Haferland, cel mai mare festival al saşilor din Transilvania, la a XII-a ediţie

Festivalul Haferland, ediţia a XII-a, s-a desfăşurat în perioada 8-11 august, în zece localităţi, Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri, estimându-se o participare de 10.000 de oameni din ţară

Satele, bisericile fortificate, acum în patrimoniul UNESCO, cetăţile ţărăneşti au nevoie de soluţii sustenabile pentru a dăinui într-o lume în schimbare. Din fericire, lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, prin implicarea comunităţilor locale, a societăţii civile, a organizaţiilor şi asociaţiilor de tot felul care construiesc viitorul într-o zonă care până mai ieri părea să aparţină doar nostalgiei şi uitării.

Festivalul Haferland, ediţia a XII-a, s-a desfăşurat în perioada 8-11 august, în zece localităţi, Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri, estimându-se o participare de 10.000 de oameni din ţară, dar şi din Germania, Austria, Olanda, Statele Unite. Ediţia a marcat câteva momente speciale şi câteva premiere.

Aniversarea a 700 de ani a Cetăţii Rupea, una dintre cele mai impresionante fortificaţii medievale din Transilvania, a fost evenimentul central al manifestărilor. Cetatea, acum complet restaurată, ocupă o suprafaţă de 11 hectare, dezvoltându-se într-un complex arhitectonic remarcabil pe durata a cinci secole de funcţionare. Prima atestare documentară este din 1324, dar specialiștii consideră că piatra de temelie a fost pusă cu zeci de ani înainte.

Haferland 2024 s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Alteţei Sale Serenissime Prinţul Philipp von und zu Liechtenstein, dar şi sub auspiciile familiei regale a României.

În premieră, festivalul a încheiat un parteneriat cu fundația The Duke of Edinburgh’s International Award România, o organizație care are un program global destinat tinerilor. Patronat la nivel global de ASR Ducele de Edinburgh și la nivel național de Majestatea Sa Margareta, Custode al Coroanei Române, programul își derulează activitatea în România de peste 10 ani.

Principalii coorganizatori ai festivalului, Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga / Peter Maffay Stiftung, au ales ca temă pentru ediţia din 2024 „Istorie, tradiție și cultură. Ieri și azi în Haferland” cu gândul ca participanții și miile de vizitatori să cunoască civilizaţia rurală a saşilor din Transilvania, să trăiască timp de câteva zile în mijlocul comunităţilor de aici.

Ce este Haferland?

Ţara Ovăzului cuprinde localitățile săsești dintre Brașov și Sighișoara cu o prezență a saşilor atestată de opt sute de ani. După cum povestește unul dintre participanți, venit la festival din Germania, regiunea, din cauza microclimatului specific, nu a fost propice decât culturii ovăzului, spre deosebire de alte zone săsești mult mai favorizate, care s-au specializat în cultura viței-de-vie și în producerea vinului, o marfă foarte căutată la export încă din Evul Mediu. Dar ovăzul a devenit astăzi o marcă a civilizaţiei săseşti din zonă care a produs monumente UNESCO. Şi nu întâmplător, Regele Charles al III-lea al Regatului Unit are o casă în satul Viscri, un alt centru de atracție pentru numeroșii turiști care vin anual să o viziteze. Suveranul britanic a vizitat pentru prima dată Transilvania în anii ’90 şi a cumpărat o casă tradiţională săsească în Viscri, în 2006. Ulterior a mai achiziţionat o proprietate în Valea Zălanului. După încoronare, prima vizită în străinătate a Regelui Charles a fost în România, după întâlnirea cu preşedintele Iohannis, regele venind să-şi vadă cele două proprietăţi din Transilvania şi să se întâlnească cu localnicii de aici.

De altfel, fostul ambasador în România al Majestății Sale, domnul Andrew Noble, a rămas atât de legat de Festivalul Săptămâna Haferland şi de România, încât a deschis ediţia din acest an, vorbind fluent românește. Domnul ambasador, acum retras din diplomație, a devenit și membru în consiliul director al Fundației M&V Schmidt.

Saschiz, nestemata de lângă Sighişoara

Umbrită de faima Sighişoarei, localitatea Saschiz, aflată pe lista UNESCO din 1999, uimeşte prin cele două monumente, biserica fortificată şi cetatea ţărănească, dovezi ale civilizaţiei saşilor pe aceste locuri. Cetatea, o ruină până de curând, a fost restaurată şi adusă la forma originală. Este situată la câţiva kilometri de vatra localităţii pentru ca şi oamenii din alte sate să poată să ajungă cât mai repede la adăpost. Fortificaţia are ziduri de până la 10 metri înălţime şi şase turnuri de apărare. Fântâna din centrul cetăţii era de peste 50 de metri adâncime, iar localnicii povestesc că din fântână de deschidea un tunel care ar fi dus în sat.

Construită în 1347, cetatea şi-a îndeplinit funcţia de apărare, găzduind oamenii şi bunurile lor în timpuri grele, dar după ridicarea bisericii fortificate din Saschiz a fost din ce în ce mai puţin folosită. După plecarea saşilor, procesul de ruinare s-a amplificat, dar în cele din urmă, lucrările de restaurare au salvat monumentul. Acum este un reper care se vede din drumul naţional care duce spre Sighişoara. În centrul Saschizului, biserica fortificată, ridicată pe locul unei foste bazilici romane între 1493 și 1525, impresionează prin arhitectura masivă şi prin turnul de apărare, care seamănă cu cel al cetăţii Sighişoara. Mărimea ansamblului vorbeşte despre prosperitatea comunităţii a cărei atestare documentară datează din anii 1308-1310. La începutul secolului al XV-lea, localitatea apărea ca oraș cu mai multe bresle, cu şcoli, spital, baie comunală şi judecătorie proprii. Astăzi, localitatea are în jur de 2000 de cetăţeni, dintre care doar câteva zeci de saşi.

Dar satele săsești nu sunt aduse la viaţă doar în zilele festivalurilor sau de sărbători, chiar dacă saşii au plecat în marea lor majoritate. Ele trăiesc şi sunt încrezătoare în viitor. Transilvania a devenit o destinaţie, iar localităţile săseşti au ce oferi, un patrimoniu arhitectural şi etnografic de excepţie, istorie, gastronomie, un mod de viaţă care a rămas locului şi, nu în ultimul rând, trasee fantastice pentru cei care ajung aici pe celebra Via Transilvanica, drumul de 1400 de kilometri care străbate România de la Putna la Drobeta-Turnu Severin.

Fragmentul face parte dintr-un text publicat în numărul 272 (revista:272) al revistei „Historia”, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 13 septembrie - 14 octombrie, și în format digital pe platforma paydemic.