Carol I și bipartidismul românesc jpeg

Carol I și bipartidismul românesc

­čôü Carte
Autor: Dr. Dumitru-C─ât─âlin ROGOJANU

De╚Öi t├ón─âr, dar promi╚Ť─âtor specialist ├«n ╚Ötiin╚Ťe politice, Cosmin-╚śtefan Dogaru a reu╚Öit s─â ├«╚Öi definitiveze cu succes teza de doctorat, apoi a conturat ╚Öi a reu╚Öit s─â publice o ampl─â cercetare a scenei politice rom├óne╚Öti ├«n perioada 1866-1914. Cartea intitulat─â Carol I ╚Öi bipartidismul rom├ónesc (1866-1914), prefa╚Ťat─â de Sorin Liviu Damean, unul dintre cei mai valoro╚Öi istorici rom├óni preocupa╚Ťi de istoria modern─â a Rom├óniei, este binevenit─â ├«n spectrul nostru istoriografic, dat fiind faptul c─â ├«n acest an se ├«mplinesc 150 de ani de la instaurarea monarhiei constitu╚Ťionale.

 Autorul ÔÇ×m├ónuie╚ÖteÔÇŁ cu scrupulozitate ╚Öi fine╚Ťe instrumentarul metodologic specific ╚Ötiin╚Ťelor politice, analiza pe care ne-o propune nel─âs├ónd loc de dubii deoarece reprezint─â un demers ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi de tip istoric bine documentat ╚Öi problematizat. ├Än lucrare se observ─â evident c─â Dogaru ╚Öi-a dorit s─â ├«mbine, dup─â cum sugereaz─â, ÔÇ×aria tematic─â ce analizeaz─â via╚Ťa politic─â rom├óneasc─â din perioada domniei lui Carol IÔÇŁ cu o ÔÇ×abordarea istoric─â cu privire la evolu╚Ťia regimului politic din Rom├óniaÔÇŁ (p. 19). Aceast─â perspectiv─â interdisciplinar─â nu face dec├ót s─â ├«nc├ónte cititorul ╚Öi s─â urm─âreasc─â facil, ├«ntr-o manier─â diacronic─â, evolu╚Ťia evenimentelor de pe scena politic─â ╚Öi ├«n plus autorul ├«╚Öi define╚Öte ├«nc─â de la ├«nceput, cu claritate, ipotezele de cercetare.

Cartea ├«l are ├«n centru, ca figur─â determinant─â, pe domnitorul Carol I, ├«ns─â se urm─âre╚Öte ╚Öi rela╚Ťia sa cu cele dou─â partide ale vremii, PNL ╚Öi Partidul Conservator, se observ─â felul ├«n care conduc─âtorul ╚Ť─ârii a ╚Ötiut s─â modereze reac╚Ťiile ╚Öi disputele dintre cele dou─â forma╚Ťiuni politice. Pentru autor ÔÇ×sistemul bipartidist a fost aplicat ╚Öi men╚Ťinut de elita politic─â ╚Öi de Carol I, dob├óndind, ├«n timp, particularit─â╚Ťi specifice, ├«n func╚Ťie de evolu╚Ťia regimului politic rom├ónescÔÇŁ (p. 20).

Pe parcursul celor peste 300 de pagini, se remarc─â o compartimentare precis─â a celor ╚Öase capitole, sus╚Ťinute de concluzii, un index general ╚Öi o ampl─â ╚Öi serioas─â bibliografie. ├Äntr-un mod sintetic se face o prezenatare a structurii politice rom├óne╚Öi, se expune proiectul politic de aducere a prin╚Ťului str─âin pe tronul ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ├«n contextul domniei ╚Öi abdic─ârii lui Alexandru Ioan Cuza, pozi╚Ťia marilor Puteri referitoare la necesitatea prin╚Ťului str─âin ├«n Principatele Rom├óne ╚Öi dezbaterile diplomatice pe acest subiect. Nu lipse╚Öte conturarea imaginii lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, a biografiei sale, a felului ├«n care era perceput de unii istorici, precum Nicolae Iorga. Concludent este portretul pe care i-l face acesta lui Carol I:ÔÇ×venise un prin╚Ť german de la Rin, din regiunea aceasta de mare omenie, de mare amabilitate, de un amestec de rase care este deosebit de amestecul de rase de la Berlin. Aici a venit deci un Renan, om de acea ras─â amestecat─â ├«n care era ╚Öi s├óngele a dou─â familii franceze.(...)ÔÇŁ (p. 87). De asemenea, se red─â ceremonia de instalare pe tronul ╚Ť─ârii ╚Öi se remarc─â influen╚Ťa pe care a avut-o elita politic─â din aceea perioad─â, la proiectul domnului str─âin ╚Öi la consolidarea statului rom├ón modern (p. 96).

coperta carte cosmin stefan dogaru carol i jpg jpeg

Capitolul al II-lea se dedic─â discu╚Ťiilor asupra necesit─â╚Ťii adopt─ârii Constitu╚Ťiei de la 1866, flexibilit─â╚Ťii cu care grup─ârile liberale ╚Öi conservatore alternau la guvernare, ├«n special ├«n primii ani ai domniei lui Carol I, se analizeaz─â procesul de genez─â al PNL-ului ╚Öi Partidului Conservator p├ón─â la 1877 ╚Öi se prezint─â leg─âtura dintre domnitor ╚Öi elita politic─â, ├«n condi╚Ťiile ├«n care la ├«nceputul domniei sale lipsea stabilitatea politic─â, iar unii politicieii nu erau suficient de maturi politic. Dup─â cum spunea istoricul Ioan Bulei, citat de autor, ÔÇ×├«nainte de a cunoa╚Öte ╚Ťara, Carol ├«ncepe s─â cunoasc─â oamenii. Pe cei politici mai ├«nt├ói. N-are ├«ncredere ├«n eiÔÇŁ (p. 160).

Urmeaz─â capitolul III ├«n care se descrie perioada de fortificare a clasei politice, dup─â anul 1876, c├ónd se realizeaz─â rota╚Ťia la guvernare, prin venirea la putere a liberalilor ╚Öi odat─â cu ob╚Ťinerea ╚Öi recunoa╚Öterea independe╚Ťei, ├«n 1877 ╚Öi respectiv 1878, sistemul politic rom├ónesc intr─â ├«ntr-un nou echilibru (p. 174). Dob├óndirea independen╚Ťei a ├«nsemnat pe plan extern mic╚Öorarea influen╚Ťei Turciei ├«n raport cu Rom├ónia, dar a permis ╚Öi focusarea elitei politice ╚Öi a intelectualilor aspura construc╚Ťiei na╚Ťionale (p. 193). Un element important ├«l constituie ╚Öi apari╚Ťia Partidului Conservator ├«n 1880, stabilizarea sistemului bipartidist ╚Öi rolul pozitiv pe care l-a avut acest mecanism ├«n angrenajul social, politic, economic etc. al Rom├óniei.

Cosmin Dogaru nu las─â neexplicat termenul de sistem bipartidist, ci la ├«nceputul capitolului IV realizeaz─â o analiz─â conceptual─â precis─â, traseaz─â caracteristicile de baz─â ale acestui sistem, uzit├ónd de explica╚Ťiile unor celebri politologi precum Pierre Br├ęchon, Gianfranco Pasquino sau Andrew Heywood, demonstreaz─â felul ├«n care acest sistem s-a pliat pe realit─â╚Ťile politce rom├óne╚Öti ├«n timpul lui Carol I.

Totodat─â, autorul observ─â momentele decisive c├ónd at├ót PNL-ul, c├ót ╚Öi Partidul Conservator ╚Öi-au ÔÇ×├«nchegatÔÇŁ un program ╚Öi o strategie politic─â durabil─â prin care au putut s─â guverneze o bun─â perioad─â de timp:ÔÇ×marea guvernare liberal─âÔÇŁ (1876-1888), guvernarea junimist-conservatoare (1888-1895), creioneaz─â raportul lui Carol I cu partidul aflat la guvernare sau ├«n opozi╚Ťie ├«ntre 1881-1895 ╚Öi imporan╚Ťa sa ca monarh constitu╚Ťional:ÔÇ×├Än rela╚Ťia sa cu cele dou─â forma╚Ťiuni politice, liberal─â ╚Öi conservatoare, Carol I a ├«ncercat ╚Öi a reu╚Öit s─â men╚Ťin─â o conduit─â politic─â echilibrat─â ├«n limitele legii fundamentale, consolid├óndu-╚Öi pozi╚Ťia de monarh constitu╚Ťional, ├«n special dup─â proclamarea Regatului ├«n 1881. Carol I a dorit realizarea unui raport de echilibru ├«ntre cele dou─â partide de guvern─âm├ónt, ambele fiind utile pentru func╚Ťionarea regimului politic rom├ónesc, prin alternarea succesiv─â a celor dou─â ipostaze, partid de guvern─âm├ónt, respectiv partid de opozi╚ŤieÔÇŁ (p. 254).

├Än capitolul al V-lea se constat─â apari╚Ťia, la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea ╚Öi ├«nceputul secolului XX, ┼či a altor forma╚Ťiuni politice, cum ar fi Partidul Social-Democrat Muncitoresc din Rom├ónia (PSDMR), Partidul Conservator-Democrat, Partidul Na╚Ťionalist-Democrat ╚Ö.a, cu toate c─â sistemul bipartidist era puternic, dar ╚Öi maniera ├«n care aceste partide mici erau percepute de periodicele vremii.

 Accentul este pus ╚Öi pe sistemul ÔÇ×rotativei guvernamentaleÔÇŁ (1895-1914) care denota ÔÇ×existen╚Ťa succesiv─â la guvernare a celor dou─â partide politiceÔÇŁ ╚Öi care ÔÇ×devenea treptat o conduit─â politic─â obi╚Önuit─â, iar mecanismul ei era acceptat ╚Öi sus╚Ťinut, ├«n epoc─â, de c─âtre majoritatea oamenilor politiciÔÇŁ (p. 265). Dup─â 1895, Carol I ╚Öi-a consolidat puterea politic─â intern─â datorit─â rolului avut de elita politic─â ├«n ÔÇ×jocul puterii ├«ntre monarh ╚Öi cele dou─â partideÔÇŁ (p. 276), dar a dob├óndit o imagine bun─â ╚Öi pe plan extern. ├Än egal─â m─âsur─â, punctele comune ╚Öi deosebirile plec├ónd de la doctrin─â, baz─â social─â ╚Öi p├ón─â la organizare ale PNL-ului ╚Öi ale Partidului Conservator sunt bine schi╚Ťate de autor.

Desigur, ├«n ultimul capitol, nu se pierde din vedere ├«n aceast─â cercetare, nici implicarea lui Carol I ├«n politica extern─â (1878-1914), tras├óndu-se astfel direc╚Ťiile generale ╚Öi modul inteligent ├«n care s-a plasat monarhul ├«ntre viziunile ╚Öi proiec╚Ťile de politic─â interna╚Ťional─â ale partidelor politice ╚Öi propria sa g├óndire de politic─â extern─â. Se prezint─â cadrul de ansambul ├«n care se desf─â╚Öoar─â negocierile intense ale lui I.C. Br─âtianu ╚Öi apeten╚Ťa lui Carol I pentru a intra ├«n alian╚Ťa cu Puterile Centrale (30 octombrie 1883), pozi╚Ťia Rom├óniei fa╚Ť─â de declan╚Öarea celui de-al doilea R─âzboi Balcanic, ├«n iunie 1913 ╚Öi ├«n final atitudinea monarhului fa╚Ť─â de decizia de neutralitate a Consiliului de Coron─â din 21 iulie 1914, vis-├á-vis de posibila intrare a ╚Ť─ârii ├«n Primul R─âzboi Mondial, decizie pe care de altfel, de╚Öi nu era de acord, a respectat-o.

A╚Öadar, cartea domnului Cosmin-╚śtefan Dogaru nu doar teoretizeaz─â sistemul bipartidismului, ci ├«l aplic─â asupra scenei politice rom├óne╚Öti ├«ntre 1866-1914, ea ÔÇ×investigheaz─âÔÇŁ beneficiile ÔÇ×rotativei guvernamentaleÔÇŁ, ├«i contureaz─â o imagine a lui Carol I de adev─ârat monarh constitu╚Ťional, echilibrat, dar ferm ├«n atitudinea ╚Öi politica sa intern─â ╚Öi extern─â. Lucrarea poate fi citit─â ├«ntr-un mod facil, pentru c─â autorul scrie pe ├«n╚Ťelesul majorit─â╚Ťii oamenilor preocupa╚Ťi de lectur─â, iar documentarea autorului este extins─â, de la surse inedite, p├ón─â la lucr─âri generale ╚Öi speciale de prim nivel ╚Ötiin╚Ťific.

Cu siguran╚Ť─â, pe parcursul timpului aceast─â carte va deveni un reper de studierea a bipartidismului rom├ónesc ╚Öi va st├órni interesul unor cercet─âri complementare, interdisciplinare, at├ót de necesare ├«n istoriografia rom├óneasc─â.