Evoluția importurilor României în ultimii doi ani de pace ai perioadei interbelice
S-a scris că întreaga omenire a cunoscut o perioadă de marasm economic după 1929 din cauza Marii Crize Economice și România nu putea să facă excepție de la regulă. S-a mers din rău în mai rău și a rezultat un nou conflict mondial de amploare nebănuită pentru politicienii vremii, cei ce știau și se pregăteau pentru o catastrofă militară. România Mare se dezvolta de provoca invidia vecinilor și mulți cetățeni străini veneau să lucreze pe plan local.
Realitatea a fost complet diferită de ceea ce au scris istoricii din comunista eră și apoi cei care au preferat să copieze textile și ideile înaintașilor. Anuarul statistic publicat în anul 1940 demonstrează că a fost o adevărată transformare a statului român și ar fi fost loc de mai bine. Regatul s-a transformat prin importul de fier și lucrări din acest metal, lemnul tradițional nefiind interesant pentru noile fabrici și clădiri de locuit. Se simțea nevoia unei adevărate metalizări și au fost importate, în anul 1937, 298.333 t de fier.
A fost prea puțin în raport cu cerințele economiei și au fost aduse în 1938, cel mai bun an din punct de vedere al afacerilor și al nivelului de trai, 383.917 t de fier adus din cele mai dezvoltate state occidentale. Dotarea din fabrici s-a îmbunătățit în 1937 prin cele 40.585 t de aparate și motoare de diferite modele și puteri. Au sosit apoi alte 41.966 t și imaginea interioară a întreprinderilor era diferită în raport cu cea din 1936. Atunci au fost importate numai 26.337 t de motoare și mașini industriale.
Fabricile românești începeau să prelucreze din ce în ce mai multă materie primă și au fost aduse, în 1937, 16.921 t de metale și metaloide. Era o adevărată foamete după materii prime de calitate și în anul 1938 au fost importate 20.062 t de astfel de produse. Industria grea cerea tot felul de aliaje, de la cele rezistente la cele care să decoreze diferite mărfuri.
Instrumentele optice au fost deosebit de căutate pentru fabrici, școli superioare, spitale și armată. Au fost importate 167 de tone, dar n-au fost suficiente și au fost apoi aduse 192 t de mărfuri care să permită vizualizări de precizie.
Economia epocii nu mai lucra în ritmul impus de cai și boi și au fost aduse autovehicule. Dacă au fost aduse 10.339 t în primul an, au urmat 14.685 t, mult mai multe decât în era de recesiune. România se punea în mișcare și oricum avea din ce în ce mai multe locomotive asamblate pe plan local. Erau realizate automotoare pentru transport rapid de persoane spre noile locuri de muncă. Patronii se deplasau deja cu automobile de lux montate în capitală sau importate, dar cei mai grăbiți se puteau deplasa deja cu avionul până-n cele mai îndepărtate colțuri ale țării.
Exista în continuare o României rurală, dar se simțea presiunea schimbărilor din economie și parcă totul se schimba. A venit războiul și evenimentele au luat o altă turnură. Evoluția după model occidental a fost întreruptă brutal de invazia trupelor sovietice, cele care au ridicat cele mai bune utilaje drept despăgubiri de război. Altele fuseseră transformate în fier vechi de bombardamentele americane și a fost normal să se considere că nu s-a făcut ceva deosebit în perioada interbelică. Ideologia nu permitea lăudarea regimului burghez deoarece lumea ar fi putut să pună cam multe întrebări și deranjante. Erau importate în acele vremuri 97 t de blănuri și 149 t de mătase naturală, ceea ce însemna că exista o piață a luxului și a prosperității personale. Erau cam mari și importurile de fructe și produse coloniale, numai în anul 1938 fiind aduse 31.838 t.
Patronii erau interesați să livreze produse cu preț ridicat și masă mică. Bijuteriile erau adorate de populație și au fost aduse 94 t de obiecte lucrate fin din metale prețioase. Cei interesați de propria imagine erau interesați și de ceasuri, această categorie de mărfuri scumpe fiind cu o masă de 257 t. România era prinsă în cadrul circuitului internațional de mărfuri și doar sursele sovietice lipseau, ceea ce ducea la o afectare a afacerilor din Basarabia și Bucovina. Nistrul rămânea însă păzit cu mitralierele.
Foto sus: Bulevardul Magheru din București în perioada interbelică (© Wikimedia Commons)