Piața monedelor dacice de aur, de tip Koson, înfloritoare pe site-urile de vânzări

Mii de monede dacice de aur, de tip Koson, sunt oferite spre vânzare pe site-urile de specialitate, dedicate comerțului on-line sau antichităților. Prețul unei piese începe de la 2.000 de dolari și ajunge în unele cazuri până la 5.000 de dolari.

Pe e-bay.com, unul dintre cele mai populare site-uri de vânzări on-line, un singur vânzător, din Germania a scos la vânzare, cu prețuri între 1.800 și 3.000 de dolari, circa 40 de kosoni.

„Pe avers: Brutus stă între doi lictori. Pe verso: un vultur ținând coroana în gheare. Realizată pentru Marcus Junius Brutus, care a murit în anul 44 î.Hr. Chr. El și-a ucis puternicul său conducător Iulius Caesar pentru a salva Republica Romană amenințată. Apoi a fugit la regele trac Koson. Pe baza denarului roman, acolo a fost realizat acest stater de aur incredibil de fin, pe care apar funcționarii (lictorii) ce purtau două mănunchiuri de vergele, flancau domnitorul. Învins de moștenitorii politici ai Cezarului, Marcu Antoniu și Octavian, Brutus și-a pus capăt vieții sale tragice”, sunt descriși Kosonii.

Colecționari din Franța, SUA, Canada și Spania oferă, la rândul lor, spre vânzare monede dacice de aur, cu prețuri între 2.000 de dolari și peste 3.000 de dolari.

Unele case de licitații on-line publică și indicații și despre locul provenienței kosonilor puși în vânzare.

„Formați în două grupe, cu sau fără monograme, acești stateri par să provină dintr-o descoperire de lângă Târsa (județul Hunedoara, România) sau Sarmizegetusa Regia. Demult discutate și dăruite unui rege trac pe nume Koson, acești stateri sunt acum atribuiți regelui dac Burebista. După moartea lui Mithradates al VI-lea, acesta din urmă a intervenit în rivalitatea dintre Iulius Cezar și Pompei și l-a susținut pe acesta din urmă ca aliat. Monedele noastre ar putea fi din anul 48 î.Hr., din Olbia, datând la scurt timp după cucerirea acestui oraș”, arată site-ul coinarchives.com, unde sunt scoase la licitație astfel de piese.

Pradă de război sau tezaure realizate în Dacia

Olbia, locul indicat ca fiind al descoperirii Kosonilor a fost o colonie grecească din nordul Mării Negre, despre care unii autori arătau că ar fi fost condusă de Koson, dar care a fost cucerită regele dac Burebista, la mijlocul secolului I î. Hr.

Tezaurele de monede de aur Koson și Lysimah ar fi fost, astfel, prăzi de război luate de Burebista și aduse în cetățile dacice din Munții Orăștiei, aflate la peste 600 de kilometri de cetățile de pe țărmul mării. Sau ar fi putut reprezenta tributul pe care coloniile grecești l-ar fi putut plăti regelui Burebista.

Alți oameni de știință au arătat însă că majoritatea acestor monede de aur ar fi fost realizate la Sarmizegetusei Regia și nu într-o monetărie greacă.

„Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scria Iudita Winkler, în 1972.

Monedele dacice Koson cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Potrivit altor istorici, cele mai vechi referiri la un rege dac Koson apar în secolul al XVI-lea, doar după descoperirea monedelor și în încercarea de a explica inscripțiile de pe acestea.

Robert Kokotailo, un cunoscut numismat canadian, a publicat un studiu amplu dedicat monedelor Koson, în care a încercat să dezlege câteva din misterele lor. Potrivit expertului numismat, sunt două teorii larg răspândite despre originea Kosonilor.

Una, populară din secolul al XIX-lea, arăta că monedele au fost emise în anii 43 – 42 î. Hr. de Marcus Junius Brutus (asasinul lui Iulius Cezar), folosind tezaurele primite de la Senatul Roman. Ele urmau să fie folosite pentru a ridicao armată, cu care să poată apăra Republica împotriva forțelor loiale Iulius Caesar, care fusese asasinat.

A doua teorie arăta că staterii Koson au fost realizați în Dacia sau în Tracia antică, posibil de regele dac Cotiso ori un alt rege dac, Koson, nemenționat de istoricii antici. Ambele teorii pot fi explicate prin numărul mare de monede descoperite în România, arăta autorul.

Una dintre concluziile specialistului a fost că monedele Koson cu monogramă ar fi fost emise de Brutus și oferite lui Cotiso, în timp ce Kosonii fără monogramă puteau fi realizați în monetăriile locale ale dacilor.

Analizele chimice ale monedelor arătau că monedele fără monogramă au fost bătute din aur natural nerafinat, așa cum se găsea în râurile Daciei antice. Aurul din care au fost realizate este identic cu aurul brățărilor de la Sarmizegetusa, vechea capitală a regatului dac. Dacii nu stăpâneau procesul de rafinare romană, potrivit oamenilor de știință. Monedele lor, realizate probabil la Sarmizegetusa aveau un stil mai grosier și suprafețele mai aspre, dar imitau monedele romane.

Câți Kosoni au fost descoperiți în Dacia

În jurul anului 1543, potrivit legendei, albia râului Strei, în apropiere de Hațeg, ar fi fost descoperită prima mare comoară care cuprindea monede antice de aur, estimată la 40.000 de piese, majoritatea de tip Lysimah, dar și Kosoni.

Unii oameni de știință arătau însă că locul probabil al descoperirii monedelor nu era râul Strei - cunoscut în antichitate ca Sargeția - ci mai degrabă una dintre cetățile dacice de pe valea Grădiștii. Însă umaniștii care relatat evenimentul cunoșteau istorisirile autorului antic Dio Cassius, despre comoara ascunsă de regele Decebal în apele Sargeției.

În primii ani ai secolului al XIX-lea, alte cel puțin patru tezaure de monede antice de aur, cu sute de piese - Lysimah și Koson - au fost descoperite în zona Sarmizegetsuei Regia.

După 1990, alte mii de piese au fost scoase la iveală de căutătorii de comori, unele monede Koson fiind descoperite împreună cu brățările dacice de aur, de la Sarmizegetusa Regia (cel puțin 24 de astfel de spirale fiind găsite și traficate pe piața neagră a antichităților, din care 13 au fost recuperate).

De asemenea, în 2003, braconierii au scos la iveală circa 2.300 de monede Koson de argint, care au ajuns și ele pe piața neagră. Dintre acestea au mai fost recuperate mai puțin de 300, în timp ce unele monede Koson din argint sunt scoase la vânzare pe diverse site-uri.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro