Cum a murit Ioan Suciu ├«n ├«nchisorile comuniste  ┬źEpiscopul Tinerilor┬╗ a fost beatificat de Papa Francisc jpeg

Cum a murit Ioan Suciu ├«n ├«nchisorile comuniste. ┬źEpiscopul Tinerilor┬╗ a fost beatificat de Papa Francisc

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

Prigoana securit─â┼úii comuniste a avut ├«n Transilvania ca obiectiv eliminarea preo┼úilor greco-catolici, dup─â ce aceast─â religie a fost interzis─â de stat. Printre cei care au suferit mult ┼či au murit ├«n ├«nchisoare se afl─â ┼či Ioan Suciu, denumit ┼či ÔÇ×Episcopul TinerilorÔÇť.

Episcopul Ioan Suciu, unul dintre cei 7 prela╚Ťi ai Bisericii Greco-Catolice care au fost beatifica╚Ťi de Papa Francisc I ├«n anul 2019, s-a n─âscut ├«n familia preotului unit Vasile Suciu. A fost al patrulea, dintre cei 9 copii, ai familiei p─ârintelui.

Numit de familie, Nelucu, ├«n tinere╚Ťe Episcopul Suciu a fost unul dintre cei mai buni fotbali┼čti ai Clubului Sportiv din Blaj. A f─âcut studiile primare la Blaj (clasele I ÔÇô III), iar clasa a IV-a primar─â a f─âcut-o la Beiu┼č, din cauza Primului R─âzboi Mondial. ├Än liceu a fost prieten ┼či coleg de clas─â cu Tit Liviu Chinezu, devenit ┼či el episcop, decedat de asemenea ├«n ├«nchisorile comuniste. Prietenia lor a durat p├ón─â la sf├ór┼čitul vie┼úii, Tit Liviu Chinezu fiind unul dintre cei care i-ai stat la c─âp─ât├ói ├«n ultimele momente de via╚Ť─â.

A urmat studiile liceale la Liceul ÔÇ×Sf. Vasile cel MareÔÇŁ din Blaj. La v├órsta de 17 ani s-a hot─âr├ót s─â devin─â preot. ├Än anul 1925, a promovat cu succes examenul de bacalaureat ╚Öi a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin ÔÇ×Sf. AtanasieÔÇŁ, al─âturi de prietenul s─âu, Tit Liviu Chinezu, unde a ob┼úinut titlurile de doctor ├«n filosofie ┼či ├«n teologie. La 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma ╚Öi apoi a fost trimis ├«n ╚Ťar─â, unde a fost numit profesor de religie ┼či limba italian─â la liceul comercial de b─âie┼úi, apoi la Academia de Teologie din Blaj.

image

├Än timpul copil─âriei ┼či al primei tinere┼úi, Ioan Suciu a avut de tr─âit dou─â evenimente unice: mutarea for┼úat─â a familiei la Beiu┼č, ├«mpreun─â cu clerul Blajului, iar la sf├ór┼čitul anului 1918, euforia Unirii Transilvaniei cu Rom├ónia, de la 1 decembrie.

T├ón─ârul preot Ioan Suciu era foarte apropiat de tineri. Pentru ace╚Ötia a ├«nfiin┼úat revista ÔÇ×MarianistulÔÇŁ, care era destinat─â, ├«n mod exclusiv copiilor ╚Öi care s-a r─âsp├óndit ├«n toate ┼čcolile din Ardeal. Ceva mai t├órziu, aceast─â revist─â a fost ├«nlocuit─â de publica┼úia ÔÇ×Tinerimea Nou─âÔÇŁ, care se adresa unui cerc mult mai larg de tineri cititori, inclusiv studen┼úimii.

Episcop în cele mai grele momente ale României

La 6 mai 1940 a fost numit episcop, iar la 20 iulie 1940, ├«n ziua de Sf├óntul Ilie, a fost hirotonit episcop titular de Moglena (Slatina, Bulgaria) ┼či auxiliar al episcopului Valeriu Traian Fren┼úiu de la Oradea. Episcopi consacratori au fost Iuliu Hossu de la Cluj, Valeriu Traian Fren┼úiu al Oradiei Mari ┼či Ioan B─âlan al Lugojului. Evenimentul a avut loc ├«n Catedrala Sf├óntul Nicolae din Oradea.

image

Episcopul Ioan Suciu s-a afirmat ca unul dintre cei mari oratori ai Bisericii ┼či prieten de suflet al tinerilor. De aceea, a fost cunoscut ca episcopul tineretului. ├Än urma Dictatului de la Viena, de la 30 august 1940, sub ocupa┼úia horthyst─â (1940 ÔÇô 1944), a r─âmas la Oradea, fiind persecutat. A fost arestat pentru c├óteva zile, dar a r─âmas activ desf─â╚Öur├ónd vizite canonice ┼či ├«ncuraj├ónd poporul discriminat. ├Än anul 1942, a mers cu pa┼čaport la Bucure┼čti, unde a avut o ├«ntrevedere cu mare┼čalul Ion Antonescu.

├Än octombrie 1944, ├«n condi┼úiile derutei ├«n care se aflau trupele horthyste ┼či hitleriste, ca urmare a avans─ârii Armatelor Rom├óne ┼či Sovietice, ├«n Ardeal, un grup de ofi┼úeri horthy┼čti au vrut s─â-i ├«mpu┼čte pe episcopul Ioan Suciu, precum ┼či pe al┼úi preo┼úi uni┼úi rom├óni. Un ofi┼úer superior maghiar a fost de p─ârere c─â execu┼úia nu se poate face f─âr─â judecat─â, iar probele nu i s-au p─ârut a fi concludente, nici suficiente. Pe l├óng─â aceasta, trupa trebuia s─â plece pentru opera┼úii militare mai urgente, a┼ča ├«nc├ót ofi┼úerii s-au retras, iar episcopul Suciu ┼či ceilal╚Ťi au sc─âpat.

Anii de sub teroarea comunist─â

├Än anul 1947 episcopul Ioan Suciu a fost numit de Sf├óntul Scaun ├«n func┼úia de mare r─âspundere de administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia ┼či F─âg─âra┼č, p├ón─â la clarificarea numirii, recunoa┼čterii ┼či instal─ârii noului mitropolit, ales ├«n 1946 ├«n persoana episcopului Alexandru Rusu al Maramure┼čului, pentru care guvernul comunist al lui Petru Groza refuza s─â-┼či dea acordul.

image

Episcopul Suciu, ├«n calitatea sa de administrator apostolic al Arhiedecezei de Alba Iulia ┼či F─âg─âra┼č, a c─âutat s─â salveze ┼čcolile confesionale ┼či celelalte institu┼úii ale Bisericii Rom├óne Unite ÔÇ×na┼úionalizateÔÇŁ de autorit─â┼úile comuniste, instalate la putere cu concursul trupelor sovietice de ocupa┼úie. 

Episcopul a comb─âtut comunismul cu toat─â puterea sufletului s─âu: ┬źast─âzi ┼či ├«n zilele ce vor urma - spune el - exist─â un singur lucru pe care nu ai voie s─â-l faci, s─â fii tr─âd─âtor. Exist─â un singur drum ├«n via┼ú─â care te ├«ndep─ârteaz─â de tr─âdare, cel eroic. Numai pe aceast─â cale po┼úi r─âscump─âra lumea┬╗. Episcopul a ales calea sacrificiului pun├óndu-se ├«n calea ideologiei comuniste.

La 15 mai 1948 ├«n organizarea guvernului a fost s─ârb─âtorit cu mare fast centenarul Adun─ârii de la 15 mai 1848 de la Blaj, ├«n prezen┼úa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ┼či a lui Petru Groza. C├ómpia Libert─â┼úii a fost decorat─â cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels ┼či Lenin, respectiv cu panouri purt├ónd inscrip┼úia ÔÇ×Tr─âiasc─â RPR!ÔÇŁ ├Än cadrul acestei manifesta┼úii mitropolitul ortodox Nicolae B─âlan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uni┼úilor la ortodoxie, fapt care avea s─â coincid─â cu ofensiva explicit─â a guvernului ├«mpotriva Bisericii Rom├óne Unite.

Episcopului Ioan Suciu ╚Öi altor prela╚Ťi nu li s-a ├«ng─âduit s─â vorbeasc─â. La 3 septembrie 1948 episcopul Suciu a fost depus din func┼úie prin decret guvernamental, ├«ns─â ┼či-a continut activitatea pastoral─â. ├Än toamna anului 1948 a f─âcut peste 600 de vizite canonice ┼či a predicat ├«n satele arhidiecezei sale. Pentru a fi intimidat, a fost arestat ┼či aruncat ├«ntr-un beci f─âr─â lumin─â, umed ┼či rece, f─âr─â s─â i se dea ap─â ┼či m├óncare, timp de dou─â zile. Apoi a fost eliberat ┼či obligat s─â nu mai predice.

V─âz├ónd c─â episcopul ├«╚Öi continu─â activitatea Mili╚Ťia din F─âg─âra╚Ö ╚Öi Securitatea a decis s─â ├«l ├«nchid─â definitiv. A fost arestat la 1 noaptea ├«n data de 28 octombrie 1948. Se afla ├«ntr-o vizit─â canonic─â la parohia Ileni. A╚Öa a ├«nceput calvarul ├«nchisorilor comuniste. Dup─â arestare, episcopul Ioan Suciu a fost dus la Securitatea de la Sibiu. Dou─â zile mai t├órziu a fost dus la Ministerul de Interne de la Bucure┼čti, unde a fost depus ├«ntr-o celul─â, ├«n care se mai aflau episcopii Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, ┼či Alexandru Rusu. De la Bucure┼čti a fost transportat la re┼čedin┼úa patriarhal─â de var─â de la Dragoslavele, apoi la M─ân─âstirea C─âld─âru┼čani, transformat─â ├«n lag─âr.

De aici Ioan Suciu a fost ridicat ├«n mai 1950, ┼či dus, de acolo, din nou la Bucure┼čti, ├«n beciurile Ministerului de Interne, unde a fost supus anchetelor ┼či unor groaznice torturi, iar apoi la ├«nchisoarea V─âc─âre┼čti ┼či, de unde, ├«n cele din urm─â, ├«n octombrie 1950, odat─â cu episcopul Ioan Ploscaru, a fost transferat la penitenciarul la Sighetu-Marma┼úiei, unde a fost ├«ntemni╚Ťat. La Sighet au fost aduna┼úi demnitarii vechii Rom├ónii (c├óteva mii), ÔÇ×de unde nu au mai ie┼čit dec├ót pentru a ajunge ├«n groapa comun─â a ├«nchisoriiÔÇŁ. Acolo, ├«n ├«nchisoarea de la Sighet, episcopul Ioan Suciu a r─âmas ├«ntre 28 octombrie 1949 ┼či 27 iunie 1953, c├ónd a murit.

Episcopul Ioan Suciu se afla ├«nchis, al─âturi de al┼úi episcopi greco-catolici rom├óni, ├«n celula 44 a ├«nchisorii de la Sighet. ├Än seara zilei de 26 iunie 1953, episcopii Ioan Cherte┼č, Tit Liviu Chinezu ┼či monseniorul Coriolan T─âm─âian f─âceam de veghe la capul lui Ioan Suciu. Pe la miezul Tit Liviu Chinezu i-a trezit pe to╚Ťi pentru c─â Ioan Suciu ├«╚Öi d─âdea ultima suflare. Moartea s-a a fost relatat─â ulterior de Monseniorul Coriolan T─âm─âian: ┬ź├Än seara zilei de 26 iunie 1953, noi, Episcop Ioan Cherte┼č, Episcop Liviu Chinezu ┼či cu mine f─âceam de gard─â (de c├óteva zile ┼čtiam c─â va muri). Primul de gard─â a fost Chinezu. Ceilal┼úi ne-am culcat. Pe la miezul nop┼úii, Suciu ├«ncepe s─â recite cu glas ├«nalt ┼či r─âspicat Tat─âl nostru ┼či N─âsc─âtoarea. Eu ├«l ├«ntrerupeam: - Sta┼úi, s─â nu ne aud─â gardianul de afar─â! ├Än timpul acesta a venit la mine la pat Chinezu ┼či mi-a spus c─â i se pare c─â Suciu nu e bine. M-am ridicat repede, am mers la el la pat, l-am pip─âit, n-a reac┼úionat, dar respira ├«nc─â. I-am trezit rapid pe ceilal┼úi din camer─â, care s-au str├óns ├«n jurul patului s─âu. Episcopul Iuliu Hossu i-a dat dezlegarea sacramental─â, eu i-am ┼úinut ├«ntr-o m├ón─â pulsul ┼či pe cealalt─â i-am pus-o pe piept, la inim─â, p├ón─â c├ónd aceasta n-a mai b─âtut. Era 1 f─âr─â 20 de minute, ├«n ziua de 27 iunie 1953ÔÇŁ. Episcopul Suciu avea ulcer ┼či i se refuzase orice ├«ngrijire medical─â.

Episcopul Suciu a fost bolnav de ulcer ┼či i se refuzase orice ├«ngrijire medical─â. Se pare c─â a murit efectiv ÔÇŽ de foame. Trupul ne├«nsufle┼úit a fost aruncat ├«ntr-o groap─â comun─â, f─âr─â sicriu. Nu se stie exact unde este morm├óntul. Din punct de vedere juridic nu a fost judecat ┼či nu a avut o condamnare.