Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
Episodul de azi îl are în prim plan pe dramaturgul Ion Luca Caragiale. Acesta a iubit cârciuma, a scris despre ea, a frecventat-o și a încercat să fie cârciumar…din păcate înlănțuind eșecurile unul după altul. Mici scenete, interpretate de mari actori, completează parfumul de epocă al poveștii lui Nenea Iancu.
Incontestabil, Caragiale a fost un dramaturg genial. Dar, asta nu i-a fost de ajuns: a fost convins că ar fi și un cârciumar priceput. În viață, însă, se pare că nu le poți avea chiar pe toate: „Nenea Iancu“ a deschis mai multe bodegi care au dat faliment, una după alta.
În direct puteți asculta în premieră ON AIR, pe postul Radio Romania Cultural de luni până vineri, de la ora 17.00, iar pe site-ul nostru găsiți înregistrarile împodobite și cu imagini.
Click aici pentru a asculta în biblioteca AUDIO ce alte subiecte sunt disponibile
De parcă nu ar fi fost îndeajuns de celebru în vremea sa, ambițiile lui de cârciumar l-au transformat pe Caragiale în „personaj“ al unei epigrame compuse, într-o zi foarte inspirată, de către causticul Cincinat Pavelescu: „Iancu Luca Caragiale/ Îţi dă berea cu măsură/Face şi literatură…/Însă nu face parale!“
Și exact acesta a fost adevărul gol-goluț. Între 1893 și 1902, într-o vremea în care era deja cunoscut în lumea culturală bucureșteană, Caragiale a deschis mai multe berării atât în Bucureşti cât și în Paşcani, Iaşi şi Buzău.
Conform unui articol apărut în mai 1893, în „Adevărul ilustrat“, Caragiale ar fi ales „postul de a fi cârciumar, rămânând liber cel de scriitor“. Iar asta datorită faptului că în pofida talentului său de necontestat, n-a reuşit să-şi câştige existenţa din scris, motiv pentru care a devenit berar.
Sau, după cum spunea, cu sinceritate, el însuși „M-am apucat de negustorie, am mai deschis o prăvălie în str. Doamnei, ca să pot trăi şi eu“. Cu siguranță că „Nenea Iancu“ se alinta. A deschide o altă cârciumă nu era, nici pe departe, un semn de sărăcie lucie. Dar, despre Caragiale s-a spus că era „ultimul ocupant fanariot în România“. Poate că așa o fi fost. Dar, înainte de toate, el a fost, la fel ca orice român, un om care știa să facă haz de necaz și să răspândească în jurul său o veșnică bună dispoziție.