Chipul unui bărbat din Pompeii, ucis de erupția Vezuviului, reconstituit cu inteligența artificială

Arheologii italieni au folosit pentru prima dată inteligența artificială (IA) pentru a reconstrui digital chipul unui bărbat ucis în erupția din anul 79 d.Hr. a Muntelui Vezuviu, care a îngropat orașul Pompeii.

Reconstrucția privește un bărbat mort în timpul erupției Vezuviului, care a distrus orașul în anul 79 d.Hr. în mai puțin de 24 de ore. Acesta a fost găsit cu un mojar din teracotă, care pare să fi fost folosit drept protecție în timpul căderii de fragmente vulcanice. Gestul amintește de descrierile lui Pliniu cel Tânăr, martor ocular al evenimentului, care într-o scrisoare povestește cum oamenii care fugeau din calea vulcanului încercau să se apere folosind obiecte sau perne legate pe cap, informează un comunicat al Parcului Arheologic Pompeii.

Pentru prima dată, Parcul Arheologic Pompeii, în colaborare cu Universitatea din Padova – Laboratorul Digital Cultural Heritage, a utilizat instrumente de inteligență artificială pentru a propune o reconstrucție digitală bazată pe datele rezultate din investigațiile arheologice realizate de arheologii Ministerului Culturii din Italia.

Descoperirea a avut loc în timpul unor săpături recente în zona necropolei Porta Stabia, chiar în afara zidurilor vechiului Pompeii, desfășurate în cadrul finalizării cercetărilor asupra mormântului lui Numerius Agrestinus Equitius Pulcher.

Arheologii implicați în cercetările de teren au scos la lumină rămășițele a doi bărbați care au încercat să fugă spre coastă în timpul erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr. Cei doi indivizi, morți în momente diferite ale erupției, oferă noi indicii pentru înțelegerea dinamicii evenimentului și a condițiilor cu care s-au confruntat locuitorii pe rutele de evacuare.

Unul dintre ei, mai tânăr, a fost probabil surprins de un curent piroclastic - un nor incandescent de cenușă și gaze toxice - în timp ce încerca să se îndepărteze de oraș. Celălalt, mai în vârstă, a murit cu câteva ore mai devreme sub o ploaie densă de lapili (fragmente mici de lavă consolidată -n.r.), încercând să-și protejeze capul cu un mojar din teracotă găsit lângă corp, care prezenta urme evidente de spargere. În plus, avea asupra sa o lampă ceramică pentru a se orienta în condiții de vizibilitate redusă, un mic inel de fier pe degetul mic al mâinii stângi și o mică avere formată din zece monede de bronz.

Modelul digital, care propune o reconstrucție a celei de-a doua victime, a fost generat printr-o combinație de software de inteligență artificială și tehnici de retuș foto, cu scopul de a reda o imagine fundamentată științific, dar accesibilă tuturor. Reconstrucția reprezintă un prototip experimental, conceput pentru a face rezultatele cercetărilor arheologice mai accesibile publicului nespecialist.

„Omul din Pompeii fugea cu un mojar pe cap, o lampă în mână și zece monede asupra sa: purta cu el ceea ce considera util pentru a se orienta în întuneric. Două mii de ani mai târziu, IA ne ajută să reconstruim ultimele sale momente. Acest caz vorbește tuturor disciplinelor umaniste. IA nu îl înlocuiește pe arheolog. Sub controlul său, îi extinde și îi aprofundează posibilitățile și face accesibil pentru mulți ceea ce înainte putea fi înțeles doar de câțiva. Fără IA, o mare parte a patrimoniului riscă să rămână neexplorată pentru cei care practică arheologia și mută pentru cei care o iubesc. (...) Dar riscul nu este că IA greșește, ci că noi încetăm să mai gândim folosind-o. Disciplinele umaniste ne învață tocmai acest lucru: să distingem reconstrucția de fantezie. Pompeii este, încă o dată, marele laborator care ne oferă această lecție”, a declarat, în comunicatul citat, profesorul Luciano Floridi, director fondator al Centrului pentru Etică Digitală de la Yale. 

_{Modelul digital a propus o reconstrucție a celei de-a doua victime (© Facebook / Pompeii - Parco Archeologico)}