Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei în România jpeg

Vizita Patriarhului Alexei I al Moscovei în România

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Cristina PAIUSAN

Sovietizarea Rom├óniei a ├«ncercat acapararea Bisericii Ortodoxe Rom├óne, ├«n fapt aservirea acesteia ÔÇ×marii suroriÔÇŁ din R─âs─ârit, Biserica Ortodox─â Rus─â. Biserica Ortodox─â Rus─â, de care ne legau aceea╚Öi practic─â liturgic─â, aceea╚Öi ├«nv─â╚Ť─âtur─â dogmatic─â, acelea╚Öi obiceiuri tradi╚Ťionale, a trecut prin infernul ro╚Öu mult mai acut dec├ót BOR.

Aproape total desfiin╚Ťat─â, av├ónd zeci de mii de victime din r├óndul preo╚Ťilor ╚Öi c─âlug─ârilor, Biserica Ortodox─â Rus─â a ren─âscut ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Stalin a realizat, ├«n fa╚Ťa invaziei germane, c─â Biserica Rus─â martirizat─â prin credin╚Ť─â era necesar─â ca s─â determine mobilizarea poporului rus epuizat de teroare, deport─âri ╚Öi foamete.

O rela╚Ťie la nivel religios

Schimbarea radical─â a atitudinii lui Stalin a survenit ├«n anul 1943. Dup─â r─âzboi, structura tradi╚Ťional─â a Bisericii Ruse a fost ref─âcut─â, s-au redeschis c├óteva mii de biserici, iar ├«n fruntea ortodoxismului a fost ales un nou patriarh. Se p─ârea c─â Biserica Ortodox─â Rus─â rena╚Öte din propria-i cenu╚Ö─â, iar poporul rus at├ót de ├«ncercat reg─âsea filonul ortodoxiei slave. Biserica Ortodox─â Rus─â a fost tratat─â ├«ns─â, odat─â cu ├«ncheierea r─âzboiului, de c─âtre Stalin ca un mijloc de aservire a sud-estului Europei ortodox ╚Öi nicidecum ca fiind o libertate acordat─â popula╚Ťiei sovietice.

Leg─âturile legitime ╚Öi tradi╚Ťionale dintre Biserica Ortodox─â Rus─â ╚Öi cea Rom├ón─â au fost ├«nlocuite ├«ncep├ónd cu anul 1947, printr-o ├«ncercare de propagare a bol╚Öevismului prin intermediul unor institu╚Ťii religioase milenare. S-a ├«ncercat pervertirea ideii de cre╚Ötinism r─âs─âritean. Ierarhii rom├óni ╚Öi Biserica Ortodox─â Rom├ón─â au salutat dup─â r─âzboi rena╚Öterea Bisericii Ortodoxe Ruse, se p─ârea c─â dup─â ce zeci de ani credin╚Ťa ╚Öi ortodoxismul fuseser─â stigmatizate ├«n Marea Uniune Sovietic─â, comuni╚Ötii ├«n╚Ťeleseser─â rolul ortodoxismului pentru poporul rus. O delega╚Ťie sinodal─â a BOR a fost invitat─â la Moscova ├«n toamna anului 1946, pentru a re├«nnoda leg─âturile tradi╚Ťionale ├«ntrerupte ├«n 1917.

Patriarhul Nicodim l-a vizitat pe Patriarhul Alexei I ├«n ├«ncercarea de a reface frontul ortodoxismului r─âs─âritean. Primirea Patriarhului Nicodim a fost fastuoas─â, au avut loc slujbe impresionante la care au participat mii de credincio╚Öi, prelatul rom├ón mul╚Ťumind cu aceast─â ocazie conducerii sovietice care ne-a readus Ardealul ├«ntreg la Patria Mam─â. Era doar o iluzie de moment, deoarece din anul 1947 propaganda sovietic─â integrase ├«n angrenajul s─âu ╚Öi ortodoxismul rus:

ÔÇ×Num─ârul credincio╚Öilor ru╚Öi precum ╚Öi influen╚Ťa puterii lor politice a ridicat Biserica Ortodox─â Rus─â la locul de conduc─âtoare ├«ntre bisericile ortodoxe din lume. [...] Mijloacele materiale d─âruite cu larg─â generozitate bisericilor surori mai mici s─ârace, deosebita ospitalitate ce oferea reprezentan╚Ťilor acestora ├«n scopuri de reciproc─â cunoa╚Ötere ╚Öi temeinic─â preg─âtire teologic─â, au consolidat leg─âturile de sincer─â ╚Öi fr─â╚Ťeasc─â prietenie cu ea ╚Öi celelalte biserici suroriÔÇť.

Dup─â zeci de ani de p─âr─âsire, U.R.S.S. ar─âta lumii ortodoxe minunile ortodoxiei ruse, catedralele din Moscova, Kiev, Leningrad sau Arhangelsk, care st├órniser─â timp de secole admira╚Ťia cre╚Ötinilor. ├Äncepuse s─â se vorbeasc─â de existen╚Ťa unui sentiment religios, accesibil ╚Öi specific firii poporului slav, care era promotorul ortodoxiei r─âs─âritene.

Istoria și prezentul ortodoxiei

Se p─ârea c─â str├ónsele leg─âturi existente ├«nc─â din secolul al XVII-lea, ├«ntre cele dou─â biserici - rus─â ╚Öi rom├ón─â - vor duce la rena╚Öterea, ├«n anii 1947 ÔÇô 1948, raporturilor culturale ╚Öi duhovnice╚Öti. Dar ortodoxismul devenise o arm─â de lupt─â ├«mpotriva imperialismului. ├Än epoc─â, ierarhii rom├óni salutaser─â cu entuziasm rena╚Öterea Bisericii Ortodoxe Ruse, purificat─â timp de decenii prin martiriu ╚Öi suferin╚Ť─â.

Debutul schimburilor de prela╚Ťi ├«ntre cele dou─â biserici a fost privit ca fiind ├«nceputul ├«ngenuncherii BOR, cu toate c─â prela╚Ťii ru╚Öi sus╚Ťineau cu bun─â-credin╚Ť─â c─â Biserica Rus─â, oric├ót de influent─â ╚Öi bogat─â a fost, niciodat─â nu a urm─ârit s─â-╚Öi subordoneze ortodoxismul r─âs─âritean, nici pe cel rom├ónesc. Ierarhii ru╚Öi nu doreau vreo subordonare, liderii sovietici o clamau, neg├ónd ecumenismul ╚Öi st├órnind ideea aversiunii comune a celor dou─â biserici ortodoxe fa╚Ť─â de catolicism.

├Än contextul acestor idei, afirmate de c─âtre o parte a ierarhilor care fuseser─â constr├ón╚Öi s─â adere la ÔÇ×ideile democrateÔÇŁ, vizita Patriarhului Alexei al Moscovei ├«n Rom├ónia, desf─â╚Öurat─â ├«n perioada 29 mai ÔÇô 12 iunie 1947, a fost perceput─â de cler, dar ╚Öi de credincio╚Öii de r├ónd ca un gest de ├«nst─âp├ónire a precarei Biserici Ortodoxe Ruse, asupra Bisericii Rom├óne, hot─âr├ót─â s─â reziste comuniz─ârii.

Suspiciunile clerului român și ale Patriarhului Nicodim

Vizita Patriarhului Moscovei Alexei a fost privit─â cu suspiciune de c─âtre majoritatea clerului ortodox rom├ón. Realizat─â ├«ntr-un moment ├«n care autoritatea Patriarhului Nicodim era contestat─â de potenta╚Ťii comuni╚Öti, care c─âutau momentul propice pentru a-l ├«ndep─ârta, vizita a tensionat atmosfera. B─âtr├ónul patriarh era reticent acestui adev─ârat turneu al lui Alexei, dar nu a avut de ales, vizita fiind programat─â la nivel de stat, cu acordul ╚Öi ├«ncurajarea Comisiei Aliate de Control (sovietice) ╚Öi a guvernului rom├ón. Alexei, Patriarh al Moscovei ╚Öi al ├«ntregii Rusii, a fost ├«nso╚Ťit de o numeroas─â suit─â, din care f─âceau parte personalit─â╚Ťi ale ortodoxismului rus: P.S.S. Mitropolitul Grigorie al Leningradului ╚Öi Novgorodului, P.S.S. Vitalie al Dnietrovosk, ─ćtefan Marcov, protoereul clerului din Moscova etc.

Alexei I (foto dreapta) a fost ├«nt├ómpinat la grani╚Ť─â, ├«n localitatea Ungheni, de c─âtre Iorgu Iordan, ambasadorul Rom├óniei la Moscova, de un reprezentant al Ambasadei Sovietice la Bucure╚Öti, precum ╚Öi de c─âtre episcopii Nicolae Popovici al Oradei ╚Öi Iosif Gafton al Arge╚Öului, de c─âtre p─ârintele Gh. Vintilescu, directorul Sf├óntului Sinod, ╚Öi directorul general al cultelor, p─ârintele Cern─âianu. Primit la Ia╚Öi de c─âtre Mitropolitul Moldovei, I.P.S.S. Irineu, ├«mpreun─â cu P.S.S. Emilian Antal, mitropolit locotenent al Bucovinei de Sud, ╚Öi P.S.S. Justinian, vicarul Mitropoliei Moldovei, Patriarhul Alexei a plecat ├«n aceea╚Öi zi spre Bucure╚Öti, nu ├«nainte de a declara:

Patriarhul Alexei I jpg jpeg

ÔÇ×Mul╚Ťumesc pentru primirea f─âcut─â. Sunt foarte fericit c─â vin ├«n mijlocul clerului ortodox rom├ón ╚Öi sper ca la re├«ntoarcerea mea la Ia╚Öi m─â voi opri mai mult ╚Öi voi vizita toate monumentele de art─â bisericeasc─â de aici. Doresc ca vizita mea s─â contribuie la consolidarea leg─âturilor culturale ╚Öi religioase ├«ntre Biserica Rus─â ╚Öi cea Rom├ón─âÔÇŁ, declara╚Ťie publicat─â pe 30 mai pe prima pagin─â a Sc├ónteii.

Dac─â Sc├ónteia a prezentat pe larg ├«ntreaga vizit─â a Patriarhului Alexei ├«n Rom├ónia, ziare ca Universul ╚Öi Viitorul s-au limitat la scurte reportaje ├«nso╚Ťite de fotografii ale celor doi patriarhi, f─âr─â comentarii asupra turneului lui Alexei, comentarii care oricum n-ar fi trecut de cenzur─â.

Alexei I a ajuns pe 30 mai la Bucure╚Öti, fiind ├«nt├ómpinat ├«n gara Mogo╚Öoaia de c─âtre IPSS Nicodim, Patriarhul Rom├óniei, dr. Petru Groza, pre╚Öedintele Consiliului de Mini╚Ötri, Gh. T─ât─ârescu, ministru de externe, Gheorghe Gheorghiu Dej, Teohari Georgescu, Radu Ro╚Öcule╚Ť, ministrul cultelor, ─ćtefan Voitec, Florica Bagdasar, Emil Bodn─âra╚Ö, generalul D─âm─âceanu, membri ai Comisiei Aliate de Control, colonelul Gusev ╚Öi colonelul Mirosankenko ╚Öi ai Ambasadei Sovietice. Importan╚Ťa acordat─â de guvern vizitei s-a putut deduce ├«nc─â de la primirea ├«naltului oaspete.

Ca semn al mul╚Ťumirii pentru primirea f─âcut─â la Moscova, Patriarhul Nicodim ├«i declara lui Alexei c─â a ales cel mai frumos palat domnesc pentru a g─âzdui delega╚Ťia rus─â, Castelul Mogo╚Öoaia. ├Än aceea╚Öi zi, Alexei I a fost primit de Patriarhul Nicodim la re╚Öedin╚Ťa Patriarhal─â ╚Öi apoi de c─âtre dr. Petru Groza, pre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri.

Patriarhul Nicodim a p─âstrat aparen╚Ťele, primindu-l pe Alexei cu grija cuvenit─â, ca pe un Patriarh frate. Regele Mihai I a oferit un dejun ├«n cinstea sa la Castelul Pele╚Ö, la care au participat, pe l├óng─â suita Patriarhului rus, I. Kavdaradze, ambasador extraordinar ╚Öi ministru plenipoten╚Ťiar al URSS la Bucure╚Öti, generalul Susaikov, loc╚Ťiitor al pre╚Öedintelui Comisiei Aliate de Control ├«n Rom├ónia, Patriahul Nicodim, ├«nso╚Ťit de episcopii Nicolae B─âlan ╚Öi Iosif Gafton, dr. Petru Groza, Gh. T─ât─ârescu, Radu Ro╚Öcule╚Ť ╚Öi Iorgu Iordan.

Modestia ╚Öi cucernicia Patriarhului ├«ntregii Rusii a surprins clasa politica rom├óneasc─â ╚Öi pe rege. Cei doi patriarhi au slujit un Te Deum la Catedrala Patriarhal─â, ├«n prezen╚Ťa mini╚Ötrilor ╚Öi ai reprezentan╚Ťilor sovietici, av├ónd loc ╚Öi o Consf─âtuire ├«ntre capii celor dou─â biserici.

Moscova ÔÇô capitala ortodoxismului mondial

Misiunea Patriarhului Alexei era, ca dup─â convorbiri cu ÔÇ×fra╚Ťii ├«ntru credin╚Ť─â rom├óniÔÇŁ, s─â convoace la Moscova un Congres al tuturor bisericilor ortodoxe, misiune ├«ndeplinit─â. Remarca lui Nicodim: ÔÇ×- Dar de ce la Moscova?ÔÇť, i-a fost raportat─â de c─âtre agen╚Ťii Siguran╚Ťei care protejau delega╚Ťia rus─â, lui Emil Bodn─âra╚Ö, care declara cu acest prilej apropia╚Ťilor: ÔÇ×Las─â, ├Änalt Prea Sfinte, nu te teme, c─â nu mai ajungi s─â participi la acest Sinod, indiferent unde s-ar ╚Ťine elÔÇŁ.

La consf─âtuirea ├«nal╚Ťilor ierarhi ai celor dou─â biserici au participat pe l├óng─â Mitropolitul Efrem En─âchescu, episcopii N. Popovici, Iosif Gafton, Emilian Antal, Atanasie Dinc─â, Veniamin Pocitan, Antim Nica, Chesarie P─âunescu ╚Öi ╚Öeful guvernului Petru Groza, ╚Öi ministrul cultelor, Ro╚Öcule╚Ť, cei doi laici av├ónd statutul de invita╚Ťi. Scopul evident al vizitei era discutarea atitudinii Bisericilor Ortodoxe fa╚Ť─â de mi╚Öcarea ecumenic─â din Apusul Europei, precum ╚Öi ÔÇ×amenin╚Ťarea de acaparare a catolicismuluiÔÇŁ.

R─âzboiul rece ├«╚Öi f─âcea sim╚Ťit─â prezen╚Ťa ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte religia, catolicismul devenind sinonim cu imperialismul, iar Vaticanul fiind tratat ca o for╚Ť─â ocult─â supus─â americanilor, propagand─â ce a marcat discursul oficial ├«n primul deceniu de sovietizare a Rom├óniei ╚Öi a ╚Ť─ârilor din sud-estul Europei. Prela╚Ťii rom├óni au hot─âr├ót participarea la conferin╚Ťa de la Moscova, argumentele Patriarhului rus fiind sintetizate de Sc├ónteia din 5 iunie 1947:

ÔÇ×Noi trebuie s─â fim con╚Ötien╚Ťi de marele adev─âr c─â Biserica ortodox─â este puternic─â. De aceea, unirea acestor biserici r─âzle╚Ťite va forma f─âr─â ├«ndoial─â un front de ne├«nvins de nimeni. ╚śi dac─â toate aceste biserici vor merge pe aceea╚Öi drum ╚Öi pe aceia╚Öi cale luminoas─â, atunci vom putea z─âg─âzui alte pericole. Frontul acesta ortodox va avea ca scop lupta ├«mpotriva oric─âror pericoleÔÇť.

Tactica fronturilor p─ârea c─â se va aplica cu succes ╚Öi ├«n ceea ce privea biserica ortodox─â. Patriarhul Nicodim, b─âtr├ón ╚Öi bolnav, nu a agreat vizita lui Alexei I ├«n Rom├ónia, turneul acestuia ├«n Muntenia, Ardeal, Banat ╚Öi Moldova, dorind a-l ├«nso╚Ťi pretutindeni pe ierarhul rus ╚Öi delega╚Ťia acestuia. S─ân─âtatea ╚Öubred─â ╚Öi ├«mpotrivirea lui Emil Bodn─âra╚Ö l-au determinat s─â renun╚Ťe la aceste ac╚Ťiuni.

Nicodim era con╚Ötient c─â prin organizare ╚Öi continuitate Biserica Ortodox─â Rom├ón─â trebuia s─â reziste intr─ârii ├«ntr-un front dominat nu de Biserica Ortodox─â Rus─â, ci de c─âtre Stalin, iar sui╚Öurile ╚Öi cobor├ó╚Öurile care au ├«nso╚Ťit evolu╚Ťia ├«ngr─âdit─â, nicidecum liber─â, a ortodoxismului rusesc au dovedit c─â aceast─â vizit─â, ca ╚Öi conferin╚Ťele ce-i vor urma, au fost menite s─â obi╚Önuiasc─â poporul rom├ón cu domina╚Ťia sovietic─â.

Percep╚Ťia rom├ónilor asupra vizitei

Patriarhul Alexei I a fost ├«nso╚Ťit ├«n toat─â ╚Ťara de c─âtre episcopii Nicolae Popovici al Oradei, devenit unul din martirii ortodoxismului rom├ónesc, Emilian Antal ╚Öi Iosif Gafton, episcop de Arge╚Ö, girant al treburilor Patriarhiei ├«n timpul bolii Patriarhului Nicodim. Privit de c─âtre clerul rom├ón ortodox ca fiind un simplu instrument al Kremlinului sau un NKVD-ist deghizat, Alexei I a ╚Ťinut s─â-l revad─â pe Catargi, fostul s─âu coleg de ╚Öcoal─â, fost mare╚Öal al nobilimii ╚Öi fost diplomat ╚Ťarist.

Patriarhul Alexei I avea o origine nobil─â, fusese atras ├«nc─â din tinere╚Ťe de studiul bisericesc, iar ├«n perioada r─âzboiului fusese episcop de Leningrad ╚Öi nu p─âr─âsise ora╚Öul nici o clip─â ├«n perioada blocadei germane, fiind decorat pentru curajul s─âu. Faptele sale erau demne de un Patriarh al ├«ntregii Rusii, dar Alexei era un ierarh f─âr─â putere, cu toate c─â prin implicarea sa crezuse c─â va putea salva Biserica Ortodox─â Rus─â de la pr─âbu╚Öire ╚Öi chiar dispari╚Ťie.

Suspiciunile clerului rom├ón erau justificate ╚Öi campania ostil─â ├«nceput─â contra conduc─âtorului Bisericii Ortodoxe Ruse erau justificate de modul ├«n care disp─âruse aproape dup─â revolu╚Ťia bol╚Öevic─â Biserica Ortodox─â Rus─â, o mare biseric─â, c─âreia i-au fost uci╚Öi preo╚Ťii ╚Öi c─âlug─ârii, desfiin╚Ťate bisericile, supravie╚Ťuind doar ├«n parte marile monumente de arhitectur─â ortodox─â. Cel mai persistent zvon care a circulat ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â, dar mai cu seam─â ├«n zonele ╚Öi ora╚Öele pe care le-a vizitat delega╚Ťia ortodox─â rus─â era c─â ÔÇťPatriarhul Alexei a venit ├«n Rom├ónia s─â-╚Öi viziteze eparhiaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×c─â el a ├«ntrebat ce cadouri va primi din partea mitropoliilor ╚Öi episcopiilor rom├óne, specific├ónd ca ele s─â fie numai aurÔÇŁ.

Aceste zvonuri au fost par╚Ťial infirmate de atitudinea cucernic─â a lui Alexei I, de modul ├«n care acesta a slujit ╚Öi imaginea sa de ÔÇ×Prince de lÔÇÖEgliseÔÇŁ ╚Öi nu de agent NKVD-ist, la care marea majoritate se a╚Öteptau. Atitudinea Patriarhului Nicodim a fost rezervat─â, episcopii rom├óni fiind prezen╚Ťi la activit─â╚Ťile patriarhului rus, tratat ca un oaspete de vaz─â venit s─â viziteze o Biseric─â bogat─â prin milioanele sale de credincio╚Öi ╚Öi nicidecum propria eparhie.

Atitudinea Patriarhului Nicodim a fost privit─â de c─âtre clerul rom├ón ca fiind un act de mare curaj din partea b─âtr├ónului Patriarh, neagreat de c─âtre guvernul comunist ╚Öi c─âruia i se preg─âtea ├«nl─âturarea. Alexei I a fost perceput de c─âtre rom├óni ca un trimis politic al comuni╚Ötilor din URSS ╚Öi nu ca o fa╚Ť─â bisericeasc─â, doar pu╚Ťini credincio╚Öi care au avut ocazia de a-l vedea slujind au ├«n╚Ťeles c─â voca╚Ťia acestuia dep─â╚Öea rolul s─âu de instrument al unei mari puteri.

Vizita ├«n Rom├ónia a Patriarhului Alexei I a ├«nceput cu Curtea de Arge╚Ö, apoi Cluj, Sibiu, ╚Öi Timi╚Öoara. ├Än toate aceste localit─â╚Ťi, primirile au fost fastuoase, demne de un Patriarh al ├«ntregii Rusii, autorit─â╚Ťile locale mobiliz├ónd mii de persoane, iar slujbele ╚Ťinute ├«n Catedralele din Cluj, Sibiu ╚Öi Timi╚Öoara au conferit vizitei, ce avea tente evident politice, un caracter de pelerinaj ╚Öi apreciere a ortodoxismului rom├ónesc.

Alexei a dorit ├«n mod expres s─â viziteze c├óteva m─ân─âstiri din Moldova, pentru a admira frumuse╚Ťile ╚Öi pentru a evita mul╚Ťimile de oameni care fuseser─â mobiliza╚Ťi la Ia╚Öi, Bucure╚Öti, Sinaia ╚Öi Curtea de Arge╚Ö, Cluj ╚Öi Timi╚Öoara. Distinsul prelat ╚Öi-a dorit s─â viziteze vechi m─ân─âstiri care p─âstrau ├«n ornamentele ╚Öi icoanele lor pecetea influen╚Ťei pravoslasvnice din R─âs─ârit, ├«nsemne care ├«n Rusia fuseser─â ├«n mare parte distruse de t─âv─âlugul ateisto-bol╚Öevic: m─ân─âstirea Neam╚Ťu, Agapia, V─âratec, Suceava, Vorone╚Ť ╚Öi Sucevi╚Ťa.

Vizita politizat─â a Patriarhului Alexei I ├«n Rom├ónia a fost lipsit─â de incidente ╚Öi ecouri negative. Chiar ╚Öi presa de opozi╚Ťie, care ap─ârea cenzurat─â, nu a prezentat reticen╚Ťa clerului, reticen╚Ť─â dep─â╚Öit─â datorit─â personalit─â╚Ťii Patriarhului Alexei, a pio╚Öeniei ╚Öi bl├ónde╚Ťii sale care au impresionat, a lipsei unei atitudini trufa╚Öe sau dictatoriale, care pe de alt─â parte era ├«nt├ólnit─â la to╚Ťi reprezentan╚Ťii politici ╚Öi militari ai URSS afla╚Ťi ├«n Rom├ónia.

Bibliografie selectiv─â

ASRI, fond D, dosar 9471;
Dreptatea nou─â, 1 ÔÇô 11 iunie 1947;
Liberalul, 30 aprilie ÔÇô 8 iunie 1947;
Sc├ónteia, 29 aprilie ÔÇô 13 iunie 1947