Matrițele emisiunilor filatelice Cap de Bour - exponatele lunii iulie la MNIR
La Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) s-a deschis micro-expoziția „Cap de Bour. Trecut și prezent” ce face parte din proiectul „Exponatul lunii” și care prezintă matrițele celor două emisiuni Cap de Bour.
Obiectele expuse spun povestea începuturilor filateliei românești - într-o perioadă de puternice frământări socio-politice care a culminat cu unirea celor două principate românești de la 1859 - și ne arată valoarea lor istorică din prezent, informează un comunicat al MNIR.
Potrivit sursei citate, în lumea filateliei, luna iulie marchează Ziua mărcii poștale românești, pentru că pe 15 iulie 1858 primele mărci poștale românești își începeau aventura de timbrare a scrisorilor moldave.
De ce Cap de Bour? Pentru că a fost prima emisiune de mărci poștale din sud-estul Europei și a deschis calea altor țări în tipărirea propriilor mărci poștale: Grecia (1861), Imperiul Otoman (1863), Serbia (1866) sau Muntenegru (1879). În al doilea rând, marca poștală reprezintă un simbol al statului, alături de monedă, drapel sau imn. Principatul Moldovei nu era independent, fiind sub suzeranitate otomană, și se afla în imposibilitatea de a avea o monedă proprie. Astfel că tipărirea de mărci poștale a însemnat un gest, simbolic la prima vedere, de independență față de puterea suzerană. Apariția Capului de Bour a fost posibilă și pentru că otomanii nu au înțeles necesitatea mărcilor poștale și nici simbolistica din spatele unei astfel de acțiuni. Nu în ultimul rând, este util să ne întrebăm cum au primit aceste emisiuni filatelice numele care le-au consacrat în istorie. Autoritățile vremii au decis să imprime simbolul heraldic al Moldovei – capul de bour – pentru a indica începutul ieșirii de sub dominația străină.
Publicul este așteptat să admire obiectele filatelice care au făcut istorie și să descopere emisiunile poștale incipiente ale României, la MNIR, în perioada iulie – august.
Despre MNIR:
Muzeul Naţional de Istorie a României este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, se află în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului.
Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1972 și prezenta, în cele peste 50 de săli de expunere, cele mai valoroase mărturii ale trecutului nostru – din cele mai vechi timpuri, până în perioada contemporană. Dacă la deschidere avea în colecție aproximativ 50 000 de bunuri culturale, acum, Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un patrimoniu mult mai bogat (incluzând peste 700.000 piese, un număr care sporeşte anual).
În prezent, Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă publicului expozițiile permanente Tezaurul Istoric, Copia Columnei lui Traian și Lapidarium, precum și expoziții temporare cu tematică diversă, în Holul Central.
