Marea Criză Economică: O comparație privind importurile României în anii 1931 și 1938

Se consideră de către istorici că economia statului din Carpați nu era dezvoltată și nu se făceau suficiente schimburi comerciale cu țările vestice, recesiunea ducând la o scădere a volumului de mărfuri importate. Realitatea a fost complet diferită de ceea ce au scris istoricii și anuarele statistice ale epocii au subliniat transformările survenite în economia din perioada interbelică. Zisele perioade de recesiune erau cele de intensificare a transformărilor prin renunțarea la vechi și mediul urban românesc era unul concurențial și nu putea să facă excepții de la regulile universale ale economiei.

Dacă se face o comparație la ceea ce se importa în anul 1931 cu situația din 1939 pe relația cu Anglia, se poate constata rapid că masa mărfurilor achiziționate este comparabilă (39.061 în 1931 și 38.589 t în anul de maximă înflorire a afacerilor în România interbelică). Totuși, s-a schimbat ceva fundamental: România nu mai importa multe bunuri industriale din regatul insular. A scăzut interesul pentru derivate din petrol de la 17.292 t în 1931 la numai 6.284 t, rafinăriile locale putând să producă substanțe mai rafinate din țițeiul extras în zona Prahova. A scăzut la jumătate cererea de fier și lucrări din acest metal, prețurile englezești fiind deosebit de ridicate și se putea aduce marfă de pe alte piețe sau din surse interne, centrul metalurgic de la Reșița fiind modernizat și capabil să producă numeroase tipuri de oțeluri. Nici autovehiculele nu mai erau la căutare din cauză că erau scumpe și complicate la întreținere. A fost o scădere de la 220 t la numai 48 t.

Industria prelucrătoare era în floare în spațiul românesc și aproape s-a dublat cantitatea de materii prime pentru industria textilă, mai ales că prețurile erau mult scăzute în 1938. Au crescut și cumpărăturile de lână și piei pentru prelucrare locală sau pentru vânzarea unor produse britanice de lux.

Dacă interesul pentru fier brut a fost în scădere, mediul de afaceri de la București aprecia în continuare calitatea mașinilor și a utilajelor englezești. Au fost luate în 1931 1.306 t de mașini și motoare și s-a ajuns în 1938 la 3.015 t. Economia românească se transforma cu pași repezi prin aceste achiziții de tehnică.

Listele de mărfuri aduse arată și un interes al românilor din mediul urban pentru produsele alimentare de lux și numai în 1938 au fost achiziționate fructe și coloniale cu o masă de 2.198 t, în creștere deosebită în raport cu cele 826 t din 1931. Gusturile alimentare se schimbau în lumea care se dorea cultă și fină. Produsele aduse în 1938 erau chiar mai ieftine decât cele din anul de referință în urma efectelor recesiunii, fenomen economic care a afectat deosebit de grav sectorul agricol pentru a se trăi bine în mediul urban occidental.

România putea să treacă la pasul superior și să furnizeze pe piața internațională mărfuri superior prelucrate, dar n-a mai apucat din cauza începerii războiului mondial dorit de marile puteri.

Dacă se face o analiză atentă a situației din spațiul economic românesc, se poate constata că s-au schimbat mentalitățile și se mergea pe găsirea de surse ieftine de materii prime și de mașini de calitate pentru economie. Era o creștere a priceperii în afaceri în paralel cu o creștere a producției locale de mărfuri din ce în ce mai bune. Marea Criză Economică a fost o perioadă de progres și de accelerare a afacerilor.

Mai multe