Atena, istorie la fiecare pas jpeg

Atena, istorie la fiecare pas

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Peste un milion de turi╚Öti din Rom├ónia viziteaz─â anual Grecia. Rom├ónii sunt atra╚Öi de plajele ╚Öi de insulele Eladei, ├«ns─â cei mai mul╚Ťi nu ajung ├«n Atena. Unul dintre cele mai vechi ora╚Öe din lume, locuit ne├«ntrerupt de mai bine de cinci milenii, Atena este ├«ns─â o destina╚Ťie ideal─â pentru iubitorii de istorie, nu numai ├«n sezonul estival. Dimpotriv─â, capitala Greciei e locul perfect ├«n extrasezon, din toamn─â p├ón─â ├«n prim─âvar─â, atunci c├ónd str─âlucirea soarelui mediteranean se domole╚Öte, iar clima bl├ónd─â le permite turi╚Ötilor s─â viziteze monumente din Acropol─â sau din Agora, s─â se plimbe pe str─âdu╚Ťele ├«ntortocheate din cartierele Plaka ╚Öi Monastiraki, s─â petreac─â p├ón─â t├órziu ├«n noapte ├«ntr-una dintre numeroasele taverne ale ora╚Öului.

La Atena se poate ajunge foarte u╚Öor din Bucure╚Öti. Trei companii aeriene ofer─â zboruri directe ├«ntre cele dou─â capitale, printre care ╚Öi o companie low-cost, iar zborul dureaz─â mai pu╚Ťin de o or─â ╚Öi jum─âtate. Pre╚Ťurile ├«n Atena sunt comparabile cu cele din Bucure╚Öti, poate un pic mai mari ├«n restaurantele ╚Öi cafenelele din centru. Ora╚Öul este foarte aglomerat, foarte ├«ntins, a╚Öa c─â pentru o vacan╚Ť─â de c├óteva zile sau o s─âpt─âm├ón─â ├«ncerca╚Ťi s─â g─âsi╚Ťi cazare ├«n zona central─â sau ├«n apropierea unei sta╚Ťii de metrou.

O istorie de mii de ani

Prezen╚Ťa uman─â ├«n zona Atenei este atestat─â ├«n urm─â cu treisprezece milenii, iar ├«n ultimii 5.000 de ani exist─â dovezi de locuire ne├«ntrerupt─â. ├Än jurul anului 1.400 ├«.Hr., Atena a devenit un centru important al civiliza╚Ťiei miceniene, iar pe Acropol─â a fost construit un palat micenian, ale c─ârui ruine pot fi recunoscute u╚Öor datorit─â zidurilor ciclopice caracteristice. Aceste ziduri au fost ridicate din blocuri imense de piatr─â, grecii de mai t├órziu fiind convin╚Öi c─â nu fuseser─â construite de m├óna omului, ci de ciclopi, uria╚Öii cu un singur ochi ├«n frunte.

Mormintele bogate din ÔÇ×era ├«ntunecat─âÔÇŁ(secolele XIIVIII ├«.Hr.) dovedesc faptul c─â Atena a fost un centru prosper ├«n acea perioad─â mai pu╚Ťin cunoscut─â a istoriei Greciei antice. Ora╚Öul a beneficiat de o pozi╚Ťie favorabil─â, fiind ├«n mijlocul lumii grece╚Öti, aproape de mare, la care avea acces prin intermediul portului Pireu, ceea ce i-a oferit un avantaj semnificativ fa╚Ť─â de polisurile rivale, precum Sparta sau Teba. Dezvoltarea social─â ╚Öi economic─â a fost ├«nso╚Ťit─â ├«ns─â de tulbur─âri inerente, care au condus la reformele constitu╚Ťionale ale lui Solon, din secolul al VI-lea ├«.Hr., piatra fundamental─â a democra╚Ťiei ateniene de mai t├órziu, introdus─â prin reformele lui Clistene din 508 ├«.Hr.

├Änceputul secolului urm─âtor avea s─â schimbe radical istoria Atenei ╚Öi a lumii grece╚Öti. Revolta polisurilor grece╚Öti din vestul Asiei Mici (Ionia) ├«mpotriva regelui per╚Öilor, Darius cel Mare, avea s─â conduc─â la o confruntare direct─â cu Imperiul Persan. Atena a sprijinit revolta, ceea ce a atras m├ónia marelui rege. O prim─â ├«ncercare de a subjuga Grecia a fost oprit─â ├«n anul 490 ├«.Hr., c├ónd atenienii au ob╚Ťinut o victorie str─âlucit─â la Maraton.

Zece ani mai t├órziu, sub conducerea lui Xerxes, o uria╚Ö─â armat─â persan─â a invadat Grecia continental─â. De╚Öi atenienii au ├«nvins din nou, de data aceasta pe mare, la Salamina, ora╚Öul a fost distrus de per╚Öi, care au intrat ├«n Attica, dup─â ce au ├«nfr├ónt la Termopile rezisten╚Ťa eroic─â a spartanilor condu╚Öi de regele Leonidas. Per╚Öii au fost alunga╚Ťi din Elada ├«n anul urm─âtor, iar Atena, care a condus al─âturi de Sparta lupta de eliberare, s-a bucurat de un prestigiu enorm ├«n lumea greac─â. Perioada urm─âtoare a fost ÔÇ×Secolul de AurÔÇŁ al democra╚Ťiei ateniene. ├Än deceniile care au urmat invaziei persane, Atena a fost reconstruit─â. Atunci au fost ├«n─âl╚Ťate spectaculoasele temple de pe Acropol─â, inclusiv Partenonul.

Atunci au fost ridicate Zidurile Lungi, care au legat Atena de portul Pireu. ├Än Atena condus─â de Pericle au tr─âit c├óteva dintre cele mai str─âlucite min╚Ťi din istoria umanit─â╚Ťii, filosoful Socrate, dramaturgii Eschil, Sofocle ╚Öi Euripide, istoricii Herodot ╚Öi Tucidide. Liga de la Delos, o alian╚Ť─â a polisurilor grece╚Öti ├«mpotriva per╚Öilor, a devenit de facto un Imperiu atenian.

R─âzboiul de independen╚Ť─â a Greciei a ├«nceput ├«n Principatele Rom├óne

Ambi╚Ťiile imperiale ale Atenei au exacerbat rivalitatea cu Sparta, conduc├ónd la declan╚Öarea R─âzboiului peloponesiac (431-404 ├«.Hr.). Victoria Spartei a reprezentat ├«nceputul dec─âderii Atenei. ├Än 338 ├«.Hr., ora╚Öul ╚Öi-a pierdut independen╚Ťa ├«n urma b─ât─âliei de la Chaeronea, c├ónd macedonenii condu╚Öi de Filip al II-lea au ├«nfr├ónt o alian╚Ť─â a mai multor polisuri grece╚Öti, printre care Atena ╚Öi Teba.

Dup─â aceast─â b─ât─âlie, Atena a r─âmas vreme ├«ndelungat─â ├«n umbra altor centre urbane din lumea mediteranean─â, Roma, Constantinopol, Salonic, p├ón─â la ├«nceputul secolului al XIX-lea, c├ónd ora╚Öul a devenit capitala Greciei, dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei, ├«n urma R─âzboiului de independen╚Ť─â declan╚Öat de revolta ├«nceput─â de Eteria pe teritoriul Principatelor Rom├óne. De atunci dateaz─â o leg─âtur─â special─â ├«ntre Atena ╚Öi rom├óni.

Drept recunoa╚Ötere a rolului jucat de rom├óni ├«n ob╚Ťinerea independen╚Ťei Greciei, trei str─âzi din Atena poart─â numele unor ora╚Öe rom├óne╚Öti: Iassiou (Ia╚Öi), Dragatsaniou (Dr─âg─â╚Öani) ╚Öi Voukourestiou (Bucure╚Öti). Acestea sunt singurele str─âzi din Atena care poart─â numele unor ora╚Öe din afara Greciei. Strada Voukourestiou a fost numit─â dup─â Tratatul de la Bucure╚Öti din 1913, care a pus cap─ât Primului R─âzboi Balcanic. Situat─â chiar ├«n centru, ├«n apropierea pie╚Ťei Syntagma, strada aceasta este ╚Öi cea mai scump─â din Atena, g─âzduind numai magazine de lux.

Renașterea ateniană

La ├«nceputul secolului al XIX-lea, dup─â aproape patru secole de st─âp├ónire otoman─â, Atena era doar un sat ceva mai mare, cu numai 4.000 de locuitori ├«n momentul ├«n care a devenit capital─â. Primul rege al Greciei moderne, Otto I, fiul regelui bavarez Ludwig I, i-a ├«ns─ârcinat pe arhitec╚Ťii Stamatios Kleanthis ╚Öi Eduard Schaubert s─â proiecteze o capital─â modern─â. ├Än a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea au fost ridicate cl─âdirile ├«n stil neoclasic care pot fi admirate ╚Öi ├«n prezent ├«n centrul Atenei. Cele mai reprezentative edificii ale capitalei Greciei moderne au fost proiectate de arhitec╚Ťi faimo╚Öi, occidentali ╚Öi greci: Theophil ╚Öi Christian Hansen, Panagis Kalkos, Leo von Klenze, Fran├žois Boulanger, Lysandros Kaftanzoglo ╚Öi Ernst Ziller.

Acestuia din urm─â, centrul Atenei ├«i datoreaz─â mare parte a aspectului s─âu modern. N─âscut ├«n Saxonia ╚Öi devenit cet─â╚Ťean grec, Ziller (1837-1923) a proiectat numeroase edificii publice, biserici, palate ╚Öi re╚Öedin╚Ťe private ├«n Atena ╚Öi ├«n alte ora╚Öe grece╚Öti. ├Äntre aceste construc╚Ťii, Teatrul Na╚Ťional al Greciei, fostul Palat Regal, actualul Palat Preziden╚Ťial, fostele sedii ale B─âncii Na╚Ťionale a Greciei ╚Öi Academiei Militare Elene, hotelurile ÔÇ×Megas AlexandrosÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×BakeionÔÇŁ din Pia╚Ťa Omonia, vilele Stathatos ╚Öi Andreas Syngros, care ad─âpostesc ├«n prezent Muzeul de Art─â Cicladic─â, respectiv Ministerul de Externe al Greciei ╚Öi multe altele.

Trilogia Ateniana jpg jpeg

ÔÇ×Trilogia Atenian─âÔÇŁ (├«n prim-plan). De la st├ónga la dreapta: Biblioteca Na╚Ťional─â, Universitatea din Atena ╚Öi Academia. ├Än plan secund se vede dealul Lycabettus, cel mai ├«nalt punct din capitala Greciei

Tot la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea a fost ridicat ╚Öi Stadionul Panathenaic (ÔÇ×al tuturor atenienilorÔÇŁ), numit ╚Öi Kallimarmaro. Construit pentru a g─âzdui prima edi╚Ťie a Jocurilor Olimpice moderne de var─â din 1896, acesta este cel mai mare stadion de marmur─â din lume. ├Äns─â cele mai spectaculoase cl─âdiri moderne ale Atenei au fost concepute de arhitec╚Ťii danezi Theophil ╚Öi Christian Hansen. Cei doi fra╚Ťi au proiectat Biblioteca Na╚Ťional─â, Universitatea din Atena ╚Öi Academia, situate pe Bulevardul Eleftheriou Venizelou, care face leg─âtura ├«ntre pie╚Ťele Syntagma ╚Öi Omonia. Cele trei edificii monumentale, cunoscute ca ÔÇ×Trilogia Atenian─âÔÇŁ, reprezint─â apogeul arhitecturii neoclasice grece╚Öti.

Acropola

Pentru orice iubitor de istorie, și nu numai, principalul obiectiv turistic al Atenei îl reprezintă Acropola. Termenul provine din cuvintele grecești akros (ridicat) și polis (oraș). Majoritatea orașelor grecești antice aveau o acropolă, o citadelă fortificată situată pe o colină, însă cea din Atena este cea mai cunoscută. Încă din secolul al XIV-lea î.Hr., pe Acropole a fost construit un palat micenian (megaron).

Dup─â pr─âbu╚Öirea acestei civiliza╚Ťii, Acropola a fost locuit─â ├«n continuare, pe parcursul ÔÇ×erei ├«ntunecateÔÇŁ ╚Öi al perioadei arhaice (secolele VIII-V ├«.Hr.). Distrus─â de marea invazie persan─â sub conducerea lui Xerxes, ├«n 480 ├«.Hr., Acropola a fost recl─âdit─â ├«n secolul al V-lea ├«.Hr. Conduc─âtor al Atenei ├«n perioada 443-429 ├«.Hr., Pericle a fost cel care a avut ini╚Ťiativa recl─âdirii Acropolei.

Arhitec╚Ťi faimo╚Öi ai Antichit─â╚Ťii elene, precum Ictinios, Callicrates ╚Öi Mnesicles, ╚Öi sculptori condu╚Öi de Fidias au contribuit la ridicarea ╚Öi la decorarea construc╚Ťiilor pe care le putem vedea ╚Öi ast─âzi. Principalul material de construc╚Ťie folosit pentru ridicarea Acropolei a fost marmura pentelic─â, o marmur─â alb─â, f─âr─â stria╚Ťii, cu o nuan╚Ť─â u╚Öor g─âlbuie uniform─â, care ├«i confer─â o tent─â aurie ├«n lumina soarelui.

Acropola Atena shutterstock 735905326 jpg jpeg

Acropola, vedere aerian─â

Ca ╚Öi ├«n Antichitate, turistul contemporan p─âtrunde ├«n Acropola prin Propilee, intrarea monumental─â a citadelei, dup─â ce trece pe l├óng─â Templul Atenei Nike, Atena Victorioas─â ├«n r─âzboaiele cu per╚Öii. ├Än Antichitate, ├«n acest mic templu, atenienii ├«i aduceau ofrande zei╚Ťei reprezentate de o statuie f─âr─â aripi, pentru ca Atena Nike s─â nu poat─â zbura din ora╚Öul lor.

├Än mod paradoxal, de╚Öi Acropola a fost reconstruit─â ├«ntr-o perioad─â ├«n care rivalitatea dintre Atena ╚Öi Sparta era ├«n cre╚Ötere, culmin├ónd cu R─âzboiul peloponesiac (431-404 ├«.Hr.), atenienii au preferat ordinul doric, al du╚Ömanilor spartani, cele mai multe construc╚Ťii fiind realizate ├«n acest stil. Mult mai simplu dec├ót celelalte dou─â ordine clasice ale arhitecturii antice grece╚Öti (ionic ╚Öi corintic), stilul doric se potrivea mai bine edificiilor monumentale din noua acropol─â. Cel mai bun exemplu ├«n acest sens este Partenonul, templul dedicat zei╚Ťei Athena Parthenos.

Partenonul

Construit ├«ntre 447 ╚Öi 438 ├«.Hr, Partenonul este un adev─ârat simbol al Greciei Antice ╚Öi al Atenei. Sculpturile care au decorat templul sunt printre cele mai spectaculoase din perioada clasic─â a Antichit─â╚Ťii elene. Ridicarea templului a durat nou─â ani, iar decorarea edificiului cu sculpturile realizate sub ├«ndrumarea lui Fidias, ├«nc─â ╚Öase, fiind ├«ncheiat─â ├«n 432 ├«.Hr. Partenonul a fost ridicat pe locul unui templu mai vechi al zei╚Ťei Atena, distrus de per╚Öi ├«n 480 ├«.Hr.

├Än secolul al VI-lea d.Hr., templul p─âg├ón a fost transformat ├«n biseric─â ├«nchinat─â Fecioarei Maria, iar dup─â cucerirea otoman─â, Partenonul a devenit moschee, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XV-lea. ├Än 1687, ├«n timpul unui asediu al Acropolei, un bombardament vene╚Ťian a aprins muni╚Ťia depozitat─â de turci ├«n interior. Explozia a distrus iremediabil edificiul antic.

Sculpturile care decorau Partenonul au fost furate, ├«n perioada 1800-1803, de c─âtre lordul Elgin, ambasadorul britanic la ├Änalta Poart─â. Folosindu-se de un a╚Öa-zis firman al sultanului, document a c─ârui veridicitate nu a putut fi demonstrat─â niciodat─â, lordul Elgin a ├«ndep─ârtat numeroase decora╚Ťiuni din Acropola ╚Öi le-a expediat ├«n Anglia. ├Än cele din urm─â, operele de art─â au ajuns la British Museum, unde sunt expuse ╚Öi ├«n prezent, reprezent├ónd un motiv de disput─â ├«ntre Grecia ╚Öi Marea Britanie. Partenonul a intrat ├«ntr-un amplu proces de restaurare ├«ncep├ónd din 1975, care se desf─â╚Öoar─â ╚Öi ├«n prezent.

Erechtheionul

├Än st├ónga Partenonului se ├«nal╚Ť─â Erechtheionul, templul dedicat Atenei ╚Öi lui Poseidon. Edificiul a fost construit ├«ntre anii 421-406 ├«.Hr. pe locul ├«n care, conform legendei, Atena ╚Öi Poseidon s-au confruntat ├«n fa╚Ťa lui Zeus ╚Öi a celorlal╚Ťi zei pentru a da numele polisului ├«ntemeiat de Erechtheus. Mitul spune c─â zeii au hot─âr├ót s─â dea cetatea aceluia care va oferi oamenilor bunul cel mai de pre╚Ť. Poseidon le-a d─âruit un arm─âsar, iar Atena un m─âslin.

Oamenii au acceptat darul Atenei, iar ora╚Öul ├«i poart─â de atunci numele. M─âslinul plantat de Atena se afla ├«n partea de vest a templului. ╚śi ├«n prezent acolo se afl─â un m─âslin, ├«ns─â nu este cel plantat de zei╚Ť─â, ci de prin╚Ťesa Sofia a Prusiei, so╚Ťia Regelui Constantin I al Greciei. Cel mai faimos element arhitectural al Erechtheionului este Pridvorul Cariatidelor, aflat pe partea de sud a templului.

Coloanele de sus╚Ťinere ale pridvorului sunt ├«nlocuite de statui reprezent├ónd ╚Öase femei. Denumirea de cariatide vine de la cuv├óntul grecesc ╬Ü╬▒¤ü¤ů╬Ȥä╬╣╬┤╬Á¤é ├«nsemn├ónd ÔÇ×fecioare din CariaÔÇŁ, un ora╚Ö din Peloponez, ├«n care se afla un faimos templu al zei╚Ťei Artemis.

Cariatidele jpg jpeg

Pridvorul Cariatidelor, așa cum poate fi admirat în prezent la Erechtheion (sus). Jos sunt cariatidele originale, expuse în Muzeul Acropolei. Lipsește cariatida care se afla la British Museum

Cariatidele muzeu jpg jpeg

Peste 400 de muzee în Atena

Cariatidele care pot fi văzute în prezent la Erechtheion sunt însă reproduceri. Cinci dintre cele șase statui originale pot fi admirate în Muzeul Acropolei. Deschis în 2009, acesta este cel mai modern dintre cele peste 400 de muzee ale Atenei. Muzeul se află în sudul Acropolei, pe eleganta stradă pietonală Dionysiou Areopagitou. Podelele din sticlă ale edificiului lasă să se vadă ruinele descoperite în timpul construirii muzeului dedicat Acropolei.

Cele cinci cariatide originale ale Erechtheionului reprezint─â piesele de rezisten╚Ť─â ale muzeului, fiind ╚Öi singurele exponate care pot fi fotografiate de vizitatori. Marmura cariatidelor a fost restaurat─â folosind o tehnologie modern─â cu laser, fiindu-i redat─â astfel str─âlucirea. Patru dintre cele ╚Öase cariatide care au ├«mpodobit Erechtheionul mai bine de dou─â milenii s-au p─âstrat destul de bine. Din p─âcate, a cincea a fost par╚Ťial distrus─â de o ghiulea otoman─â, iar a ╚Öasea lipse╚Öte, fiind ├«nl─âturat─â de acela╚Öi lord Elgin ├«mpreun─â cu decora╚Ťiunile Partenonului.

Micene jpg jpeg

Vizitatorii Muzeului Na╚Ťional de Arheologie din Atena pot admira comorile descoperite de Heinrich Schliemann la Micene (sus) ╚Öi Mecanismul de la Antikythera (jos)

Mecanismul de la Antikythera jpg jpeg

Cariatida a ajuns ├«n Sco╚Ťia, unde a decorat casa lordului Elgin, ├«nainte de a fi v├óndut─â pentru plata unor datorii. Statuia a fost cump─ârat─â de British Museum, unde este expus─â de mai bine de un secol. De c├ónd a fost deschis, Muzeul Acropolei a eclipsat Muzeul Na╚Ťional de Arheologie, vizitat mai pu╚Ťin de turi╚Öti ├«n prezent. Cu toate acestea, ├«n acest muzeu se afl─â o colec╚Ťie arheologic─â mult mai vast─â, expus─â doar par╚Ťial publicului din cauza lipsei spa╚Ťiului.

Muzeul Na╚Ťional de Arheologie din Atena are ├«n patrimoniul s─âu piese unice, de o valoare inestimabil─â: Mecanismul de la Antikythera, descoperirile f─âcute de Heinrich Schliemann la Micene, inclusiv faimoasa ÔÇ×masc─â a lui AgamemnonÔÇŁ, frescele de la Akrotiri, a╚Öezarea de epoc─â a bronzului din insula Santorini, acoperit─â de cenu╚Ö─â vulcanic─â ├«n timpul erup╚Ťiei de acum 3.600 de ani, ulciorul de vin pe care este zg├óriat─â inscrip╚Ťia Dipylon, cel mai vechi exemplu cunoscut de folosire a alfabetului grec (circa 740 ├«.Hr.) ╚Öi multe altele.

Agora atenian─â

Dac─â Acropola era un simbol al puterii Atenei antice, Agora era locul ├«n care se desf─â╚Öura via╚Ťa public─â. Aici se ├«nt├ólneau me╚Öte╚Öugarii, comercian╚Ťii ╚Öi filosofii. Aici se schimbau produse ╚Öi idei. Aici se desf─â╚Öura democra╚Ťia atenian─â. Agora era un centru economic, politic ╚Öi religios al polisului. Dintre numeroasele edificii ridicate ├«n Agora, ne oprim asupra Templului lui Hefaistos ╚Öi al Athenei Ergane, cel mai bine conservat templu grecesc antic. Construit ├«n secolul V ├«.Hr., templul ├«nchinat zeului metalurgiei ╚Öi zei╚Ťei me╚Öte╚Öugarilor a fost transformat ├«n secolul VII d.Hr. ├«n biseric─â, purt├ónd hramul Sf. Gheorghe din Akamates.

Templul a fost folosit ca biseric─â p├ón─â ├«n prima jum─âtate a secolului al XIX-lea. ├Än 1921, ├«n aceast─â biseric─â au fost ╚Ťinute slujbele de ├«nmorm├óntare pentru europenii, protestan╚Ťi ╚Öi catolici, care au c─âzut lupt├ónd ├«n R─âzboiul de independen╚Ť─â a Greciei. ├Än 1834, aici a fost organizat─â ceremonia oficial─â de ├«nt├ómpinare a Regelui Otto, primul monarh al statului grec modern. De atunci, fostul templu antic a fost transformat ├«n muzeu ╚Öi a r─âmas deschis p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ30 ai secolului trecut.

Dac─â Templul lui Hefaistos domin─â partea de vest a Agorei, ├«n partea de est se afl─â Stoa lui Attalos. ├Än arhitectura greac─â antic─â, stoa era un portic sau un culoar acoperit, ├«n general deschis publicului, aceste spa╚Ťii func╚Ťion├ónd ca magazine sau bazare. Stoa din Agora atenian─â a fost construit─â de Attalos II Philadelphus, rege al Pergamului ├«ntre 159-138 ├«.Hr. ╚Öi ├«ntemeietor al ora╚Öului Attaleia, actualul Antalya, drept mul╚Ťumire pentru educa╚Ťia primit─â la Atena. Distrus─â de heruli ├«n 267 d.Hr., Stoa a fost ├«ncorporat─â ├«n zidul fortifica╚Ťiei ateniene.

Între 1952-1956, Stoa lui Attalos a fost refăcută după planurile antice, aici fiind deschis Muzeul Agorei Antice. În această clădire a fost semnat Tratatul de aderare din 2003, care a marcat cea mai mare extindere din istoria Uniunii Europene (UE). Ca urmare a acestui Tratat, la 1 mai 2004, zece state au aderat la UE: Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia.

Taverne, suvenire, Riviera Atenian─â, apus de soare la Capul Sounion

Capitala Greciei este un loc ├«n care este imposibil s─â te plictise╚Öti. ├Än cartierele Plaka ╚Öi Monastiraki din centru, numeroasele magazine te ├«mbie cu oferta lor diversificat─â, iar ├«n taverne localnicii ╚Öi turi╚Ötii petrec p├ón─â noaptea t├órziu. Panorama ora╚Öului poate fi admirat─â cel mai bine de pe dealul Lycabettus, cel mai ├«nalt din Atena. De aici se vede inclusiv Acropola. ├Äns─â atrac╚Ťiile Atenei nu sunt limitate numai la centrul vechi.

Vouliagmeni jpg jpeg

Una dintre cele mai c─âutate destina╚Ťii turistice de pe Riviera Atenian─â, Vouliagmeni este un fost lac subteran, care a ajuns la suprafa╚Ť─â ├«n urm─â cu 2.000 de ani, c├ónd pe╚Ötera ├«n care se afla s-a pr─âbu╚Öit

Orașul Pireu, cu cele trei porturi ale sale, a fost încă din Antichitate legătura Atenei cu marea. Cele două orașe au fost legate prin intermediul Zidurilor Lungi, construite după invazia persană și distruse de spartani la sfârșitul Războiului peloponesiac. În prezent, Pireul este practic o suburbie a Atenei, care atrage anual milioane de turiști. La est de Pireu se află Riviera Ateniană, zona în care a început explozia turismului în Grecia, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Un adev─ârat magnet pentru turi╚Öti, Riviera se ├«ntinde de-a lungul litoralului Golfului Saronic, p├ón─â la Capul Sounion, cel mai sudic punct al peninsulei Attica. De-a lungul ╚Ť─ârmului se ├«n╚Öir─â o serie de localit─â╚Ťi cochete, Glyfada, Vari, Voula, Vouliagmeni, Lagonisi, Varkiza, Anavyssos, pline de restaurante, baruri ╚Öi cafenele. ├Än Antichitate, Capul Sounion avea o importan╚Ť─â strategic─â pentru Atena. Capul a fost fortificat, iar ├«n golful al─âturat a fost amenajat un port care ad─âpostea permanent o parte a flotei militare ateniene. ├Än prezent se spune c─â aici poate fi admirat cel mai frumos asfin╚Ťit din Grecia, a╚Öa c─â, ├«n fiecare sear─â, sute de turi╚Öti viziteaz─â Capul Sounion pentru a vedea apusul de soare l├óng─â templul lui Poseidon.

Capul Sounion jpg jpeg

Acest articol a fost publicat în numărul 214 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.

Historia 214 jpg jpeg