Exponatul lunii aprilie la MNIR: „Evanghelia Greco-Română din 1693. Artă tipografică, mecenat cultural și orfevrărie săsească”

Evanghelia Greco-Română din 1693 a fost tipărită de ieromonahul Antim Ivireanul în Tipografia Domnească a Mitropoliei din Bucureşti, iar ferecătura a fost realizată la Brașov, la comanda lui Constantin Brâncoveanu, apoi cartea de cult, un exemplar de excepție,  a fost donată de către domnitorul martir mănăstirii Hurezi, prima sa ctitorie. Biserica mănăstirii Hurezi, cu hramul „Sfinții împărați Constantin și mama sa Elena“ a fost târnosită în data de 8 septembrie 1693, conform unei însemnări marginale din Foletul Novel, aparținând chiar lui Constantin Brâncoveanu. În partea de sus a celei de-a 18-a filă a manuscrisului, deținut de MNIR, tăiată și păstrată doar în partea superioară, avem următoarea însemnare a domnitorului:„Sept 6, miercuri am sosit la mănăstire la Hurezi, unde mănăstirea [biserica și incinta principală] am târnosit la septembrie 8 vineri în zioa nașterii Maicăi Preaciste“. După secularizarea averilor mănăstirești din 1863, o parte a tezaurului mănăstirii Hurezi a ajuns în patrimoniul Muzeul Național de Antichități din București (MNA), organizat în stil modern de către Al. Odobescu și, ulterior, de Gr. Tocilescu. În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se găsesc o serie de capodopere conținând ex-libris ștampilă Muzeul Național de Antichități. Un exemplu elocvent este și Evanghelia Greco-Română din 1693, ferecată în metal prețios, deținută în trecut de ctitoria Brâncovenească de la poalele Muntelui Căpățâna. Legătura cărții de cult are plăci din argint aurit aplicate pe scoarțe din lemn, acoperite, în prealabil, cu o catifea de mătase de culoare vișinie. Ferecătura formată din medalioane de argint aurit, reprezentând figuri apostolice și scene canonice consacrate, lucrare de mare finețe artistică și religioasă, a fost realizată în atelierul meșterului brașovean Georg Helthner. Opera artistică a fost comandată prin 1691 și a fost finalizată în 1692, conform datării specificate la sfârșitul textului de danie Brâncovenească.Lucrarea realizată la comandă pentru Constantin Brâncoveanu se remarcă prin grija pentru detaliu în redarea costumelor de ceremonie, de factură bizantină, purtate de împărații Constantin și Elena, reprezentați pe ferecătura Evangheliei greco-române de la Hurezi. Motivele fitomorfe ale vestimentației imperiale, dar și cele ornamentale, fin cizelate, amintesc de arta săsească din a doua parte a secolului al XVII-lea. Pe cele două medalioane canonice centrale, anterior și posterior, mai întâi, în partea centrală stânga a scenei „Învierea Mântuitorului”, apoi, sub inscripția slavonă de danie a domnitorului și a soției sale se pot observa cele două mărci ale meșterului brașovean, formate din inițialele GH (Georg Helthner), incluse într-un scut. Inscripția slavonă de danie de sub scena canonică „Sfinții împărați Constantin și mama sa Elena“ este următoarea:„Io(an) Kostandin B(asarab) B(râncoveanu) Voevod i gospojda ego Mariia, vă leat 7200 (1692)”. „Io(an) Kostandin B(asarab) B(râncoveanu) Voevod și doamna sa Mariia;la anul 7200 (1692)”. Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 21 aprilie-15 mai 2016, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00.