Unica fotografie a unui mare artist... Barbu Lăutaru, fotografiat în 1852
Barbu Lăutaru (pseudonimul lui Vasile Barbu) a fost unul dintre marii cântăreți populari români care, prin creația și modul lor de a interpretara, au contribuit la îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc în secolul al XIX-lea, faima acestuia devenind legendară.
La Biblioteca Academiei Române se află singura fotografie cunoscută a lui Barbu Lăutaru (foto jos).
Realizată de Constantin Sturdza-Scheianu, aceasta este una din cele șapte calotipii (un procedeu fotografic rar, specific primei jumătăți a secolului al XIX-lea, ce folosea hârtia acoperită de săruri de argint pentru a obține un negativ fotografic) ale maestrului fotograf, notează Biblioteca Academiei Române, pe pagina de Facebook a instituției.
Fotografia realizată în 1852 și conținând notițele autorului este prea puțin cunoscută publicului, majoritatea reprezentărilor lui Barbu Lăutaru având la bază fotografia tip „carte de visite” a actorului Matei Millo cu o cobză în mână.
„Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele şi cobzarul”
Barbu Lăutaru a rămas în istorie drept un geniu al muzicii lăutăreşti româneşti. Fără nicio educaţie muzicală, cobzarul l-a impresionat pe marele compozitor Franz Liszt, care inspirat de melodiile lăutarului, a creat ”Rapsodia română pentru pian”.
„Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele şi cobzarul/ Ce-am cântat pe la domnii /Şi la mândre cununii". Aşa îl descrie Vasile Alecsandri pe lăutarul de etnie romă al cărui nume a făcut istorie. Niciunul dintre biografii care au scris despre viaţa celebrului lăutar nu a reuşit să stabilească cu exactitate data naşterii.
Vasile Barbu, fiul lui Stan Barbu şi al Ilincăi, s-a născut în jurul anului 1780, undeva în zona Iaşiului. Tatăl lui era staroste al breslei ieşene, cunoscut sub numele de ”Cobzariul”. De la tatăl său a moştenit talentul muzical şi de la taraful în care cânta acesta a învăţat să cânte la nai şi cobză.
În secolul în care s-a născut Vasile Barbu, romii erau robi pe moşiile boierilor. Aşa şi-a început şi el viaţa, ca rob de etnie romă la curtea boierului Drăgulini din Moldova. N-a avut parte de educaţie muzicală la şcoală. Odată deprins meşteşugul cântatului la petrecerile lăutăreşti ale tatălui său, Vasile Barbu şi-a cultivat talentul şi pasiunea ca autodidact. În 1804, a preluat starostia breslei de la tatăl său şi a început să cânte la petrecerile boiereşti. S-a căsătorit şi avut mai mulţi copii. Doar trei dintre ei i-au dus mai departe talentul ajungând lăutari cunoscuţi : Gheorghe Scripcariul, Ioan Scripcariul şi Vasile Scripcariul.
Talentul l-a făcut cunoscut nu doar în Moldova, ci şi în afara graniţelor. A ajuns să fie cunoscut în Rusia, după ce o delegaţie de boieri l-a dus acolo să îi încânte cu cobza lui pe ruşi. Dumitru Plaghino şi Costache Pantazoglu, doi boieri moldoveni, au fost trimişi în 1814 la Chişinău de Scarlat Calimah-Vodă şi au luat cu ei cei mai talentaţi lăutari moldoveni. Aşa a ajuns muzica şi talentul lui Vasile Barbu să fie cunoscut în Rusia.
În iarna anului 1847, când celebrul compozitor Franz Liszt a poposit la Iaşi, Barbu Lăutarul a ajuns să cânte în faţa acestuia şi l-a impresionat cu talentul lui. Liszt fusese invitat la boierul Alecu Balş care, dorind să îi arate compozitorului ce muzică se cântă în Moldova, a chemat taraful lui Barbu Lăutarul.
Se spune că Liszt a fost atât de încântat de muzica auzită şi de interpretarea tarafului din Moldova, încât a vrut să îi răsplătească, cântându-le şi el ceva. În faţa lui Barbu Lăutarul, Liszt a cântat la clavir o improvizaţie după un marş unguresc. După interpretarea compozitorului, Barbu a reprodus întocmai, la scripca sa, ceea ce auzise în primă audiţie. Se spune că Franz Liszt a fost atât de impresionat de talentul nativ al lăutarului moldovean, încât ar fi exclamat : „Dumnezeu te-a făcut artist şi tu eşti mai mare decât mine!”.
Barbu Lăutarul s-a stins din viaţă la vârsta de 80 de ani. Nu se cunosc detalii despre împrejurările morţii sale.Se presupune că ar fi fost înmormântat în curtea bisericii „Sf. Ioan Zlataust”, din Iaşi. Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968, lângă zidul de nord al lăcaşului s-a descoperit un mormântu care a fost atribuit celebrului cobzar.
Foto sus: „Barbu Lăutarul”, de Iosif Iser, ulei de pânză (© Muzeul Național de Artă al României / Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
