┬źTransilvania┬╗ ╚Öi ┬źBasarabia┬╗, ┬źlebedele Mediteranei┬╗ (1938 1979) / FOTO jpeg

┬źTransilvania┬╗ ╚Öi ┬źBasarabia┬╗, ┬źlebedele Mediteranei┬╗ (1938-1979) / FOTO

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Ing. Dan-Eugen Sambra

Vreme de mai mul╚Ťi ani, motonavele Transilvania ╚Öi Basarabia au deservit linia I de naviga╚Ťie a Serviciului Maritim Rom├ón (S.M.R.) pentru transportul de c─âl─âtori ╚Öi m─ârfuri ├«ntre Constan╚Ťa ╚Öi Alexandria cu escale ├«n porturile Pireu-Beirut-Haiffa; era o linie maritim─â de interes nu numai economic, dar ╚Öi politic.

Declan╚Öarea celui de-al doilea r─âzboi mondial, la 1 septembrie 1939, a determinat o sc─âdere brusc─â a traficului maritim de m─ârfuri, situa╚Ťie ce a provocat simultan o reducere a activit─â╚Ťii liniilor de naviga╚Ťie europene p├ón─â la ├«nchiderea unora dintre ele. ├Äntruc├ót situa╚Ťia interna╚Ťional─â european─â s-a deteriorat rapid ╚Öi conducerea S.M.R. a fost nevoit─â s─â-╚Öi modifice cursele navelor sale.

├Änc─â din momentul declan╚Ö─ârii, la 22 iunie 1941, a opera╚Ťiunilor militare pentru eliberarea Basarabiei, c├ót ╚Öi pe timpul desf─â╚Öur─ârii lor, Marina Rom├ón─â a ac╚Ťionat ├«n e╚Öalonul I operativ, conform planului general de ├«ntrebuin╚Ťare a for╚Ťelor armate, ├«ntocmit de Marele Stat Major. Insuficien╚Ťa mijloacelor navale de care dispunea Marina Militar─â a impus rechizi╚Ťionarea, transformarea ╚Öi antrenarea unor nave ale S.M.R.-ului la ├«ndeplinirea misiunilor ordonate Diviziei de Mare.

Marinei comerciale rom├óne i-a revenit, ├«n cadrul ac╚Ťiunilor de siguran╚Ť─â, executarea unor misiuni de ├«nso╚Ťire a grupurilor de convoaie ├«n bazinul de vest al M─ârii Negre. Nu au participat motonavele Transilvania ╚Öi Basarabia p─âstrate ├«n Bosfor pe toat─â durata r─âzboiului. ├Än privin╚Ťa celor dou─â pasagere, trebuie subliniat─â atitudinea ferm─â a autorit─â╚Ťilor rom├óne de a le men╚Ťine la Istanbul pentru a evita pierderea lor.

Astfel, vreme de trei ani au sta╚Ťionat ├«n golful Cornul de Aur, cu echipaje de ├«ntre╚Ťinere la bord, timp ├«n care conducerea S.M.R.-ului a pl─âtit autorit─â╚Ťilor portuare taxele de sta╚Ťionare conform reglement─ârilor interna╚Ťionale ├«n vigoare.

├Än prim─âvara anului 1944, amiralul Helmuth von Brinkman s-a ar─âtat interesat de cele dou─â nave rom├óne╚Öti, solicit├ónd Misiunii Militare Germane s─â intervin─â pe l├óng─â conducerea statului ca Transilvania ╚Öi Basarabia s─â fie aduse la Constan╚Ťa ╚Öi utilizate ca nave de transport. La ordinul mare╚Öalului Ion Antonescu, locotenent-comandorul Petru Popescu-Deveselu a ├«ntocmit, la 16 martie 1944, o not─â-raport.

Documentul sublinia c─â aducerea ├«n ╚Ťar─â a acestor dou─â nave la cererea forurilor germane ridica, pe bun─â dreptate, probleme de ap─ârare antiaerian─â ce necesita un studiu detaliat. Locotenent-comandorul Petru Popescu-Deveselu atr─âgea aten╚Ťia autorit─â╚Ťilor rom├óne c─â cererea germanilor pare s─â aib─â o alt─â latur─â dec├ót absoluta nevoie a unor transporturi ├«n folosul trupelor din Crimeea.

Concluzia esen╚Ťial─â a raportului ├«n problema celor dou─â pasagere era c─â trebuiau men╚Ťinute ├«n continuare la Istanbul, siguran╚Ťa fiind mai mare dec├ót ├«n orice port rom├ónesc. Ion Antonescu a acceptat tacit ideea respingerii cererii germane. Autorit─â╚Ťile rom├óne, preval├óndu-se de lipsa unui ordin scris, n-au dat curs solicit─ârii germane, salv├ónd cele dou─â moderne pasagere rom├óne╚Öti.

Episodul aprilie 1944, Istanbul [3]

├Än aprilie 1944 s-a ad─âugat pentru Rom├ónia ╚Öi Germania necesitatea de a asigura evacuarea trupelor lor din Crimeea asediata de sovietici. Mare╚Öalul Antonescu a vizitat personal la 12 aprilie 1944 pe Amiralul German pentru Marea Neagr─â / Admiral Schwarzes Meer ╚Öi s-a declarat de acord cu urgentarea plec─ârii celor dou─â nave din Istanbul spre Rom├ónia pentru ca acestea sa fie folosite ├«n Crimeea (eveniment care ulterior a primit numele de "Opera╚Ťiunea 60.000").

Plecarea lor din Istanbul a fost stabilit─â pentru seara acestei zile. Marina militar─â rom├ón─â a trimis ├«n prealabil cele trei distrug─âtoare "M─âr─â╚Öti", "Regina Maria" ╚Öi "Regele Ferdinand" spre Istanbul - pentru a asigura proteja deplasarea celor dou─â pasagere spre Constan╚Ťa.

Probabil la presiunea alia╚Ťilor (Marea Britanie ╚Öi alia╚Ťii s─âi) Turcia ╚Öi-a retras ├«n ultimul moment (dup─â ce totul fusese discutat ╚Öi decis) aprobarea acestei ac╚Ťiuni.

├Än noaptea de 17/18 aprilie 1944 cele dou─â nave au fost ocupate de poli╚Ťia turc─â; ├«nainte ca ele sa poat─â p─âr─âsi rada Istanbul; poli╚Ťia turc─â a demontat componente mecanice esen╚Ťiale din dotarea celor dou─â vase - astfel inc├ót ele nu au mai putut naviga din acel moment.

Cele trei distrugătoare române au trebuit să se întoarcă înapoi fără să-și fi realizat misiunea pentru care au fost trimise.

"Transilvania" și "Basarabia", după septembrie 1944 [1]

├Än cursul lunii octombrie 1944, Transilvania ╚Öi Basarabia au fost aduse din portul Istanbul. "Basarabia" va fi preluat─â de sovietici ├«n baza prevederilor Conven╚Ťiei de armisti╚Ťiu din 12 septembrie ╚Öi i se va schimba numele ├«n "Ucraina".

├Än septembrie-octombrie 1945 "Basarabia" a efectuat transporturi de prizonieri rom├óni din Uniunea Sovietic─â care erau adu╚Öi la Constan╚Ťa. Motonava "Transilvania" a r─âmas Rom├óniei ╚Öi ╚Öi-a reluat cursele cu un transport de emigran╚Ťi evrei la Haiffa, Israel.

Ulterior,pentru transportul de emigran╚Ťi evrei, navei i-au fost aduse unele transform─âri, fiindu-i m─ârit─â capacitatea de transport pasageri cu ├«nc─â 360 de locuri (323 ├«n garaj ╚Öi 47 ├«n paturi pliante).

Tot ea a deschis ├«n anul 1945, linia de trafic Constan╚Ťa-Marsilia. De altfel, la sf├ór╚Öitul r─âzboiului, din cele 16 nave care formau parcul S.M.R. a putut s─â supravie╚Ťuiasc─â numai "Transilvania". Reluarea curselor elegantului pasager rom├ónesc pe ruta Constan╚Ťa-Marsilia s-a f─âcut cu aprobarea autorit─â╚Ťilor sovietice, la bordul navei av├ónd loc, la 26 noiembrie 1945, o recep╚Ťie cu prilejul re├«nceperii activit─â╚Ťii.

Prin Hot─âr├órea Consiliului de Mini╚Ötri nr. 368 din februarie 1955 s-a ├«nfiin╚Ťat ├Äntreprinderea de Naviga╚Ťie Maritim─â ╚Öi Fluvial─â ÔÇô NAVROM, c─âreia i-au fost subordonate navele rom├óne╚Öti, printre acestea ╚Öi Transilvania.


t1 jpg jpeg

"Transilvania" ├«ntr-o imagine datat─â 6-9 aprilie 1958, portul Constan╚Ťa

Timp de trei decenii, Transilvania, supranumit─â "Leb─âda Mediteranei", a br─âzdat m─ârile cu turi╚Öti din ╚Ťar─â ╚Öi din str─âin─âtate navig├ónd mereu cu toate locurile ocupate.

Un exemplu din 3 noiembrie 1967, la cinci luni dup─â r─âzboiul "de 6 zile": "Croaziera pe timp de r─âzboi" / "Kreuzfahrt im Krieg"" [8]

"Neckermann a fost prima (și singura) firmă de turism care a început să ofere program turistic Egipt după conflictul de 6 zile, cu MV Transilvania, pentru 495,- DM

t2 jpg jpeg

- atunci nimeni nu era sigur ca Transilvania va ajunge la Alexandria (egiptenii scufundaser─â cu pu╚Ťin timp ├«nainte vasul izraelian "Eilat")
- Transilvania va naviga cât mai mult posibil pe curs Alexandria
- În ultima zi se va decide dacă Transilvania va intra în port sau nu
- Decizia va fi făcută de căpitanul MV Transilvania, de reprezentantul la bord al Neckermann, de agentul egiptean Neckermann (care se îmbarca în orice croazieră de la Beirut)"

Transilvania ╚Öi pasagerii s─âi (Fotografie: Hedy L├Âffler, anii 197x. [9])

t3 jpg jpeg

Printre diversele firme străine care organizau croaziere cu "Transilvania" a fost și firma britanica "Clarkson Cruise". Alăturat prospectul sau din 1972:

- excursii de 8 zile (7 nop╚Ťi pe nav─â)
- inclus zbor de la Londra/Gatwick la Constan╚Ťa / Kogalniceanu (3h 30 min.)
- inclus autobuz de la Kog─âlniceanu la Constan╚Ťa port: 30 min.

Croaziera: Constan╚Ťa / Odessa / Yalta / Soci / Istanbul / Varna / Constan╚Ťa.


t4 jpg jpeg

"Transilvania" a fost scoas─â din serviciu ├«n anul 1975, c├ónd nava a acostat la Dana 26 din portul Constan╚Ťa pentru repara╚Ťii, dar lucr─ârile au tot fost am├ónate.

Institutul de Marin─â din Constan╚Ťa solicita nava pentru a o folosi ca nav─â-╚Öcoal─â, ONT ÔÇ×Carpa╚ŤiÔÇŁ voia s─â o transforme ├«n hotel plutitor ├«n Portul Tomis, iar ╚Öantierul ÔÇ×Burmeister & WainÔÇŁ voia sa o cumpere pentru a fi expus─â la Muzeul Naval din Copenhaga.

Cu toate acestea, ├«n 1979, ea a fost adus─â la Gala╚Ťi (nava se afla ├«n patrimoniul NAVROM Constan╚Ťa) pentru repara╚Ťii capitale.

Circa dou─â luni, a fost ancorat─â ├«n apropiere de Palatul Naviga╚Ťiei, fiind vizitat─â de mii de g─âl─â╚Ťeni.

La 9 septembrie 1979, ora 8.15, s-a scufundat la Gala╚Ťi, la dana de nisip nr. 18 (km 150) din cauza sc─âderii nivelului apei dar, din c├óte se pare ╚Öi a unei erori umane, nu au fost ├«nregistrate victime.

De atunci ╚Öi p├ón─â ast─âzi, vreme de aproximativ 35 de ani, nu s-a reu╚Öit ranfluarea total─â a navei, dane ale portului Gala╚Ťi continu├ónd s─â fie blocate de resturile epavei. [1]

"Ukraina", ex "Basarabia": 1976, Istanbul:


t5 jpg jpeg


t6 jpg jpeg

Pasagerul "Transilvania" ╚Öi o scurta istorie a transporturilor de refugia╚Ťi evrei din Rom├ónia ╚Öi tarile limitrofe - via Constan╚Ťa, spre Palestina [3]

Emigra╚Ťia evreilor pe cale maritim─â a ├«nceput ├«n 1934; primul transport spre Palestina a avut loc ├«n vara lui 1934; vasul grec "Velos" a transportat 300 refugia╚Ťi de la Pireus la Tel Aviv. Emigra╚Ťia a continuat cu diverse alte transporturi maritime p├ón─â la ├«nceputul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial.

La 17 mai 1939, în "White Book", guvernul englez limitează numărul evreilor spre Palestina la 75.000 total pentru următorii 5 ani.

Din martie 1939 au ├«nceput diverse transporturi de refugia╚Ťi, plecate din Constan╚Ťa spre Palestina. Pe nave rom├óne╚Öti sau str─âine. P├ón─â ├«n iunie 1941 ruta Constan╚Ťa -Bosfor-Palestina a fost f─âr─â opera╚Ťii militare - ╚Öi transporturile putea avea loc f─âr─â aceste riscuri.

├Äntre iunie 1941 - august 1944 au avut loc opera╚Ťii militare pe aceast─â rut─â - care au f─âcut ca riscul acestor transporte sa creasc─â masiv.

Au avut loc multe transporturi - majoritatea plecate din Constan╚Ťa / Br─âila, cu diverse vase sub pavilion rom├ón:

- "Hoinar": aprilie 1941
- "Crai Nou": mai 1941
- "Dor de val": noiembrie 1941
- "Mihai": februarie 1942
- "Mircea": aprilie 1942
- "Viitorul": ???
- diverse slepuri: "Elly" / "Decebal" / "Rahova" / "Viteazul" / etc.

├Än anii 1943 / 1944 au avut loc mai multe schimburi de mesaje diplomatice ├«ntre Bucure╚Öti / Berlin / Ankara / Londra pe tema refugia╚Ťilor evrei (rom├óni sau care tranzitau Rom├ónia) ╚Öi erau apoi transporta╚Ťi cu vase rom├óne / str─âine spre Palestina.

În martie / mai 1943 guvernul turc a primit mesaje din partea guvernul englez, care a propus ca Turcia sa permită 20.000 de evrei din Bulgaria precum și 5.000 de copii evrei din zonele ocupate de germani sa se refugieze spre Palestina. Aceste propuneri engleze au fost refuzate de turci pe motiv ca lipsesc vagoanele de cale ferata precum și navele necesare.

Ca urmare a acestui refuz guvernul britanic s-a adresat guvernului român (via misiunile diplomatice de la Ankara) și l-a întrebat dacă nu este posibil ca cele două pasagere rapide "Transilvania" și "Basarabia" (care erau din iulie 1941 ancorate în portul Istanbul) să fie folosite pentru evacuarea evreilor bulgari spre Palestina (telegrama din 12 mai 1943 a misiunii germane, București).

├Än aceasta propunere guvernul englez a asigurat ca accepta orice garan╚Ťii cerute de guvernul rom├ón pentru siguran╚Ťa acestor nave.

De aceasta propunere britanic─â a aflat ambasadorul german von Papen (sta╚Ťionat la Ankara) ╚Öi el a informat imediat (12 mai 1943) trimisul german von Killinger, la Bucure╚Öti. Care la r├óndul sau a primit confirmarea de la vice-prim ministrul rom├ón Mihai Antonescu ca Turcia (la cererea guvernului bulgar) a ├«ntrebat deja Rom├ónia dac─â este posibil s─â se foloseasc─â cele dou─â pasagere rapide pentru transportul evreilor bulgari.

Trimisul german la Bucure╚Öti von Killinger a fost instruc╚Ťionat - la 14 mai ╚Öi din nou la 19 mai - s─â refuze aceste cereri. ├Än paralel a aflat ╚Öi Comandamentul Maritim Sud german / Marinegruppenkommando S├╝d, Sofia, de aceste propuneri britanice; el a fost de asemenea ├«mpotriva folosirii acestor nave romane╚Öti (foarte moderne / mari / rapide - "modernsten / gr├Â├čten / schnellsten") - din cauza riscului ca aceste vase s─â cad─â prad─â de r─âzboi inamicului englez.

Importan╚Ťa acestor dou─â nave se explic─â prin faptul c─â ├«n Marea Neagr─â ├«n acel moment (cf. KTB Skl., 13 noiembrie 1943) existau 32 vase mari de transport cu un tonaj total de 40.417 BRT ╚Öi de asemenea 27 vase mici cu motor cu un tonaj total de 3.164 BRT. ├Än plus transportorul rom├ón "Suceava" (mai mare dec├ót cele dou─â pasagere) a fost scufundat (de submarinul sovietic S 33, c─âpitan de rang 3 Alekseev) cu pu╚Ťin timp ├«nainte (la 30 aprilie 1943) ├«n cursa sa spre Crimeea.

├Än restul anului 1943 ╚Öi ├«n prim─âvara lui 1944 au fost reluate mesajele diplomatice ╚Öi ├«ncerc─ârile de a facilita transportul refugia╚Ťilor evrei din Rom├ónia spre Palestina.

Dup─â ce Rom├ónia ╚Öi Bulgaria au fost ocupate de sovietici ╚Öi ruta maritim─â nu a mai fost periculoasa a fost posibil sa se reia transporturile de refugia╚Ťi spre Palestina.

├Än toamna 1944 p├ón─â la sf├ór╚Öitul lui 1945 a fost o perioad─â "legal─â" de emigrare a refugia╚Ťilor evrei; din cei 75.000 refugia╚Ťi men╚Ťiona╚Ťi ├«n "White Book" din 1939 - cifra suplimentat─â ├«n octombrie 1944 cu ├«nc─â 10.300 certificate, mai r─âm─âseser─â 4.000 de certificate de emigrare nefolosite. Care au fost suplimentate ├«n mai 1945 cu ├«nc─â 3.000 de certificate. Din care 1.000 au venit cu "Transilvania", ├«n octombrie 1945.

"Transilvania" a efectuat ├«n urm─âtorii ani multe alte transporturi cu refugia╚Ťi evrei; JTA (Jewish Telegraphic Agency) [6] documenteaz─â refugia╚Ťii evrei sosi╚Ťi la Haifa cu "Transilvania":

- 15 octombrie 1945: 1.000 refugia╚Ťi din Transnistria
- 23 februarie 1949: 1.200 refugia╚Ťi cehi + 36 rom├óni
- 18 iulie 1949: 460 refugia╚Ťi din Cehoslovacia / Rom├ónia / 40 membri ai comunit─â╚Ťii evreice bulg─âre╚Öti ├«n Bucure╚Öti
- 21 iulie 1949: 430 refugia╚Ťi - majoritatea din Cehoslovacia
- 23 august 1949: 312 refugia╚Ťi
- 21 noiembrie 1949: 850 refugia╚Ťi
- 16 ianuarie 1950: 286 refugia╚Ťi
- 7 februarie 1950: 500 refugia╚Ťi
- 1 martie 1950: 775 refugia╚Ťi evrei
- 15 martie 1950: 850 refugia╚Ťi evrei din Rom├ónia
- 12 aprilie 1950: un total de 4.611 refugia╚Ťi evrei ├«n primul trimestru 1950
- 14 iunie 1950: 1.086 refugia╚Ťi
- 5 iulie 1950: 1.200 refugia╚Ťi
- 22 august 1950: 1.700 refugia╚Ťi
- 24 noiembrie 1950: 1.200 refugia╚Ťi

Un exemplu de documentare a unui transport de refugia╚Ťi evrei cu "Transilvania" din Marsilia [10]


t7 jpg jpeg

- dou─â telegrame din partea Control Commission for Germany, Berlin
- trimise la 4/5 februarie 1948
- aproximativ 440 refugia╚Ťi, inclusiv 50 din Austria
- plecarea vasului "Transilvania" din Marsilia: 17 februarie 1948

O imagine cu "Transilvania": 2 Februarie 1948, Marsilia. Refugia╚Ťi evrei. "Transilvania" a circulat pe linia Constan╚Ťa -Marsilia ├«ncep├ónd cu 1945.

t8 jpg jpeg

Mai multe detalii despre transportul refugia╚Ťilor evrei spre Palestina:

[4] 1945: presa din Istanbul relateaz─â despre societatea rom├óno-sovietic─â Sovromtransport, SS Transylvania, va pleca pe 22 octombrie cu 1024 refugia╚Ťi

[4] 1945: SS Transylvania a sosit pe 26 octombrie la Haifa (cu un comandant român), transportând 42 de pasageri clandestini pe lângă cei legali

[4] Prof. Ulvi Keser, Turkish Assistance Activities for the Jewish Immigrants and Jewish Immigrant Camps in Cyprus during World War II, relateaz─â despre 54 pasageri rom├óni. Pasagerii ilegali au fost transfera╚Ťi la Atlit Illegal Immigratants' Detention Camp.

[4] 1947, iunie: Gad Hilb a fost trimis pasager pe SS Transylvania spre Marsilia - cu o identitate și documente false

[4] SS Transylvania transporta regulat refugia╚Ťi din Rom├ónia spre Israel; un bilet costa 55 $ / refugiat - dublu fa╚Ť─â de c├ót costa ├«n mod normal. Biletul fiind pl─âtit de Joint Distribution Committee.

[4] SS Transylvania transporte de dou─â ori / luna 600 pasageri spre Haifa.

[4] 1948, martie: SS Transylvania a avut o cursa de la Marsilia spre Haifa.

[4] 1949: din iunie plec─ârile au crescut la 4 / lun─â ╚Öi din iulie la 6 / luna; num─ârul de refugia╚Ťi transportat a crescut la 1.500 de cursa.

[5] 1950: Pentru Israel au crescut mult costurile cerute de Rom├ónia; ├Än august Israel a pl─âtit guvernului rom├ón suma de 412,500 $ pentru aprobarea refugia╚Ťilor evrei. Acum ├«ns─â Rom├ónia a cerut o majorare de 35 $ de persoan─â - care ar ├«nsemna o majorare cu 262,000 $ / luna.

[4] 1952, 4 februarie: Central Intelligence Agency, Top Secret Security Information: "S.S. Transylvania face doar trei curse / luna fata de cursele s─âpt─âm├ónale ╚Öi se pare ca Rom├ónia adopta o politica mai restrictiv─â privind documentarea refugia╚Ťilor".

Pasagerele "Transilvania" / "Basarabia" [1]

Cele mai mari nave de pasageri românești. Construite la Copenhaga în 1938.

t9 jpg jpeg

- Armator: S.M.R.
- Port de ├«nmatriculare: Constan╚Ťa

Caracteristici principale:

- Capacitatea maximă de încărcare: 6.672 TDW
- Deplasament maxim: 6.850 tone
- Pescaj maxim: 5,70 m
- Lungime maxim─â: 128,55 m
- L─â╚Ťime maxim─â: 17,61 m
- Viteza maxim─â: 25 Nd.
- Raza de ac╚Ťiune: 4.000 Mm cu 21 Nd.
- Data construc╚Ťiei: 1938
- ╚śantierul constructor: ÔÇ×Burmeister & WainÔÇŁ, Copenhaga, Danemarca
- Echipaj: 146 membri
- Pasageri: 412
- 2 apartamente de lux ÔÇô 4 persoane
- 6 cabine de lux ÔÇô 12 persoane
- 8 cabine semilux ÔÇô 16 persoane
- 32 cabine cls. I ÔÇô 64 persoane
- 43 cabine cls. II ÔÇô 100 persoane
- 38 cabine cls. III ÔÇô 216 persoane

Mărfuri - cale și magazii:

- vrac: 3.354 m3
- balot: 3.064 m3
- provizii: 142 m3

Date cu caracter militar - capacitate de transport:

- oameni: 1.500
- cai: 100
- tr─âsuri: 100
- autocamioane: 20
- tunuri: 50
- chesoane: 100

Fiecare a costat ca. 265.200 Lire Sterline / 130 milioane lei.

La probe "Basarabia" a atins 25,7 noduri; în acel moment era cel mai rapid vas civil din lume. [2]


t10 jpg jpeg

Motonava Transilvania a fost lansată la apă la 11 februarie 1938, lucrările interioare fiind încheiate la 11 iunie același an, zi în care a fost schimbat, în cadrul unei ceremonii marinărești, pavilionul danez cu cel român.

Pus─â sub comanda lui Alexandru ┼×tiubei, Transilvania a p─âr─âsit ╚Öantierul la 17 iunie 1938 pornind spre ╚Ťar─â. A ancorat ├«n portul Constan╚Ťa ├«n diminea╚Ťa zilei de 26 iunie 1938. [1]

Istoria pe scurt a pasagerului "Transilvania" [7]:


t11 jpg jpeg

- 1938, 11 februarie: lansat la ap─â, Burmeister & Wain, Kopenhagen
- 1938: SMR Constan╚Ťa
- 1941: retras la Istanbul
- 1944: la 18 august internat la Istanbul (de alia╚Ťi); se re├«ntoarce totu╚Öi ├«n Rom├ónia ╚Öi reintra ├«n func╚Ťiune pentru SMR, Constan╚Ťa
- 1945: ├«n functiune pentru Sovromtransport, Constan╚Ťa
- 1955: în functiune pentru NAVROM, București
- 1966: vasul "Transilvania", la ╚Öantierul original Burmeister & Wain: a fost complet modernizat; ╚Öi s-au ad─âugat diverse construc╚Ťii pe punte;
- 1975: scos din func╚Ťie, ancorat ├«n portul Constan╚Ťa
- 1979, 9 septembrie: scufundat la ╚Ť─ârm (Gala╚Ťi)
- ├«n Vest nu s-a aflat de acest incident; vasul a r─âmas mai departe trecut ├«n registrul naval Lloyds: "Transilvania - ├Äntreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime Navrom, Constan╚Ťa"
- 1986: trecut mai departe în Lloyds;
- 1987: a disp─ârut din Lloyds

1938, Burmeister & Wain: "Transilvania"


t12 jpg jpeg

Cel de-al doilea vapor, "Basarabia", de construc╚Ťie identic─â cu "Transilvania", a fost lansat la ap─â la 19 mai 1938 ╚Öi terminat complet la 8 septembrie 1938.

Dup─â c├óteva zile a pornit spre ╚Ťar─â ╚Öi a ajuns ├«n portul Constan╚Ťa la 26 septembrie 1938. La 13 octombrie 1938, Basarabia a intrat ├«n curs─â regulat─â pe aceea╚Öi linie pe care naviga ╚Öi Transilvania. [1]

Istoria pe scurt a pasagerului "Basarabia" [7]:


t13 jpg jpeg

- 1938, 19 mai: lansat la apa, Burmeister & Wain, Kopenhagen
- 1938: SMR, Constan╚Ťa
- 1940, noiembrie: pus de mare╚Öalul Antonescu la dispozi╚Ťia Statului Major al avia╚Ťiei germane / Luftwaffe
- 1941: primit înapoi de la Luftwaffe
- 1941, începutul lui iunie: deplasare la Istanbul cu membrii ambasadei turce din București; vaporul este internat acolo cu aprobarea guvernului român
- 1944, 18 august, Istanbul: confiscat de alia╚Ťi; ulterior se re├«ntoarce ├«n Rom├ónia ╚Öi este cedat Uniunii Sovietice ca desp─âgubire de r─âzboi
- 1948: modificat ╚Öi pus ├«n func╚Ťiune, redenumit "Ukraina", sta╚Ťionat la Odessa
- 1988: vândut pentru a fi tăiat în Pakistan; redenumit "INA" pentru ultimul sau voiaj

Fotografiile celor dou─â pasagere au fost timp de mai mul╚Ťi ani, simbolul campaniei publicitare a ╚Öantierului ÔÇ×Burmeister & WainÔÇŁ, dar ╚Öi a numeroase alte firme care c─âutau sa fac─â reclam─â produselor lor ╚Öi care au ap─ârut ├«n toate revistele maritime.

Coca lor albă, coșul jos și lungile ferestre orizontale ale pasarelei și suprastructurii, "Transilvania" și "Basarabia" aveau alura unor yachturi moderne.

"Basarabia" - 19 mai 1938: lansarea la apa, Burmeister & Wain:


t14 jpg jpeg

Frumosul fumoar de la clasa I, suficient pentru 65 de persoane, cu lemnăria și mobilierul din acaju, iar scaunele și divanele din piele, avea un bar american, executat din nuc lustruit și rădăcină din mesteacăn placat.


t15 jpg jpeg

Pere╚Ťii salonului au fost placa╚Ťi cu lucr─âri fine ├«n tehnica intarsia realizate de artistul M. ┼×tef─ânescu. Acestea reproduceau vechi castele ╚Öi edificii din Basarabia ╚Öi Transilvania. ├Än centrul ├«nc─âperii se afla instalat un ring de dans, conceput sub forma unei pun╚Ťi de nav─â.

Luxul interioarelor, realizate prin folosirea unor materiale costisitoare, combina gustul modern cu cel oriental, ├«n ceea ce privea coloritul ╚Öi ornamenta╚Ťia, ╚Öi demonstra grija ╚Öantierului naval danez de a fi la ├«n─âl╚Ťimea armatorului.

Lemn─âria ╚Öi mobilierul vastei s─âli de mese de clasa I, unde to╚Ťi pasagerii puteau lua masa ├«n acela╚Öi timp, erau executate din mesteac─ân lustruit. Salonul era iluminat indirect, fie prin frumoase tulipe ornamentale, fie prin reflectoare.

├Än spatele s─âlii de mese se aflau marile oficii ce comunicau la buc─ât─âria claselor I-a ╚Öi a II-a. Buc─ât─âria, din o╚Ťel inoxidabil, dotat─â cu aparate cu comand─â electric─â, ├«ndeplinea toate condi╚Ťiile cerute buc─ât─âriei unui hotel de mare lux. [1]


t16 jpg jpeg

Ele au fost primele nave de pasageri ale marinei comerciale rom├óne cu propulsie Diesel, care asigurau ob╚Ťinerea unei viteze mari ├«n condi╚Ťii economice, constituind adev─ârate performan╚Ťe pentru casa constructoare.


t17 jpg jpeg

"Basarabia": cele două motoare Diesel (7.200 i.h.p. fiecare); în timpul probelor pe mare fiecare a dezvoltat 11.000 i.h.p. - rezultând viteza atinsa de 25,7 noduri. [2]


t18 jpg jpeg

Bibliografie:

[1] Dr. Andreea (Atanasiu) Croitoru, Muzeul Marinei Romane, Constan╚Ťa
[2] "The Motor-Ship: informing shipping professionals since 1920 ; the international magazine for senior marine engineers": editia iulie 1938 ("Transilvania"); octombrie 1938 ("Basarabia"); februarie 1939 (Burmeister & Wain)
[3] "Die Versenkung der j├╝dischen Fl├╝chtlingstransporter Struma und Mefkure im Schwarzen Meer", J├╝rgen Rohwer. Bernard & Graefe Verlag f├╝r Wehrwesen, Frankfurt/Main, 1965
[4] "The Royal Navy and the Palestinian Patrol", Ninian Stewart. Frank Cass, London, 2002
[5] "Immigrants în Turmoil", Dvora Hacohen. Syracuse University Press, New York, 2003
[6] JTA / Jewish Telegraphic Agency: http://www.jta.org/
[7] Schmelzkopf: Strandgut - Materialien zur Schifffahrtsgeschichte, Cuxhaven, 1982-
[8] "Die Zeit", Nr. 44 - 03 November 1967: pentru articolul "Kreuzfahrt im Krieg"
[9] "Litoralul rom├ónesc", Hedy L├Âffler, Adrian P─âunescu. Bucure╚Öti: Ed. Sport-Turism, 1975
[10] The Henrique Collection, The Wiener Library, UK