Turnurile de asediu: Cele mai mari ┼či mai complexe ma┼čini de lupt─â din Antichitate ┼či Evul Mediu jpeg

Turnurile de asediu: Cele mai mari ┼či mai complexe ma┼čini de lupt─â din Antichitate ┼či Evul Mediu

­čôü Istoria Armelor
Autor: Liviu Iancu

    P├ón─â la apari┼úia armelor de foc, zidurile cet─â┼úilor s-au dovedit a fi adeseori impenetrabile ├«n fa┼úa asalturilor, loviturilor de berbec sau tirului de proiectile ale balistelor ╚Öi catapultelor. Asediatorilor le r─âm├ónea atunci una dintre cele mai costisitoare, dar ╚Öi mai eficiente op┼úiuni: construirea unor gigantice turnuri de asediu, de cele mai multe ori mobile, mai ├«nalte dec├ót zidurile cet─â┼úilor asediate. Acestea permiteau atacatorilor s─â se apropie ├«n siguran┼ú─â de metereze ╚Öi s─â mute lupta chiar pe zidurile fortifica┼úiilor potrivnice. 

    ├Än principiu, exist─â cinci modalit─â┼úi de a cuceri o cetate: 1. trecerea pe deasupra zidurilor ei, folosind sc─âri sau construind platforme p├ón─â la ├«n─âl┼úimea meterezelor; 2. distrugerea unui segment al zidurilor prin tiruri de proiectile ╚Öi lovituri de berbec; 3. provocarea pr─âbu╚Öirii zidurilor, prin s─âparea de galerii subterane sau demolarea bazei acestora; 4. provocarea capitul─ârii prin ├«ncercuire ╚Öi ├«nfometare; 5. utilizarea ╚Öiretlicurilor ╚Öi tr─âd─âtorilor. Cea mai simpl─â metod─â pare a fi prima, f─âr─â a necesita cuno╚Ötin┼úe tehnice deosebite. ├Än schimb, ea este ╚Öi cea mai primejdioas─â, atacatorii fiind expu╚Öi permanent tirului celor asedia┼úi. Apari┼úia turnului de asediu se explic─â tocmai prin dorin┼úa de a oferi protec┼úia necesar─â trupelor care au ca obiectiv s─â ajung─â pe zidurile cet─â┼úii vizate.

    ├Än varianta cea mai simpl─â, turnul de asediu nu este dec├ót un paralelipiped de lemn, cu o ├«n─âl┼úime mai mare dec├ót cea a zidurilor (deci, de obicei, mai ├«nalt de 10 metri), care ad─âposte╚Öte ├«n interiorul s─âu r─âzboinici dispu╚Öi la mai multe niveluri care comunic─â prin sc─âri. Turnul, a╚Öezat pe ro┼úi, este deplasat prin diferite metode p├ón─â ├«n apropierea zidurilor du╚Ömane, unde r─âzboinicii situa┼úi la cel mai ├«nalt nivel reu╚Öesc s─â coboare pe metereze folosind un pod de lemn, mut├ónd astfel lupta ├«n interiorul cet─â┼úii. Acestei idei de baz─â i-au fost ad─âugate numeroase ├«mbun─ât─â┼úiri de-a lungul timpului, ├«n func┼úie de necesit─â┼úile, resursele ╚Öi inventivitatea armatelor care au folosit o asemenea ma╚Öin─â de r─âzboi. ├Änc─â de la ├«nceputuri, ├«n Asiria, al─âturi de solda┼úii care luptau corp la corp, ├«n turnurile de asediu au fost ad─âposti┼úi ╚Öi arca╚Öi care aveau ca scop eliminarea sau incomodarea ap─âr─âtorilor de pe ziduri.

    Mai t├órziu, al─âturi de arca╚Öi, la diferite niveluri ale turnurilor sau chiar pe acoperi╚Ö au fost amplasate ma╚Öini de lupt─â care aruncau proiectile. Spre sf├ór╚Öitul Evului Mediu s-a ajuns chiar ca pe platformele superioare ale turnurilor de asediu s─â fie amplasate imense catapulte cu contragreutate (trebuchet), ├«n vreme ce la sol erau monta┼úi berbeci gigantici. Alteori, ca ├«n timpul asediului Niceei din timpul primei cruciade, turnurile au fost folosite pentru a distrage for┼úele asediate ├«n lupte pe ziduri, protej├ónd astfel activitatea sabotorilor care ac┼úionau la baza fortifica┼úiilor. Dedicat ini┼úial dep─â╚Öirii zidurilor pe deasupra, turnul de asediu a devenit treptat un ad─âpost perfect pentru mai multe categorii de arme ╚Öi o ma╚Öin─â complex─â de lupt─â. Mai mult, turnul de asediu putea fi utilizat al─âturi de alte categorii de for┼úe ╚Öi alte ma╚Öini de lupt─â. De exemplu, la asediul Constantinopolului din 1204, vene┼úienii au construit turnuri de asediu pe galerele cu care ├«i atacau de pe mare pe bizantini. Pe de alt─â parte, de multe ori turnurile nu erau concepute pentru a fi deplasate, ci doar pentru a ob┼úine suprema┼úia ├«n duelul cu artileria de pe zidurile du╚Ömane ╚Öi a cur─â┼úa de la distan┼ú─â meterezele de inamici, permi┼ú├ónd berbecilor sau trupelor de asalt s─â se apropie ├«n siguran┼ú─â de fortifica┼úii.

Neajunsurile acestor mașini de război

    Faptul c─â adeseori turnurile de asalt r─âm├óneau imobile indic─â unul dintre marile lor dezavantaje: dificultatea de a fi mi╚Öcate. Uneori turnurile se pr─âbu╚Öeau chiar de la prima ├«ncercare de a le deplasa, ca ├«n cazul asediului avarilor asupra Thesalonicului din 617-618. Sistemele de trac┼úiune erau oricum rudimentare, turnurile fiind mi╚Öcate ori cu ajutorul boilor, vulnerabili ├«n fa┼úa s─âge┼úilor ap─âr─âtorilor, ori prin efortul a sute ╚Öi mii de solda┼úi care le ├«mpingeau din interior ╚Öi din spate. Abia mai t├órziu, ca la asediul castelului Kenilworth din 1266, ultimul mare asediu din istoria Angliei, un complex sistem de p├órghii ╚Öi scripe┼úi a fost utilizat pentru deplasarea turnurilor mobile. Alteori, terenul era ori prea accidentat, ori prea ├«nclinat, ori prea moale pentru ca turnurile s─â poat─â fi utilizate. De exemplu, la asediul Lisabonei din 1147, turnul crucia┼úilor anglo-flamanzi s-a afundat ├«n solul de pe ┼ú─ârm, iar fluxul Atlanticului i-a izolat pentru un timp pe r─âzboinicii din turn de restul camarazilor. Con╚Ötien┼úi de aceste limit─âri, ap─âr─âtorii ├«ncercau s─â sporeasc─â barierele naturale ├«mpotriva turnurilor de asalt, s─âp├ónd ╚Öan┼úuri c├ót mai ad├ónci sau devers├ónd ├«n drumul ma╚Öinilor de r─âzboi mari cantit─â┼úi de ap─â, noroi ╚Öi chiar excremente. Asediatorii erau nevoi┼úi s─â execute lucr─âri suplimentare care s─â asigure un drum solid ╚Öi neted spre zidurile inamice: de pild─â, spre sf├ór╚Öitul R─âzboiului de 100 de ani, la asediul castelului Br├ęteuil din Normandia, francezii au folosit to┼úi ╚Öerbii din ├«mprejurimi, timp de o lun─â, pentru a astupa ╚Öan┼úul de ap─ârare pe un segment de c├ó┼úiva zeci de metri, necesar deplas─ârii unui gigantic turn de asediu. Totu╚Öi, se putea ajunge la o mare m─âiestrie ├«n construc┼úia ╚Öi manevrarea turnurilor de asediu, ca la asediul Ierusalimului din prima cruciad─â, c├ónd cre╚Ötinii au mutat doar ├«n noaptea de 9 spre 10 iulie 1099 un imens turn de asediu pe o distan┼ú─â de 1000 de metri, spre un sector mai slab al ap─âr─ârii. Manevra a fost decisiv─â pentru ob┼úinerea victoriei.

t2 jpg jpeg

    Printre neajunsurile turnurilor de asediu se num─ârau costurile mari ╚Öi lipsa resurselor necesare construirii lor. Mai ales ├«n Orient, lipsa lemnului era un impediment considerabil: crucia┼úii aduceau uneori cheresteaua pentru turnuri pe mare, pe cor─âbiile vene┼úienilor sau genovezilor. Pe de alt─â parte, lemnul este un material u╚Öor inflamabil, a╚Öa c─â unele dintre armele cele mai la ├«ndem├ón─â pentru asedia┼úi erau tirurile de proiectile incendiare sau atacurile surpriz─â ├«n afara zidurilor pentru a le aprinde de la baz─â. Atacatorii protejau p─âr┼úile expuse ale turnurilor cu piei de animale ├«nmuiate ├«n noroi ╚Öi o┼úet sau, mai rar, cu pl─âci metalice, mai eficiente, dar mai costisitoare. ├Ämpotriva atacurilor surpriz─â se s─âpau ╚Öan┼úuri ├«n jurul turnurilor, ca la asediul cruciat al Tyrului din 1111.

    Alte inconveniente erau durata mare de construc┼úie a unui turn de asediu, precum ╚Öi imposibilitatea de a ┼úine ascuns─â pentru mult timp aceast─â opera┼úiune, ceea ce permitea ap─âr─âtorilor s─â se organizeze ├«mpotriva ei. Avarii au reu╚Öit s─â surmonteze acest obstacol ├«n 626, la asediul Bizan┼úului, evit├ónd construirea turnurilor la fa┼úa locului prin aducerea componentelor, deja fabricate, ├«n care de transport, ╚Öi doar asamblarea lor la fa┼úa locului. ├Än mod normal, manevra nu era posibil─â, generalii neav├ónd ├«n inten┼úie s─â ├«ngreuneze deplasarea armatelor cu un num─âr at├ót de mare de care. ├Än plus, succesul turnurilor de lupt─â nu era niciodat─â sigur. Pe l├óng─â contram─âsurile deja amintite, asedia┼úii mai beneficiau ╚Öi de alte op┼úiuni pentru a st─âvili turnurile de asediu.

    Ap─âr─âtorii puteau opta pentru construc┼úia unor turnuri de lemn pe sau ├«n spatele propriilor ziduri, mai ├«nalte dec├ót cele ale atacatorilor. Grinzi groase erau folosite pentru a bloca rabatarea podului de lemn al turnului de asediu, astfel ├«nc├ót r─âzboinicii adver╚Öi nu mai puteau cobor├« pe metereze. Nu ├«n ultimul r├ónd, o pr─âbu╚Öire controlat─â a zidului, la momentul potrivit, putea conduce la blocarea turnului f─âr─â ca cetatea s─â devin─â u╚Öor penetrabil─â, m─âsura fiind aplicat─â de musulmani la acela╚Öi asediu al Tyrului din 1111. De╚Öi unele armate aveau o adev─ârat─â preferin┼ú─â pentru construirea turnurilor de asediu, precum o╚Ötile cruciate ├«mpotriva puternicelor fort─âre┼úe din Mediterana Oriental─â, de cele mai multe ori utilizarea unei asemenea ma╚Öini de lupt─â r─âm├ónea ultima op┼úiune a comandan┼úilor. Se miza inclusiv pe efectul psihologic al unei asemenea construc┼úii, care prin dimensiunile ei putea afecta moralul ap─âr─âtorilor p├ón─â acolo ├«nc├ót ace╚Ötia s─â se predea.

    Pentru sporirea efectului ├«nfrico╚Ö─âtor, dar ╚Öi pentru protec┼úie ├«n fa┼úa proiectilelor, uneori se ┼úintuiau prizonieri pe laturile expuse ale turnurilor, a╚Öa cum au f─âcut syracusanii tiranului Agathokles la asediul cet─â┼úii carthagineze Utica din 307 ├«.Hr. sau solda┼úii ├«mp─âratului romanogerman Frederic al II-lea la asediul Bresciei din 1328. ├Än concluzie, balan┼úa dintre avantajele ╚Öi dezavantajele turnurilor de asediu depindea foarte mult de contextul istoric particular al desf─â╚Öur─ârii asediilor. Nu este ├«nt├ómpl─âtor c─â utilizarea turnurilor de asediu ├«n istorie a fost inegal─â ╚Öi diferit─â de la un spa┼úiu geografic la altul ╚Öi de la o epoc─â la alta. Primele men┼úiuni despre turnurile de asediu vin din epoca mijlocie a bronzului, ├«n urm─â cu 3500 de ani, din Orientul Mijlociu, ╚Öi se datoreaz─â imaginilor de pe pere┼úii mormintelor egiptene ╚Öi ale textelor din arhivele de la Mari (important ora╚Ö-stat situat pe r├óul Eufrat). Unii istorici au argumentat c─â turnurile de asediu au fost folosite ╚Öi ├«n epoca t├órzie a bronzului, cit├ónd ca exemplu faimosul ÔÇ×cal troianÔÇŁ. Argumentele ├«n favoarea identific─ârii dispozitivului men┼úionat de miturile din ciclul troian cu un turn de asediu r─âm├ón totu╚Öi profund speculative.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Turnurile de asediu: Cele mai mari ┼či mai complexe ma┼čini de lupt─â din Antichitate ┼či Evul MediuÔÇŁ ap─ârut ├«n Historia Special nr. 10, disponibil ├«n format digital, pe paydemic.com