„Universitatea din București, 160 de ani”

Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea filatelică „Universitatea din București, 160 de ani” formată din o marcă poștală, o coliță filatelică și un plic „prima zi”. Emisiunea aniversară se dorește a fi un mod de cinstire a unei instituții de prim rang în ierarhia structurii învățământului superior din România.

Evenimentele aniversare legate de acest moment mai au în vedere și celebrarea a 330 de ani de tradiție academică.

Înființată prin Decretul nr. 765 din 4/16 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și asumându-se ca succesoare a structurilor de învățământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din București este un creuzet pentru viitorul țării.

În anul 1857, se pune piatra fundamentală a Palatului Universității din București. Aflat în Piața Universității, Palatul a fost proiectat de Alexandru Orăscu, președinte al arhitecților români, după forma și asemănarea universităților occidentale. Palatul a fost terminat în 1869, rămânând un impunător locaș arhitectural cu împuterniciri administrative ce a reunit o puternică comuniune (Universitas) între dascăli și discipoli. Palatul Universității a găzduit, pe lângă facultăți, Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul de Antichități și de Istorie Naturală.

Dintre rectorii care au condus Universitatea din București, mulți s-au remarcat ca personalități politice de prim rang. Îi amintim în acest sens pe: Gheorghe Costaforu, rector al Universității București (1864-1871), profesor de drept civil, de două ori ministru; Vasile Boerescu (1871), cadru didactic la Facultatea de Drept și ministru de externe; Titu Maiorescu (1892-1897), membru fondator al Academiei Române, estet și critic literar, deputat, ministru, prim-ministru; Nicolae Iorga (1929-1932), istoric, scriitor, academician, ministru și prim-ministru; Constantin Stoicescu (1936-1940), jurist, deputat, ministru.

Universitatea a fost numită metaforic, pretutindeni, cu sintagma Alma mater (mama hrănitoare), folosită de poeţii latinităţii pentru ideea de patrie. Universitatea din Bucureşti s-a remarcat timp de 160 de ani ca un actor central al învăţământului superior românesc și european, o instituţie aflată într-un permanent proces de adaptare.

Valoroși studenți și profesori și-au înscris prezența și peste hotarele României: Nicolae Iorga la Sorbona, George Uscătescu în Spania, mari scriitori ca Emil Cioran, Eugen Ionescu la Academia Franceză, Mircea Eliade cu prelegeri la prestigioase universități.

Odată cu procesul de reînnoire și modernizare, începând cu anul 1990, Universitatea din Bucureşti are în structura sa 19 facultăți, înscriindu-se ca o autoritară instituție în educație și cercetare, unde își desfășoară activitatea peste 34.000 de studenți, 1.300 de profesori și 600 de cercetători. A dezvoltat parteneriate cu peste 150 de universități din întreaga lume și este implicată în 468 de acorduri Erasmus+ (programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa).

În anul 2019, Universitatea din București participă la formarea alianței CIVIS alături de alte șapte universități europene de prestigiu: Universitatea Aix-Marseille, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, Universitatea Liberă din Bruxelles, Universitatea Autonomă din Madrid, Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Stockholm, Universitatea Eberhard Karls din Tübingen. În 2020, li s-a alăturat Universitatea din Glasgow, iar în 2021, Universitatea Paris Lodron din Salzburg. Începând cu anul 2022, prin aderarea oficială a Universității din Lausanne, comunitatea CIVIS se extinde, ajungând să numere 11 universități membre.

Marca poștală (valoare nominală 13 Lei) reproduce frontonul principal al Palatului Universității alături de profilul statuii lui Ion Heliade Rădulescu, amplasată în grupul statuar de vis-à-vis.

Marca poștală a coliței filatelice (valoare nominală 33 Lei) reproduce o compoziție alegorică inclusă în arhitectura clădirii, într-o asociere grafică cu desenul ansamblului fațadei principale executat de arhitectul Alexandru Orăscu, și un portret de epocă al lui Alexandru Ioan Cuza.

Plicul „prima zi” ilustrează un detaliu de arhitectură a fațadei, inscripționat cu textul stilizat „160 ani”.