Guvernul olandez a plătit despăgubirea pentru tezaurul dacic furat de la muzeul din Drents

Guvernul olandez a plătit suma de 5,7 milioane de euro, ca urmare a furtului major de artă care a avut loc la Muzeul Drents la începutul anului trecut, pe 25 ianuarie, potrivit unei scrisori trimise Camerei Reprezentanților (Tweede Kamer) de la Haga de către ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei, Gouke Moes (BBB).

Plata a fost făcută către AON, un broker global de asigurări, a declarat Moes. AON achitase anterior aceeași sumă de 5,7 milioane de euro României, după evaluarea pierderii pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate, informează nltimes.nl.

Printre bunurile sustrase s-au numărat trei brățări dacice din aur și piesa centrală a expoziției, coiful de aur de la Coțofenești. Aceste obiecte sunt artefacte de patrimoniu românesc și sunt considerate de o valoare culturală deosebită.

În scrisoarea sa către parlament, Moes a declarat că speră ca operele furate să fie recuperate.

„În ciuda soluționării financiare convenite, acest eveniment rămâne o pierdere profundă pentru toți cei implicați din Olanda și România”, a scris ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei din Olanda.

Trei bărbați din localitatea olandeză Heerhugowaard — Douglas Chesley W., 36 de ani; Bernhard Z., 35 de ani; și Jan B., 21 de ani — sunt considerați principalii suspecți și au fost trimiși oficial în judecată. Aceștia rămân în arest și au refuzat până în prezent să facă declarații. Toți trei se confruntă cu acuzații de furt, provocarea unei explozii și distrugerea muzeului. Alți patru suspecți, acuzați că au avut roluri secundare în furt, au fost eliberați din detenție, dar rămân suspecți în dosar.

Procurorii olandezi au declarat că suspecții au pătruns cu forța în Muzeul Drents folosind o bombă artizanală din artificii și baroase. Imaginile de pe camerele de supraveghere arată persoane mascate intrând în clădire cu puțin timp înainte de explozie, care a spulberat o ușă de sticlă și vitrinele de expunere. Anchetatorii au precizat că suspecții au exploatat vulnerabilități cunoscute ale construcției vitrinelor muzeului.

Muzeul Drents a refuzat să comenteze suplimentar cu privire la plata efectuată de guvern.

„Această înțelegere ne era deja cunoscută. Nu dorim să facem alte comentarii”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului.