Groapă comună veche de 2.800 de ani, cu femei și copii, descoperită în Serbia
Arheologii au analizat o groapă comună descoperită în Serbia, care conținea rămășițele unor femei și copii uciși violent în urmă cu 2.800 de ani. Groapa ar putea fi esențială pentru înțelegerea evoluției violenței strategice în masă în Epoca Fierului timpurie, au raportat cercetătorii într-un nou studiu.
Groapa a fost descoperită la situl arheologic Gomolava, situat în apropierea orașului modern Hrtkovci, în nordul Serbiei. Fondat inițial ca așezare pe râul Sava în mileniul al VI-lea î.Hr., Gomolava a fost utilizat în mod repetat de-a lungul secolelor. Până în secolul al IX-lea î.Hr., grupurile semisedentare din Bazinul Carpatic se consolidau în jurul unor situri precum Gomolava, generând tensiuni legate de utilizarea și proprietatea asupra terenurilor, informează Live Science.
Gomolava „era situată într-un punct critic fizic, politic și conceptual”, iar consecințele acestor noi interacțiuni au fost mortale, au scris cercetătorii în studiu, publicat în revista Nature Human Behaviour.
Cercetătorii și-au concentrat analiza asupra unei mici gropi comune de la Gomolava, cu un diametru de doar 2,9 metri și o adâncime de 0,5 metri. Groapa conținea, de asemenea, vase ceramice și mici accesorii din bronz, precum și oasele a aproape 100 de animale, inclusiv scheletul complet al unei vaci, aflat la baza gropii.
Însă atunci când cercetătorii au început să studieze cele 77 de schelete umane din groapă, au constatat că peste 70% aparțineau unor persoane de sex feminin, iar 69% erau copii.
„Preponderența femeilor și a indivizilor tineri în groapa comună de la Gomolava este excepțională în preistoria europeană”, au scris cercetătorii.
În plus, arheologii au descoperit dovezi extinse de traumatisme intenționate, violente și letale la nivelul capului victimelor. Având în vedere localizarea rănilor, cercetătorii a considerat că atacatorii ar fi putut fi semnificativ mai înalți decât victimele sau că se aflau călare.
„Per ansamblu, tiparul relevă o violență severă, brutală, deliberată și eficientă”, au scris cercetătorii.
Pentru a afla mai multe despre victime, cercetătorii au analizat ADN-ul indivizilor. Analiza a arătat că doar câțiva dintre cei 77 de oameni aveau legături biologice apropiate, ceea ce sugerează că masacrul nu a fost un atac asupra unei așezări formate din familii extinse. Un studiu al raporturilor izotopilor de stronțiu din schelete — o variantă chimică regăsită în smalțul dentar și influențată de originea geografică — a arătat, de asemenea, că mai mult de o treime dintre cei înhumați în această groapă comună crescuseră în afara regiunii Gomolava.
„Este clar că avem de-a face cu un ansamblu eterogen de indivizi”, a declarat autoarea principală a studiului, Linda Fibiger, bioarheolog la Universitatea din Edinburgh, într-un e-mail pentru Live Science.
Gomolava a fost „un loc central pentru înhumarea predominantă a femeilor și copiilor care fuseseră uciși brutal în acel moment”, a spus ea.
Însă motivul violenței în masă rămâne neclar.
În secolul al IX-lea î.Hr., numeroase grupuri culturale se deplasau și se stabileau în întreg Bazinul Carpatic. Acest aflux de populație, combinat cu tensiunile dintre stilurile de viață nomade și cele sedentare, ar fi putut crea „un set potențial exploziv de ideologii conflictuale privind utilizarea și proprietatea asupra terenurilor”, au scris cercetătorii. Această tensiune ar fi putut duce la migrarea forțată sau strămutarea unor grupuri, la capturarea și uciderea unor categorii specifice de persoane și la schimbul de femei și copii prin căsătorii sau plasament în alte familii.
O altă groapă comună a fost descoperită la Gomolava în 1954. Aceasta conținea în principal schelete feminine, alături de oase de animale, obiecte metalice și ceramică datând din aceeași perioadă.
Ambele gropi comune ar fi putut fi concepute ca depozite de obiecte și persoane considerate valoroase, au scris cercetătorii. Femeile și copiii erau esențiali pentru supraviețuirea acestor comunități, ceea ce i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că uciderea acestor indivizi a fost menită să provoace o ruptură genealogică.
Foto sus: Reconstrucția evenimentului funerar de la Gomolava (© Sara Nylund)