Conferință despre primele parcelări de locuințe sociale din București, joi, la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București-Palatul Suțu invită publicul, joi, 9 iulie, la o nouă conferință dedicată Capitalei. Conferința începe la orele 19 și tratează primele parcelări de locuințe sociale din orașul nostru, din perioada 1910 – 1916.

Conferinţa analizează politicile de locuire socială implementate de statul român la începutul secolului XX, investigând modul în care s-au construit primele parcelări de locuințe sociale în perioada 1910 – 1916 în București, informează reprezentanții muzeului.

"Principalul promotor al proiectării și construirii de locuințe, Societatea Comunală pentru Locuințe ieftine, a încurajat construirea de locuințe pentru categoriile de muncitori și funcționari capabile să returneze investiția prin achitarea de rate lunare. Societatea Comunală a ignorat treptat cerințele categoriilor sociale ale căror nevoi duseseră la înființarea sa, în special a proletariatului care locuia în codiții precare la periferia Bucureștiului. Parteneriatele cu C.F.R. și Regia Monopolurilor de Stat, precum și cu Ministerele de Finanțe sau de Război au condus la mutarea în cartierele noi înființate a muncitorimii și funcționarilor de stat cu un venit constant. Treptat, Societatea nu a mai răspuns cerințelor pentru care fusese creată în 1910. În consecință, Societatea Comunală pentru Locuințe ieftine și-a atras numeroase critici din partea muncitorilor, așa cum reiese din presa socialistă a perioadei, dar și din partea principalilor reformatori care sprijiniseră inițiativa înființării Societății.", explică Andrei Răzvan Voinea, cel care va susține conferința de joi.

Conform acestuia, Societatea Comunală pentru Locuințe ieftine a optat pentru un model de dezvoltare bazat pe principiile orașului-grădină, caracterizat prin parcelarea de terenuri la periferia de atunci a orașului pe care Societatea a construit locuințe individuale pentru beneficiar și familia sa. Pe termen lung, această politică de locuire prin parcelări succesive de case a determinat dezvoltarea aproape rurală a Bucureștiului, fiind abandonată la începutul anilor 50.

Andrei-Răzvan Voinea este doctorand al Universității de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu"Bucureşti - Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii.

Intrarea la conferință este 7 lei, iar în preţ este inclusă vizitarea expoziţiiei permanente la Palatul Suţu.