Misterul vechi de secole al celor 5.200 de gropi din Anzii peruvieni, rezolvat de cercetători?
Un monument misterios din epoca incașă, format din aproximativ 5.200 de gropi aflate la mare altitudine în Anzi, ar fi putut fi un loc de troc și de „contabilitate” cu sute de ani în urmă, arată un nou studiu.
Gropile sunt dispuse în grile ordonate pe Monte Sierpe („Muntele Șarpelui”), în sudul Anzilor peruvieni. Potrivit studiului, situl ar fi putut fi construit între anii 1000 și 1400 d.Hr. ca loc de schimb comercial sub puternicul Regat Chincha, care avea o populație de peste 100.000 de oameni. Când regatul a fost cucerit de Imperiul Inca în secolul al XV-lea, situl cunoscut ca „Banda de Gropi” ar fi putut fi reutilizat pentru colectarea tributului și a taxelor de la populațiile locale, arată studiul citat de Live Science.
Arheologii au ajuns la această concluzie după ce au analizat miile de gropi cu ajutorul dronelor, care le-a permis să detecteze „modele matematice în dispunerea gropilor” - adică acestea erau organizate în secțiuni și blocuri asemănătoare metodelor de contabilitate și evidență folosite în acea perioadă. Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe prelevate din interiorul gropilor, a declarat coautorul studiului, Charles Stanish, profesor de antropologie la Universitatea din Florida de Sud.
Banda de Gropi
Gropile misterioase de pe Monte Sierpe sunt dispuse într-o bandă lungă, împărțită în blocuri de câteva zeci de adâncituri. În total, banda are o lungime de aproximativ 1,5 kilometri. Fiecare groapă are între 1 și 2 metri diametru și până la 1 metru adâncime, iar unele sunt căptușite cu pietre. Situl se află în apropierea unei așezări defensive și la intersecția unor drumuri care preced colonizarea hispanică din secolul al XVI-lea.
Arheologii au înregistrat situl pentru prima dată în anii 1930 și l-au studiat din nou în anii 1970, dar, potrivit lui Stanish, s-au făcut puține cercetări de atunci. „
De-a lungul anilor, cercetătorii au propus o serie de ipoteze pentru a explica numărul vast de gropi.
„Ipotezele privind scopul Muntelui Sierpe variază de la apărare, depozitare și contabilitate până la colectarea apei, captarea ceții și grădinărit”, a spus coautorul studiului Jacob Bongers, arheolog la Universitatea din Sydney, Australia.
În noul studiu, publicat în revista Antiquity, cercetătorii au colectat imagini aeriene ale sitului cu ajutorul dronelor. De asemenea, au analizat resturi de plante vechi de secole aflate în rocile și sedimentele din mai multe gropi.
Analiza a descoperit polen de culturi, inclusiv porumb, în interiorul gropilor, sugerând că aceste plante fuseseră plasate acolo intenționat. Polenul de porumb nu se răspândește natural pe distanțe mari, așa că cercetătorii consideră că oamenii, nu procesele naturale, l-au adus la Monte Sierpe. Cercetătorii au găsit, de asemenea, urme de polen de papură - o plantă folosită de oamenii din Regatul Chincha pentru fabricarea coșurilor.
„Aceste date susțin ipoteza că, în perioada prehispanică, grupurile locale căptușeau periodic gropile cu materiale vegetale și depuneau bunuri în interiorul lor, folosind coșuri împletite și/sau mănunchiuri pentru transport”, a explicat Bongers.
Piețele de troc erau comune în Anzii peruvieni în acea perioadă, în special de-a lungul rutelor comerciale. Comunitățile vecine ar fi putut folosi Monte Sierpe ca una dintre aceste piețe în cadrul societății Chincha, au scris cercetătorii în studiu.
Imaginile aeriene obținute cu drone au arătat că aranjamentul gropilor de la sit semăna cu khipus-urile incașe - dispozitive de evidență realizate din sfori cu noduri. Cercetătorii au descoperit anterior khipus alături de grile similare în spațiile de depozitare incașe, ceea ce arată că ambele locuri ar fi putut fi folosite pentru a număra și sorta diferite bunuri. Diferențele ușoare în numărul de gropi din fiecare bloc de la Monte Sierpe ar putea reflecta niveluri diferite de tribut provenite din orașele apropiate, consideră cercetătorii.
Foto sus: „Banda de Gropi” de pe Monte Sierpe (© C. Stanish; Antiquity Publications Ltd; CC BY 4.0)