Un „nasture” murdar, descoperit cu un detector de metale, s-a dovedit a fi o monedă rară

Un bărbat din Norvegia a considerat inițial că o rară monedă de argint veche de aproximativ 900 de ani, descoperită cu un detector de metale, era doar un nasture. Cercetătorii au descoperit ulterior că era o piesă unică, legată de Magnus Barefoot (Magnus Berrføtt), conducătorul războinic considerat ultimul rege viking al Norvegiei.

Moneda, descoperită pe un câmp din apropierea Mănăstirii Utstein, în sud-vestul Norvegiei, datează din perioada domniei lui Magnus Barefoot (1093–1103). Potrivit unui comunicat al Muzeului de Arheologie al Universității din Stavanger, aceasta este prima monedă de acest tip descoperită vreodată pe teritoriul Norvegiei, informează Live Science.

Nasturele care nu era nasture

Detectoristul Morten Eek a găsit obiectul în aprilie 2025. Acesta provenea din stratul de sol răscolit de plug, la o adâncime de aproximativ 10–15 centimetri.

O față a obiectului era strălucitoare și argintie, însă cealaltă era acoperită cu cupru și prezenta o pată întunecată în centru, ceea ce îi dădea aspectul unui nasture. Eek l-a dus acasă și l-a pus împreună cu alți nasturi, monede moderne uzate și bucăți de fier vechi pe care le adunase.

Abia câteva luni mai târziu, când le-a arătat descoperirile colegilor detectoriști, aceștia au observat că partea argintie semăna cu o monedă medievală. Designul ei amintea de o ilustrație din lucrarea de referință din 1865 Monedele Norvegiei din Evul Mediu, scrisă de C.I. Schive.

Detectoriștii au contactat apoi Muzeul de Arheologie al Universității din Stavanger, unde specialiștii au examinat piesa în detaliu.

Experții au observat că moneda era neobișnuită deoarece fusese modificată după ce fusese bătută. Pe una dintre fețe fusese aplicată o placă de cupru, iar marginea monedei fusese îndoită peste aceasta. Două crestături rotunjite de pe margine indică faptul că, la un moment dat, i-au fost atașate un lanț sau o toartă, ceea ce indică faptul că moneda a fost purtată ulterior ca bijuterie.

Cercetătorii ar fi putut îndepărta placa de cupru pentru a vedea ce se afla dedesubt, însă acest lucru ar fi deteriorat starea fragilă a artefactului.

Pentru a investiga partea acoperită, cercetătorii au folosit raze X. Scanarea a dezvăluit imaginea unui grifon, creatură mitologică având corp de leu și trăsături de pasăre de pradă. Acest motiv a fost uneori interpretat ca reprezentând leul Sfântului Marcu, un simbol creștin, însă muzeul a remarcat că animalul de pe aceste monede seamănă mult mai mult cu un grifon. În arta creștină medievală, grifonii simbolizau dubla natură a lui Hristos – umană și divină.

Pe fața vizibilă a monedei apare un motiv numit „cruce peste cruce”, cu brațe duble și mici semicercuri sau forme de cupă la capete. Combinația dintre cruce și grifon este cea care face moneda atât de rară.

„Monedele cu două fețe care combină motivele grifonului și crucii peste cruce sunt cunoscute doar în patru exemplare”, se arată în comunicat. Un exemplar provine din tezaurul de la Sandur, descoperit în Insulele Feroe în 1863, iar celelalte trei provin din tezaurul de la Mørstad, din Danemarca, descoperit în primăvara trecută și care conține aproape 5.000 de monede.

Reprezentanții muzeului consideră că raritatea acestor monede „ne poate spune ceva despre amploarea emisiunilor monetare ale lui Magnus Berrføtt”.

În total, sunt cunoscute aproximativ 100 de monede din timpul domniei lui Magnus Barefoot, provenind din 12 descoperiri arheologice. Fiecare nou exemplar este, prin urmare, deosebit de valoros pentru înțelegerea modului în care monedele erau produse și puse în circulație în Norvegia la sfârșitul Epocii Vikingilor și începutul Evului Mediu.

Cine a fost Magnus Barefoot?

Magnus Barefoot („Magnus cu picioarele goale”), poreclă inspirată de îmbrăcămintea de tip kilt pe care obișnuia să o poarte, a devenit rege în anul 1093, după moartea tatălui său, Olav Kyrre (Olaf al III-lea al Norvegiei), a cărui domnie fusese una relativ pașnică.

Magnus Barefoot a ales însă o cale diferită. Asemenea bunicului său, Harald Hardrada, regele norvegian ucis în Bătălia de la Stamford Bridge din 1066, și-a construit reputația prin războaie.

O mare parte a domniei sale a fost dedicată campaniilor militare peste mări. El a urmărit extinderea puterii Norvegiei asupra rutelor maritime din vest, inclusiv asupra Insulei Man și a unor teritorii din Marea Irlandei.

Muzeul amintește că lui Magnus îi este atribuită maxima potrivit căreia un rege este făcut „pentru onoare și glorie, nu pentru o viață lungă”. Moartea sa a reflectat această concepție: în anul 1103, la aproximativ 30 de ani, a fost prins într-o ambuscadă și ucis în timpul unei campanii militare în Irlanda.

Moneda descoperită vorbește despre mai mult decât ambițiile sale militare. Potrivit muzeului, ea reflectă și una dintre reformele sale interne. Conducătorii norvegieni anteriori reduseseră conținutul de argint al monedelor, însă Magnus Barefoot a restabilit un standard ridicat, emițând monede cu un conținut de aproximativ 90% argint.

Este imposibil de stabilit dacă moneda a fost pierdută în apropierea Mănăstirii Utstein chiar în timpul vieții lui Magnus Barefoot. Deoarece, la un moment dat, a fost transformată în bijuterie, este posibil ca ea să fi circulat ani sau chiar generații întregi după ce încetase să mai fie folosită ca mijloc de plată.

_{Foto sus: Pe fața vizibilă a monedei apare un motiv numit „cruce peste cruce” (© Arkeologisk Museum, Universitetet i Stavanger)}