Eros arcașul și chinurile dragostei – povestea unui artefact mai puțin cunoscut

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) prezintă publicului, în luna februarie 2026, un artefact mai puțin cunoscut, aflat în colecția instituției. Este vorba despre un mic fragment de statuetă din teracotă, cu o lungime de aproximativ 10 cm.

Acesta a fost descoperit la Mangalia (anticul Callatis) și a făcut parte din colecția Vasile Canarache (MINAC, nr. inv. 1892), fiind donat de către acesta muzeului din Constanța. Statueta de tip Tanagra se datează în epoca elenistică și are reprezentată o imagine a lui Eros redat sub forma unui tânăr în picioare, nud și purtând o cunună pe cap, cu aripile mari semideschise, văzut din față. Ipostaza iconografică ne duce cu gândul la măreția asociată cu prezența dragostei și la faptul că, în calitate de mesager al mamei sale, Eros împarte dreptate acesteia printre muritori și zei deopotrivă, scrie MINAC, pe pagina de Facebook a instituției.

Exponatul lunii februarie este prezentat vizitatorilor într-un spațiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoțit de un panou informativ detaliat. Poate fi admirat începând de pe 13 februarie 2026, timp de o lună.

„Grecii l-au numit Eros, romanii i-au spus Cupido sau Amor, iar numele său semnifica, atât în greaca veche, cât și în latină, dorință pasională sau iubire carnală.

În ambele culturi, acesta a fost considerat fiul zeiței dragostei, Venus, fiind cunoscut deopotrivă ca mesager și călău al mamei sale și absolut neiertător cu ținta impusă sau chiar aleasă. În artă antică, zeul a fost reprezentat fie sub forma unui tânăr delicat, fie al unui copil grăsuț și glumeț. În ambele cazuri, el poate fi recunoscut fie după aripile aurite care îi împodobesc spatele, fie după armele specifice: arcul și săgețile fermecate. Se spune că nimic și nimeni în lume nu se poate împotrivi veninului dulce al dragostei pe care îl răspândesc acestea. Nici chiar zeii nu sunt imuni la armele lui Amor, ceea ce îl face temut până și de către Iupiter.

Legendele povestesc că până și frumoasa Venus a fost rănită într-o zi de una dintre săgețile din tolba sa, pe când își îmbrățișa fiul, și astfel zeița s-a îndrăgostit nebunește de frumosul Adonis. Mai mult, trimis de către mama sa să pedepsească trufia părinților care își credeau fiica la fel de frumoasă ca Venus, Eros s-a înțepat din greșeală cu săgeata destinată lui Psyche și astfel, în loc să execute sentința mamei sale, care o condamnase pe fată să se îndrăgostească de un monstru, s-a îndrăgostit el însuși fără speranță de aceasta. După multe încercări la care sunt supuși amândoi, inclusiv cea prin care Psyche este trimisă de către Venus în infern, cei doi îndrăgostiți vor obține aprobarea lui Iupiter și vor rămâne împreună. Încercările prin care trec cei doi sunt o metaforă pentru chinurile dragostei, care te arde în mii de focuri, te urcă la ceruri și te coboară în infern, însă pentru cei care le depășesc, răsplata este pe măsură”, scrie MINAC.