Lucruri interesante despre gin care te pot surprinde

Poate una dintre cele mai iubite băuturi spirtoase din lume, ginul este o băutură cu o complexitate și o istorie foarte interesantă, care se întinde pe parcursul secolelor.

Chiar și băutorii frecvenți de gin tonic s-ar putea să nu știe multe despre istoria acestei băuturi minunate. Așadar, vom arunca o privire asupra istoriei ginului, a producției sale, a stilurilor și a unor lucruri neobișnuite despre această băutură interesant.

Lucruri interesante despre gin:

• Ginul a fost folosit inițial în coloniile britanice pentru a masca aroma chininei care era amară și greu de băut. Compusul antimalarie a fost dizolvat în apă carbogazoasă pentru a crea apă tonică. Popularitatea băuturii s-a răspândit apoi în Marea Britanie, deși apa tonică modernă conține doar urme de chinină.

• Aproape tot ienupărul folosit pentru fabricarea ginului este sălbatic și rareori este luat din surse cultivate.

• Țara cu cel mai mare consum de gin per capita din lume este Filipine.

• O boabă de ienupăr nu este deloc o boabă, ci un tip de con de sămânță cu solzi neobișnuit de cărnoși și fuzionați, care îi conferă un aspect asemănător boabelor.

• London Dry Gin nu trebuie fabricat în Londra, ci mai degrabă este un stil decât un indicator.

• Terebentina a fost un adaos obișnuit la gin la începutul secolului, substanța fiind adăugată pentru a genera note lemnoase rășinoase.

• „Bathtub gin” fost un stil de gin produs ieftin, cunoscut în epoca prohibiției din Statele Unite. Cu toate acestea, el a avut efecte secundare periculoase, uneori letale, deoarece conținea uneori metanol. Cei care au fost expuși au fost adesea orbiți sau chiar otrăviți.

• Dacă faci un Martini, atunci trebuie să folosești gin, pentru că dacă utilizezi vodcă, atunci creezi un cocktail complet diferit.

Istorie

Ginul în cea mai timpurie formă, cunoscut sub numele de Jenever, este considerat a fi fost creația medicului olandez Franciscus Sylvius. Cu toate acestea, există multe mențiuni anterioare despre Jenever, inclusiv o referință a soldaților britanici, care, atunci când au sprijinit trupele olandeze în timpul războiului de opt ani din 1585, au primit de băut Jenever pentru a-și „calma nervii” înainte de luptă și s-a spus că ar fi folosită și în scopuri medicinale în multe orașe și sate olandeze. Într-adevăr, ca urmare a introducerii sale pe scară largă de către Sylvius, jenever a fost vândut în farmacii și folosit pentru a trata afecțiunile renale și stomacale, precum și guta și calculii biliari.

Nu a devenit extrem de popular în Marea Britanie până când William de Orange a preluat tronul atât al Angliei, cât și al Scoției, împreună cu soția sa Mary. După aceasta, băutura olandeză a devenit rapid o aromă îndrăgită la curtea regală.

Popularitatea sa s-a răspândit în curând în toată Anglia, ducând în cele din urmă la ceea ce este acum cunoscut sub numele de „nebunia ginului”, când guvernul a permis distilarea fără licență a ginului și a pus taxe uriașe pe importul de băuturi spirtoase. În acest timp, consumul de gin a creat numeroși factori sociali și economici negativi, determinând noi nume pentru băutură, inclusiv unele ce indicau „ruina”.

Pentru a stopa producția rampantă de gin de proastă calitate care a urmat, guvernul a introdus în cele din urmă nu unul, ci două acte care au văzut controlul producției de gin și au interzis orice distilare fără licență.

În această perioadă, ginul corect produs, pe care îl cunoaștem și îl iubim astăzi, a început să prindă contur.

Producția de gin

Ginul este produs într-o varietate de moduri, cu toate acestea, de-a lungul secolelor de la producția inițială, trei forme principale de producție de gin au crescut în popularitate:

• Gin compus

• Gin distilată în coloană

• Gin distilat în oală

Stiluri de gin:

London Gin: London Dry Gins trebuie distilate la cel puțin 70% abv și nu trebuie să conțină ingrediente artificiale. Nu pot avea adăugate arome sau coloranți după procesul de distilare și pot include doar o cantitate mică de zahăr adăugat la final, dacă este necesar.

Sloe Gin: descris în mod tradițional ca gin infuzat cu porumbar (un fruct de pădure) sau cu prune. Sloe gin se face cu boabele culese manual ale acestui arbore. În timp ce unele superstiții spun că boabele trebuie înțepate cu un ac de argint înainte de utilizare, acest lucru nu este necesar - pur și simplu înghețarea boabelor pentru a le rupe pielea groasă înainte de a adăuga la gin ar trebui să fie suficientă.

Gin olandez sau belgian: cunoscut și sub numele de Jenever sau Genever, a evoluat din băuturile spirtoase din vin de malț și este o băutură diferită de stilurile mai moderne de gin.

Old Tom Gin: secolul al XIX-lea a dat naștere unui stil de gin denumit Old Tom Gin, care este un stil mai moale și mai dulce de gin, care conține adesea zahăr. Old Tom gin a dispărut ca popularitate la începutul secolului al XX-lea.