Prăbușirea economică a României comuniste în anul 1980

Popoarele trăiesc cu iluzii sugerate de anumiți politicieni și jurnaliști, mijloacele electronice de comunicare în masă ajutând la inocularea tezelor dorite de cei ajunși cumva la putere și care doresc cu orice preț să rămână în cele mai înalte funcții și să aibă o imagine perfectă după moarte. Astăzi sunt mulți cei ce afirmă că economia României socialiste era înfloritoare și înainte de 1989 se trăia mai bine. Povestea despre marele și patriotul conducător comunist Nicolae Ceaușescu, specialist în economie, este repetată în diferite forme de oamenii simpli și au început chiar și unii intelectuali să creadă astfel de mituri contemporane.

Realitatea este că se citește cam puțin în societatea românească și nu se merge decât foarte rar la documente deoarece viața este scurtă și trebuie trăită din plin, eventual să fie permanent stropită cu alcool. Anuarele statistice publicate chiar în perioada comunistă, chiar dacă se consideră că au avut datele modificate pentru a da bine în ochii superiorilor, surprind catastrofa ce se manifesta în economia planificată de tip socialist. Economiștii foloseau în epocă un sistem de calcul în leu valută și datele despre comerțul exterior erau mai mult decât catastrofale. Industria comunistă era planificată și supradimensionată pentru a livra cantități impresionante de mărfuri, dar în anul 1978 au fost livrări de 36.821 milioane de lei valută și importurile au urcat la 40.619 milioane.

Se putea și mai rău. România socialistă a exportat în anul 1979 de 43.467 milioane și a importat de 48.792 milioane. Era cam mult deficit pentru un singur an, dar situația nu părea să fie îngrijorătoare pentru regimul de la București. A venit însă anul 1980 și prăpădul comercial. Au fost făcute livrări de 50.963 milioane și importurile au urcat la 59.006 milioane. Prăbușirea era evidentă și s-a dat ordin să se folosească leul cunoscut populației pentru calculele din anuarul statistic pe anul 1981.

Haosul economic din 1980 a dus la o neîncredere a creditorilor în capacitatea conducerii de la București de gestionare a afacerilor la nivelul întregii țări și s-a ajuns în cele din urmă la nefericita idee de plată forțată a datoriei externe, ceea ce a generat multă suferință în rândul maselor populare și fericire în cel al nomenclaturii de partid. Dictatorul român a reușit să prăbușească sistemul economic prin această decizie în urma căreia s-a plătit o sumă de 21 miliarde de dolari, fără să se pună la socoteală datoriile către statele socialiste.

Autorii anuarelor statistice au prezentat datele mai mult sau mai puțin prelucrate la ordinele autorităților, dar este suficient să arunci un ochi critic pe înșiruirea de sume și să observi cât de mult s-a prăbușit calitatea mărfurilor livrate de întreprinderile românești ce lucrau după indicații de partid și de stat. Cum n-au mai fost importate utilaje moderne, productivitatea a scăzut dramatic. România socialistă era în anul 1989 un uriaș muzeu în aer liber și efortul financiar a sărăcit populația la un nivel uimitor în raport cu restul Europei. Dictatorul de la București ar fi plătit toate sumele și astfel capitaliștii pe care-i ura au trăit și mai bine. Interesantă situație!

_{Foto sus: Vizita de lucru a lui Nicolae Ceauşescu la întreprinderea bucureşteană „23 August” (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 9/1979)}