Expoziţia "Ofrandă Sfinţilor Brâncoveni" la Palatul Voievodal Curtea Veche
În perioada 14 Aug.-10 Sept. 2014, Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti îşi deschide porţile expoziţiei Mirunei Budişteanu-“Ofranda Sfinţilor Brâncoveni”, ce se va desfăşura în spaţiul de la nivelul inferior, definit prin cele patru nave ritmate de arcade în plin cintru, pe alocuri doar sugerate. Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 13 aug, ora 19:00 la Palatul Voievodal Curtea Veche.
“Ofrandă Sfinţilor Brâncovenieste rodul unei atitudini construite şi şlefuite în timp şi în spaţiu, produsul vizibil al unui cumul cultural şi artistic, cântărit şi decantat după atentă chibzuire – este un demers, un parcurs viu care nu se termină acum şi aici, ale cărui vlăstare se ramifică progresiv, ca un mir izvorâtor.
Mai precis, este o mărturie izvorâtă din profunzimile fiinţei, mai puţin în legătură cu realitatea exterioară imediată, care e în continuă schimbare, cât mai degrabă cu substratul ei, care jalonează peisajul eteroclit şi confuz al prezentului cu elemente izolate, dar bine conturate ale arhitecturii şi artei brâncoveneşti, pe care le regăsim în locurile reper ce ne sunt cunoscute.
În demersul meu artistic, din cuprinsul acestei expoziţii, am decis să nu descriu şi nici să reiterez elemente deja însuşite din repertoriul stilului brâncovenesc, decât prin sumare repere decorative ce vor să sugereze, mai degrabă, să incite gândul, să construiască armonios idei şi forme, în curgere continuă. Am dorit în schimb să redau, să fac vizibile forţele generatoare ale acestei arte, ale acestor plăsmuiri cutezătoare şi ingenioase, flamboaiante cu măsură, caracteristice artei brâncoveneşti. Mi-am propus să evoc suflul acestei creaţii, să-i reconstitui spiritul renascentist într-o cheie inovatoare, personală şi să readuc la suprafaţă duhul ce a plăsmuit-o şi spiritul care a cizelat-o.
În plan formal, acest parcurs ideatic se traduce prin construirea unui dialog, a unor cânturi sincrone între lucrări şi structura murală subiacentă şi între lucrările însele, care sunt concepute semantic să ‘locuiască’ unele într-altele. Să se regăsescă într-un întreg Atotcuprinzător.
Lucrările sunt executate preponderent pe pergament (foiţă de ceapă) sau pe multimedia vellum film, materialitatea şi dimensiunea acestora facilitând interacţiunea cu mediul şi structura arhitecturală.” Miruna Budişteanu
“În anul şi luna comemorării celor trei secole de la mucenicia stambulistă a Brâncovenilor, o creatoare cunoscută şi formată în spiritul artei monumentale, vădit ataşată valorilor ortodoxiei – o numesc pe Miruna Budişteanu – vine să angajeze prin culori de aur şi sânge fapta eroică a Voievodului Martir şi apropiaţilor săi. O face chiar în Curtea Veche bucureşteană, un spaţiu istoric unde Brîncoveanu şi-a avut sălaş, casa domnească, grădină şi foişor.
Aici, într-un stil care îi este prorpiu, hieratic şi modern totodată, într-o tehnică aparte – tempera, cu intervenţii şi smalţuri lichide şi grafit pe pergament sau nou apărutul (pentru mine) şi inteligent folosit multimedia vellum – Miruna Budişteanu închipuie, pe suprafeţe generoase care intră în concurenţa fericită cu zidaria veche, imagini liturgice:altare, tronuri cereşti, pocale şi arhangheli, invoalte Fecioare şi Hristos în Potir, sau ramuri înflorite ale artei valahe vechi, unde “Physis”-ul Aristotelic, aici natura triumfătoare, biruia în fresce şi sculpturi, în piatră şi lemn.
Este o expoziţie ofrandă, pentru care nu se puteau găsi un timp şi un loc mai potrivit, întru prăznuirea celei mai teribile jertfe din trecutul romănesc.”Acad. Razvan Theodorescu
