Podul de acces în Cetatea de Scaun a Sucevei, refăcut / FOTO

Cetatea de Scaun a Sucevei se redeschide pentru vizitatori, după refacerea podului de acces, proces desfășurat pe parcursul lunii februarie 2024.

Accesul în Cetatea de Scaun a Sucevei nu este împiedicat de lucrările de consolidare a zidurilor și șanțurilor de apărare, care se desfășoară în continuare.

„Începând cu 1 martie, redeschidem Cetatea pentru vizitare! Ca în povești, ne-am dat peste cap și am terminat podul cel nou al Cetății de Scaun a Sucevei (mulțumim oștirilor de dăruiți lucrători care pun piatră lângă piatră și fir de nisip lângă fir de nisip). Etapa a doua de restaurare a cetății continuă, lucrările care se execută în șanțul de apărare și la zidurile cetății nu influențează procesul de vizitare! Cetatea este și mai spectaculoasă cu armura de schele din lemn ce o înconjoară”, anunță Muzeul Național al Bucovinei.

Programul de vizitare va fi de marți până duminică, în intervalul orar 9.00-20.00, ultima intrare fiind ora 19.00. Programul de ghidaj va fi între orele 10.00 și 18.00, cu precizarea că ultimul ghidaj va începe la ora 17.00.

Conform Agerpres, Cetatea de Scaun a Sucevei, cea mai mare din spațiul extracarpatic, construită în perioada de glorie a Moldovei medievale, a intrat în istorie ca fiind necucerită vreodată. Deși construită în perioada domnitorului Petru I Mușat, Cetatea Suceava este pomenită în legătură cu numele lui Ștefan cel Mare, în perioada îndelungatei domnii a acestuia fiindu-i construite cele mai importante fortificații.

Cetatea de Scaun a Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații cuprindea curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică - în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau cu șanțuri adânci.

Cele mai serioase și importante modificări și fortificații, inclusiv curtea interioară, au fost realizate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în secolul al XV-lea, la aproximativ 100 de ani de la construirea ei de către Petru I.

Cetatea de Scaun a Sucevei păstra și tezaurul Moldovei, jefuit de Soliman I Magnificul în 1538.

Prima atestare documentară a Cetății Sucevei datează din 10 februarie 1388, în care este vorba despre un împrumut de 3.000 de ruble de argint frâncesc cerut lui Petru Mușat de regele Poloniei, care a oferit drept garanție de restituire a banilor provincia Pocuția. Documentul se încheie cu textul: ''Și s-a scris cartea în Cetatea Sucevei, luni, în întâia săptămână a Postului sub pecetea noastră, în anul nașterii Domnului 1388". În același an, Petru I Mușat, care era căsătorit cu sora regelui Poloniei Vladislav II Iagello (1386-1434), a mutat capitala Moldovei din Siret la Suceava.

Cercetările arheologice efectuate aici în a doua jumătate a secolului al XX-lea au identificat mai multe etape de construcție a cetății. Nu au fost identificate fortificații anterioare, rezultând că prima construcție fortificată datează din epoca domniei lui Petru I Mușat. Datarea construcției s-a putut face și după descoperirea a câtorva zeci de monede de argint, toate emise de monetăria voievodului Petru I Mușat, în cel mai vechi nivel al sitului.