Tezaurul de la Apahida: comorile descoperite în mormintele princiare din apropierea Clujului
În apropierea Clujului, antica Napoca, s-au descoperit trei complexe fastuoase datate în a doua jumătate a secolului al V-lea și atribuite în literatura de specialitate neamului germanic al gepizilor. Este vorba de cele două morminte princiare de la Apahida și unul de la Cluj-Someșeni.
Ansamblurile surprind atât prin bogăția și diversitatea absolut spectaculoasă a inventarelor păstrate, cât și prin concentrarea de valoare simbolică pe care acestea o înmagazinează, conform Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
În primul mormânt de la Apahida, fibula cu butoni în formă de ceapă, insignă purtată doar de un grup restrâns de oficiali ai Imperiului Roman, ne vorbește despre statutul aparte al defunctului; inelul cu nume – OMAHARUS – poate fi interpretat și ca atribut al statutului moștenit al purtătorului, iar cel sigilar sugerează implicarea în cultura documentului scris și responsabilitatea sigiliului. Depunerea cănilor de argint ornamentate cu scene bahice – vase cu capacitate mare, destinate păstrării vinului și turnării în recipiente mai mici – face trimitere către un întreg comportament relevând nu doar consumul vinului, obicei propriu spațiului mediteranean antic, ci și participarea la banchet de pe poziția privilegiată a celui care oferea și concentra asupra sa atenția convivilor. Brățara cu capete îngroșate sugerează o altă modalitate de caracterizare a aceleiași personalități, prin raportarea, de această dată, la un sistem de valori propriu uneia dintre lumile „barbare” ce evolua dincolo de limitele Imperiului.
În al doilea mormânt princiar de la Apahida, dintre accesoriile garniturii de centură, gentuța mică, ornamentată cu aplice cu capete de cai, este apariția cea mai estică a unui tip de piese caracteristice spațiului Galliei merovingiene, prezența sa putând fi interpretată și ca indiciu al existenței unor relații sau legături directe cu vestul Europei. Prezența setului de piese de joc sugerează o anume disponibilitate spre socializare și contribuie astfel la schițarea unui anumit profil comportamental. Pe de altă parte, depunerea accesoriilor de harnașament, de la unul sau mai mulți cai, reprezintă o altă modalitate de a sugera statutul înalt.
Prezența în ambele complexe de la Apahida a vaselor de sticlă reparate cu foaie de aur poate sugera existența unor contacte cu spațiul scandinav, unde sunt înregistrate mai multe apariții ale acestui obicei. Asemănările tehnice și stilistice dintre diferitele accesorii de centură păstrate în inventarele recuperate, toate ornamentate prin folosirea unei variante speciale de cloisonné, care surprinde prin perfecțiunea execuției, ar putea indica proveniența lor din același atelier sau mediu tehnologic.
Aceste piese excepționale pot fi admirate în cadrul expoziției permanente „Tezaurul Istoric” de la Muzeul Național de Istorie a României.
Foto: Muzeul Virtual
