Portretele lui Mihai Eminescu în medalistica românească

Începând cu 15 Ianuarie 2011 românii celebrează Ziua Culturii Naționale printr-o serie de evenimente care îl omagiază pe ilustrul poet Mihai Eminescu. A fost aleasă această dată întrucât Eminescu prin caracterul și originalitatea lucrărilor sale i-a impresionat nu doar pe contemporanii săi, ci și pe cei din generațiile care i-au urmat, fiind una dintre personalitățile românești recunoscute la nivel european, a cărui operă este studiată și în prezent, atât din punct de vedere literar cât și filozofic.

Acesta a fost un vizionar, reușind să îmbine în lucrările lui pasiunea pentru istorie și trecut cu nostalgia copilăriei și melancolia fiind considerat în critica literară cea mai importantă voce din literatura românească a vremurilor sale. În cursul vieții Eminescu a activat și ca jurnalist și editor pentru ziarul „Timpul” lăsând moștenire principii și norme pe care le-a transmis prin intermediul scrierilor sale, scrie Muzeul George Severeanu, pe pagina de Facebook a instituției.

Întreaga sa activitate a fost celebrată prin intermediul serbărilor, literaturii, muzicii, artelor plastice dar și a emisiunilor medalistice. În anul 1909 Theodor Radivon s-a numărat printre primii gravori care au executat o medalie din bronz și argint în semn de omagiu pentru poet la două decenii de la moartea sa în desenul căreia a inclus câteva versuri din poezia „La steaua” ca urmare a inițiativei comemorării acestuia în orașul Galați. Baterea medaliei a coincis și cu tipărirea unui volum în cinstea poetului la Atelierele Socec din București în cadrul aceluiași program inițiat de comitetul de organizare.

Portretele lui Mihai Eminescu au continuat să fie imprimate în metal și în anii ce au urmat cu prilejul comemorării sale, prin urmare acestea joacă un rol deosebit de important în medalistica românească fiind cunoscute până în 2001 aproximativ 58 de portrete. Și cum portretul în general dezvăluie viziunea artistului modelator piesele realizate de G. Stănescu se diferențiază prin stil și concepție față de celelalte executate în cursul anului 1940, în cadrul Monetăriei Naționale de la București.

Într-o perioadă în care în arta medalistică românească pătrund noi concepte stilistice, în care portretele sunt stilizate, lipsite uneori de expresie, cu relief plat și linii geometrice, G. Stănescu se folosește de volumetrie și propune o lucrare echilibrată sub forma unui plachete uniface, cu bustul poetului întors și cu privirea ușor orientată spre stânga, având părul lăsat să cadă pe spate, inspirat fiind de portretul realizat în anul 1869 la Praga de fotograful Jan Tomáš.

Așadar gravorii s-au străduit să ilustreze imaginea poetului cât mai aproape de trăsăturile sale reale inspirându-se cu dibăcie din cele mai cunoscute fotografii ale poetului pe care le-au folosit ca model artistic. Toate aceste imagini astăzi însoțesc programul ceremoniilor și manifestărilor culturale dedicate poetului românilor, Mihai Eminescu.

_{Foto sus: © Muzeul Municipiului București}