Imagining the Balkans

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă deschiderea la Bucureşti, a expoziţiei „IMAGINÂND BALCANII” („IMAGINING THE BALKANS”), un proiect internaţional de amploare, rodul colaborării a 14 instituţii culturale de seamă din peisajul muzeal internaţional.

Expoziţia va fi vernisată în data de 28 noiembrie 2013, la Muzeul Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12.

Această expoziţie este un proiect colectiv al muzeelor naţionale de istorie care încearcă să încurajeze dialogul intercultural şi reflecţia asupra memoriilor şi identităţilor comune. Expoziţia internaţională este realizată sub egida UNESCO şi susţinută de ICOM (International Council of Museums) cu participarea mai multor muzee din Europa de Sud-Est:Muzeul Naţional de Istorie a Albaniei din Tirana, Muzeul de Istorie a Republicii Srbska din Banja Luka (Bosnia şi Herţegovina), Muzeul Naţional de Istorie a Bulgariei de la Sofia, Muzeul Naţional de Istorie a Croaţiei din Zagreb, Muzeul Municipal Leventis din Nicosia (Cypru), Muzeul Naţional de Istorie al Fostei Republici Macedonia din Skoplje, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie al Serbiei din Belgrad şi Muzeul Naţional al Sloveniei, în colaborare cu Muzeul Istoric German din Berlin.

Expoziţia prezintă complicatul proces istoric care a dus la naşterea şi coagularea naţiunilor din Europa de Sud-Est în secolele XVIII-XX şi a statelor lor naţionale.

Căderea zidului Berlinului, sfârşitul războiului în fosta Iugoslavie, instaurarea păcii în regiune, procesul de integrare europeană, pot fi privite acum, ca pe o oportunitate „istorică”-aceea de a reconcilia aceste ţări cu trecutul lor, de a plasa istoriile naţionale într-un context global, de a compara poveştile disputate, de a reînvia amintirile comune. Nenumărate poveşti personale şi colective pot să interacţioneze dincolo de graniţele fizice şi cele imaginare. Practicile politice, sociale, culturale şi ideile asociate cu aceste procese sunt ilustrate în această expoziţie prin obiecte care demonstrează transformarea graduală a societăţilor tradiţionale, care funcţionează în cadrul regimurilor imperiale, în societăţi moderne care se concentrează asupra naţionalităţii, ca factor primar al identităţii.

În cadrul regiunii, vecinii au fost adeseori descriși printr-o dihotomie şi ca parte a unei dispute trecute sau prezente:Islam vs Creştinism, Ortodoxie vs Catolicism, Slavi vs Non Slavi, Habsburgi vs Otomani, Greci vs Turci, Sârbi vs Croaţi şi mai târziu, fostul bloc comunist vs statele capitaliste, Uniunea Eropeană vs ţările nemembre UE.

Firul narativ al expoziţiei „IMAGINÂND BALCANII” („IMAGINING THE BALKANS”) este structurat în jurul unor viziuni diferite. În această expoziţie, complexităţile schimbării istorice în sud-estul Europei în timpul „lungului secol XIX”, cum a fost definit de Eric Hobsbawm, sunt explicate prin prezentarea proceselor şi experienţelor cheie împărtăşite, trăsături comune şi interacţiuni istorice, incluzând şi restul Europei, mai degrabă decât liniile paralele ale istoriilor şi poveştilor naţionale. Distanţele şi barierele impuse de statele naţionale moderne tind să acopere atât tradiţii şi istorie comună cât şi similitudini care au rezultat din felurile comparabile în care societăţile s-au modernizat. Scopul acestei expoziţii este să sublinieze aceste atribute comune.

Denumită după cartea Mariei Todovora, „Imagining the Balkans”, această expoziţie caută să reînnoiască viziunea schimbărilor sociale, politice, economice şi culturale în sud-estul Europei. Pentru prima dată, muzeele de istorie din această regiune au depăşit graniţele, au lucrat împreună şi au combinat colecţiile lor ca să poată să arate că fiecare destin naţional unic este legat şi inter-relaţionat cu o regiune comună şi un destin, mai larg, universal.

Fiecare dintre muzeele enumerate a contribuit cu un număr de zece exponate, considerate a fi elocvente pentru a ilustra procesul de modernizare a societăților din Europa de Sud-Est în perioada cuprinsă între 1789 si 1920, nașterea și desăvârșirea statelor naționale.

Muzeul Naţional de Istorie a României a selectat pentru această expoziţie internaţională gravura reprezentând prima Adunare Obştească a Ţării Româneşti, după instituirea Regulamentului Organic, un bilet de eliberare a sclavilor ţigani din 1848, pictura lui C. Rosenthal-România revoluţionară, harta Daciei a lui August Treboniu Laurian, portretele principelui Moldovei, Mihail Sturdza şi al lui Alexandru Ioan Cuza, gravura reprezentând Adunarea Ad-Hoc a Tării Româneşti, o copie a Coroanei de Oţel, o litografie reprezentând Serbările Încoronării din 1881, fotografii reprezentând imagini ale sistemului educativ din sec. XIX şi macheta unei locomotive.

Proiectul, coordonat de Biroul Regional pentru Ştiinţă şi Cultură UNESCO, cu sprijinul ICOM, este plasat în cadrul inţiativei globale UNESCO, “Culture-A Bridge to Development” şi Platformei sale intersectorale pentru „Cultura Păcii şi Non-violenţei”.

Expoziţia care a mai fost admirată în Ljubljana şi Belgrad, va fi deschisă din 28 noiembrie 2013 până în 27 aprilie 2014 la Muzeul Naţional de Istorie a României, de miercuri până duminică în intervalul orar 9.00 – 17.00.