Septembrie 1916: Avioanele germane bombardează Bucureștiul
Atacurile aviatice germane asupra capitalei României din toamna anului 1916 au avut un efect psihologic major asupra populației.
Deși justificarea militară a fost distrugerea forturilor de apărare construite în jurul orașului în timpul lui Carol I, care fuseseră însă dezafectate cu ani în urmă, în fapt avioanele germane Taube au bombardat zone din oraș cu o mare densitate de populație civilă, lăsând în urmă un număr impresionant de victime, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.
Potrivit lui Constantin Bacalbașa, martor al bombardamentelor, „în ziua de 12 septembrie aeroplanele au aruncat bombe asupra cartierelor celor mai populate ale orașului, au nimerit în mijlocul tuturor aglomerațiilor și au omorât cu osebire femei și copii. Morții și răniții acestei isprăvi germanice au fost cifrați la aproape 800. A doua zi 13 septembrie escadrila de 5 Taube apăru asupra Bucureștiului la orele 11 a.m. La 11 fără câteva minute clopotul cel mare de la Mitropolie începu să zgudue văzduhul cu mugetul său lugubru, sergenții de oraș fluerau sinistru, publicul care umplea străzile în această zi atât de senină și plină de soare, alerga înspăimântat să caute adăpost. Păsările de pradă se iviră deasupra Arsenalului armatei din Str. 13 Septembrie.”
Zona Arsenalului Armatei și a Arhivelor Statului (Complexul Mihai Vodă), pe harta Bucureștiului (© ANR, fond Casa Regală. Miscelanee, dosar 1119 - detaliu)
În timpul bombardamentelor din 13 septembrie a fost afectat și complexul Mihai Vodă, sediu al Arhivelor Statului, aflat în imediata vecinătate a Arsenalului Armatei, ținta atacului aviatic.
Directorul instituției, istoricul Dimitre Onciul, a redactat în acea zi un document menit a se „păstra la dosarul localului Arhivelor Statului” în care descrie „pentru amintire” tragicul eveniment: „În ziua de 13 septembrie 1916, o escadrilă de aeroplane dușmane bombardând orașul București, pe la orele 10 ½ dim., două bombe au căzut și explodat în curtea Arhivelor Statului, una spre miazănoapte de porticul bisericei Mihai Vodă, unsprezece pași de la intrare, alta spre miază-zi, nouă pași de la intrare. Sfărâmăturile bombelor au omorât cinci persoane, și anume: pe servitorul Pavel Mucșa, pe pompierul Nicolae Pătru, pe bucătăreasa și pe servitoarea Directorului general și pe o doamnă tânără ce venise la biserică; servitorul Achim Coștei a fost rănit, cum și câteva persoane străine ce s-au refugiat în gangul de la poartă. Aproape toate geamurile ferestrelor din curte, afară de cele armate de la clădirea nouă, au fost sparte, cum și câteva geamuri ale ferestrelor spre strada Izvor, în dreptul geamurilor din curte. O sfărâmătură a nemerit în ușa cancelariei Directorului, la înălțimea capului, la vreo minută după ce Directorul, ieșind spre a provoca pe cei din curte ca să intre în casă, a intrat prin această ușă în cancelarie. În cancelarie ne aflam noi, Directorul general, și Registratorul, care am semnat aceasta spre amintire.”
Mânăstirea Mihai Vodă, sediul Arhivelor Statului (© D.G.A.S., Ansamblul istoric Mihai Vodă. Documentar, Bucureşti, 1984)
În cele 3 luni care au urmat până la ocuparea Capitalei de către forțele inamice, populația Bucureștiului a trăit sub teroarea aeroplanelor care survolau cerul pe timp de zi și a zepelinului care, în timpul nopții, arunca proiectile asupra orașului. Atacurile au lăsat în urmă pierderi de peste 1700 de vieți omenești și au provocat un puternic val de panică, fiind unul din factorii care au cauzat exodul în masă spre Moldova al populației civile din oraș, la sfârșitul anului 1916.
Vezi documentul redactat de istoricul Dimitre Onciul, cu privire la bombardamentul din 13 septembrie 1916, pe pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României!
Foto sus: București, Zona Arsenalului Armatei și a Arhivelor Statului - Complexul Mihai Vodă (© ANR, fond CC al PCR, album 1981, foto 6 - detaliu)