Ťei generale, rela╚Ťiile comune ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Sf├óntul Scaun au fost inaugurate la 1 iunie 1920, la nivel de lega╚Ťie. Primul ministru plenipoten╚Ťiar al Rom├óniei pe l├óng─â Sf├óntul Scaun a fost Dimitrie C. Pennescu, care s-a prezentat la post ├«n 20 iulie 1920. Acceptul Sf├óntului Scaun pentru numirea sa a fost dat la trei s─âpt─âm├óni dup─â publicarea decretului regal la Bucure╚Öti, iar trimisul Sf├óntului Scaun, Monseniorul Francesco Marmaggi, a sosit la Bucure╚Öti la 17 octombrie acela╚Öi an.

Romfilatelia jpg jpeg

├Än acela╚Öi timp, au ├«nceput negocierile pentru elaborarea unui tratat (Concordat) care s─â reglementeze ansamblul rela╚Ťiilor dintre Rom├ónia ╚Öi Sf├óntul Scaun, s─â stabileasc─â organizarea ecleziastic─â a credincio╚Öilor catolici din Rom├ónia. Concordatul a fost semnat la 10 mai 1927, ├«n Cetatea Vaticanului. Tratatul interna╚Ťional care reglementa rela╚Ťiile dintre Rom├ónia ╚Öi Vatican ╚Öi statutul catolicilor de toate riturile, a intrat ├«n vigoare la 29 mai 1929, prin votul Parlamentului. Ca element de noutate ├«n lumea catolic─â, pentru prima data ├«ntr-o ╚Ťar─â necatolic─â, toate episcopiile erau centralizate na╚Ťional, sub obl─âduirea Arhiepiscopiei de Bucure╚Öti. Pe de alt─â parte, Concordatul prevedea c─â episcopii erau numi╚Ťi de Pap─â doar cu acordul guvernului de la Bucure╚Öti, ace╚Ötia trebuind s─â fie cet─â╚Ťeni rom├óni.

├Än anii urm─âtori, rela╚Ťiile Rom├óniei cu Sf├óntul Scaun au evoluat armonios, iar ├«n 1938, Lega╚Ťia de la Vatican a fost ridicat─â la rang de ambasad─â. ├Äns─â izbucnirea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial a blocat acest parcurs. ├Än 1940 ambasada a redevenit lega╚Ťie (reprezentan╚Ť─â), iar ulterior, ascensiunea comunismului ├«n Europa de Est a limitat ╚Öi mai mult rela╚Ťiile cu Papalitatea. ├Än 1946, nun╚Ťiul apostolic Andrea Cassulo a fost declarat persona non grata, fiind ├«nlocuit ├«n anul urm─âtor cu Monseniorul Gerard Patrick OÔÇÖHara, ├«n calitate de ├«ns─ârcinat cu afaceri. ├Än iulie 1948, Concordatul a fost denun╚Ťat de c─âtre autorit─â╚Ťile comuniste. Peste doi ani, ├«n iulie 1950, rela╚Ťiile diplomatice cu Vaticanul au fost ├«ntrerupte pentru 40 de ani.

├Än 1948, guvernul comunist a interzis Biserica Rom├ón─â Unit─â cu Roma (Greco-Catolic─â), o parte dintre clericii ei, ├«n frunte cu episcopii, au fost ├«ntemni╚Ťa╚Ťi, iar credincio╚Öii supu╚Öi unei adev─ârate prigoane. Celelalte biserici catolice, ca ╚Öi Biserica Ortodox─â, de╚Öi nu au fost interzise, ╚Öi-au desf─â╚Öurat cu mari dificult─â╚Ťi activitatea.

Rom├ónia ╚Öi Sf├óntul Scaun au reluat colaborarea la 15 mai 1990, noile raporturi fiind caracterizate de cordialitate la nivel oficial ╚Öi de normalizare a statutului Bisericii Catolice ├«n Rom├ónia, inclusiv prin recunoa╚Öterea Bisericii Greco-Catolice. Pre╚Öedin╚Ťi, primi-mini╚Ötri ╚Öi alte personalit─â╚Ťi ale vie╚Ťii publice din Rom├ónia au fost primi╚Ťi de Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi, iar Papa Ioan Paul al II-lea, ├«n 1999 ╚Öi Papa Francisc, ├«n 2019, au vizitat Rom├ónia.

Pe coli╚Ťa dantelat─â a emisiunii, cu valoarea nominal─â de 29 lei, se reg─âsesc stemele de stat ale Rom├óniei Regale ╚Öi Sf├óntului Scaun, al─âturi de Decretul Regelui Ferdinand I, prin care ├«l nume╚Öte pe Dimitrie C. Pennescu ├«n calitate de Trimis extraordinar ╚Öi Ministru plenipoten╚Ťiar al Rom├óniei pe l├óng─â Sf├óntul Scaun (iunie 1920).

Nun╚Ťiatura Apostolic─â ├«n Rom├ónia func╚Ťioneaz─â ast─âzi ├«n palatul situat pe str. Pictor Constantin Stahi, nr. 5-7. Edificiul, ilustrat pe plicul ÔÇ×prima ziÔÇŁ, a fost inaugurat ├«n anul 1901, fiind comanditat de Franz Xaver von Hornstein, arhiepiscop de Bucure╚Öti ├«n perioada 1896-1905.

Palatul a fost proiectat de italianul Giulio Magni, fost arhitect-╚Öef al Bucure╚Ötiului, cunoscut mai ales pentru construc╚Ťia Halei Traian. Finan╚Ťarea construc╚Ťiei palatului a fost asigurat─â ├«n mare parte de Elve╚Ťia, ╚Ťara de origine a arhiepiscopului von Hornstein, dar ╚Öi printr-o subven╚Ťie a Regelui Carol I al Rom├óniei.

Ulterior, imobilul a func╚Ťionat ca Palat al Arhiepiscopiei de Bucure╚Öti, iar din anul 1922 a devenit sediul Nun╚Ťiaturii Apostolice. ├Än 1950, dup─â ruperea rela╚Ťiilor diplomatice cu Vaticanul, a fost confiscat de c─âtre stat. Cl─âdirea a fost retrocedat─â Bisericii Catolice ├«n 1990 ╚Öi, dup─â materializarea unui proiect de consolidare ╚Öi restaurare, a fost redeschis ├«n noiembrie 1992, ca sediu al Nun╚Ťiaturii Apostolice. Cu ocazia vizitelor ├«n Rom├ónia, Suveranii Pontifi Papa Ioan Paul al II-lea ╚Öi Papa Francisc au ales s─â fie g─âzdui╚Ťi ├«n acest palat.