Teoriile rasiale care au stat la baza nazismului  jpeg

Teoriile rasiale care au stat la baza nazismului

Civiliza╚Ťi la ei acas─â, europenii se purtau ├«n mod insolent ╚Öi barbar odat─â ce ajungeau pe teritoriile populate de reprezentan╚Ťii altor rase, ÔÇ×inferioareÔÇŁ ├«n ├«nchipuirea lor. Scriitorul francez Georges Ohnet f─âcuse ├«ntr-un roman de-al s─âu, la sf├ór╚Öit de secol XIX, o descriere tipic─â a duplicit─â╚Ťii caracteristice pentru acele vremuri, c├ónd omuciderea pe t─âr├ómurile populate de ÔÇ×s─âlbaticiÔÇŁ era considerat─â un act firesc:

ÔÇ×M├┤ssler era un om corect ├«n toate celea ╚Öi de o bun─âtate rar─â. Dar ├«n Africa... el nu ezita s─â ├«mpu╚Öte din carabina sa... ├Än Transvaal asta ├«nsemna s─â fii energic. ├Än Fran╚Ťa asta ├«nsemna crim─â. Era o chestiune de latitudine, mediu ╚Öi circumstan╚ŤeÔÇŁ [Ohnet, 1896].

Se pare c─â pe toate dimensiunile g├óndirii din acea vreme ÔÇô academice, literare, politice, filosofice, istorice ÔÇô era acceptat─â sau promovat─â ideea unui decalaj sau chiar a unei pr─âpastii intelectuale, psihice ╚Öi evolutive ├«ntre rasele umane. 

P├ón─â ╚Öi ├«n a╚Öa domenii marginale ca ezoterismul, ocultismul ╚Öi spiritismul se strecurau teze ╚Öi convingeri v─âdit rasiste. Autoarea unor c─âr╚Ťi ezoterice publicate ├«n a doua jum─âtate a secolului XIX, Helena Blavatsky, considera c─â omenirea e ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n fiin╚Ťe umane superioare (de inspira╚Ťie divin─â) ╚Öi inferioare (semianimale sau semioameni), iar mecanismele evolu╚Ťiei contribuie la eliminarea raselor inferioare ╚Öi degradate.

ÔÇ×Nicio cantitate de cultur─â, niciun num─âr de genera╚Ťii, educate ├«n mijlocul civiliza╚Ťiei, nu vor putea ridica a╚Öa exemplare umane ca bo╚Öimanii sau veddah din Ceylon, sau unele triburi africane la acel nivel al dezvolt─ârii mentale la care stau arienii, popoarele semitice sau a╚Öa-numitele popoare turanice. ┬źSc├ónteia divin─â┬╗ lipse╚Öte ├«n r├óndul lor, ele sunt unicele rase inferioare pe aceast─â planet─â ╚Öi, din fericire, datorit─â ├«n╚Ťelepciunii Naturii, care lucreaz─â ne├«ncetat ├«n aceast─â direc╚Ťie, ele repede vor pieriÔÇŁ [đĹđ╗đ░đ▓đ░ĐéĐüđ║đ░ĐĆ, 1888/1937]. 

Diferen╚Ťele rasiale, a╚Öa cum erau ele percepute ╚Öi propagate, ├«ncurajau nu doar discriminarea rasial─â. Exist─â voci care acuz─â savan╚Ťii, scriitorii ╚Öi filosofii de atunci c─â ar fi oferit sprijin, fie ╚Öi f─âr─â voia lor, campaniilor de exterminare a ÔÇ×celorlal╚ŤiÔÇŁ. ├Äntr-adev─âr, la anumite etape s-a f─âcut abuz de teoriile rasiale ╚Öi de cele evolu╚Ťioniste, la fel cum s-a f─âcut ╚Öi se mai face abuz de istorie, de filosofie, chiar ╚Öi de fizica nuclear─â ├«n scopuri politice ╚Öi expansioniste. Istoricul francez Thierry Camous d─â urm─âtoarea not─â influen╚Ťei teoriilor rasiale asupra perceperii alterit─â╚Ťii ca factor conflictogen de anvergur─â:

ÔÇ×Rasismul a fost institu╚Ťionalizat ca ╚Ötiin╚Ť─â ├«n Europa de c─âtre antropologia fizic─â [numit─â ╚Öi biologic─â] a secolului al XIX-lea. ├Än numele unor astfel de principii, popula╚Ťiile caraibiene, amerindiene, din bazinul Congo-ului, din Sud-Estul african, precum ╚Öi nenum─âratele popula╚Ťii insulare din Pacific (lista ar putea fi mult extins─â) au fost nimiciteÔÇŁ [Camous, 2009, p. 496-497].

Nu putem fi de acord ├«ntru totul cu aceast─â tez─â, pentru c─â omoruri ├«n mas─â pe criterii rasiale s-au produs mult ├«nainte de apari╚Ťia teoriilor rasiale. Camous ├«nsu╚Öi se contrazice ni╚Ťel ├«n acest punct, odat─â ce este autorul unei excep╚Ťionale monografii despre luptele identitare pe durata a dou─â milenii ╚Öi jum─âtate, ├«n care arat─â cu lux de exemple istoria r─âzboaielor dintre rase ╚Öi civiliza╚Ťii. Teoriile rasiale, fondate pe cercet─âri ╚Ötiin╚Ťifice superficiale, au f─âcut doar ca percep╚Ťia despre un ÔÇ×cel─âlaltÔÇŁ diferit s─â ob╚Ťin─â o explica╚Ťie savant─â ╚Öi au servit ca o justificare psihologic─â suplimentar─â chem─ârilor xenofobe. 

E adev─ârat totu╚Öi c─â unele concepte sumare ╚Öi adeseori eronate despre rase ╚Öi diferen╚Ťele umane au fost adaptate ideologic ╚Öi utilizate cu cinism pentru ├«ndoctrinarea politic─â a maselor. Teoriile despre diferen╚Ťele dintre rasele umane au fost transferate din domeniul antropologiei ├«n sfera politicului, unde din ele s-au inspirat ├«n mod inadecvat numero╚Öi g├ónditori din secolele XIX-XX, inclusiv ÔÇ×p─ârin╚Ťii fondatoriÔÇŁ ai comunismului, Karl Marx ╚Öi Friedrich Engels. Ultimul, de exemplu, prorocea un r─âzboi mondial ├«n care popoarele revolu╚Ťionare, cu mentalitate superioar─â, le vor elimina pe cele reac╚Ťionare, cu mentalitate inferioar─â:

ÔÇ×├Än apropiatul r─âzboi mondial, de pe fa╚Ťa p─âm├óntului vor disp─ârea nu doar clasele ╚Öi dinastiile reac╚Ťionare, ci popoare reac╚Ťionare ├«ntregi. ┼×i acesta va fi un progresÔÇŁ.

Reac╚Ťionare erau, ├«n opinia lui Engels, popoarele slave, care alterau dezvoltarea progresiv─â a europenilor. 

O men╚Ťiune aparte o merit─â filosoful francez Arthur de Gobineau (foto dreapta), autorul ideii despre suprema╚Ťia rasei albe, care a influen╚Ťat ├«n mod substan╚Ťial politica secolului XX. Gobineau a scris ├«n anii 1853-1855 lucrarea Eseu despre inegalitatea raselor umane (Essai sur l'in├ęgalit├ę des races humaines), ├«n care sus╚Ťinea c─â varietatea ╚Öi inegalitatea rasial─â reprezint─â cheia ├«n╚Ťelegerii tuturor problemelor din istorie ╚Öi explic─â destinele popoarelor. ├Än opinia filosofului, exist─â rase inferioare ╚Öi rase superioare ╚Öi doar cele din urm─â sunt capabile s─â asigure progresul civiliza╚Ťiei; rasa alb─â era considerat─â superioar─â (datorit─â tr─âs─âturilor ei de frumuse╚Ťe, for╚Ť─â fizic─â ╚Öi inteligen╚Ť─â), rasa neagr─â era considerat─â inferioar─â, iar cea galben─â ÔÇô limitat─â. Exemplele istorice de degenerare ╚Öi dec─âdere a unor popoare sunt consecin╚Ťa amestecului rasial, de pe urma c─âruia s├óngele unor popoare avansate a pierdut din puritatea rasial─â; ÔÇ×societ─â╚Ťile pier, fiindc─â degenereaz─â (...) ele nu mai au aceea╚Öi valoare intrinsec─â, fiindc─â nu mai au acela╚Öi s├óngeÔÇŁ [apud van der Dennen, 1995, p. 219].

Arthur de Gobineau jpg jpeg

Corespunz─âtor, Gobineau a promovat ideea c─â rasa alb─â ar trebui s─â se purifice ╚Öi ar trebui s─â preia ├«n mod exclusiv controlul asupra lumii ╚Öi asupra istoriei, fiindc─â doar pe aceast─â cale e posibil de atins culmile progresului ╚Öi civiliza╚Ťiei. Practic, Gobineau a dat startul unui curent ideologic care mai t├órziu a avansat ideea existen╚Ťei ÔÇ×rasei arieneÔÇŁ, care, unica, trebuie s─â domine lumea. ÔÇ×ArianÔÇŁ din sanscrit─â ├«nseamn─â ÔÇ×onorabil, respectabil, nobilÔÇŁ, iar descenden╚Ťii direc╚Ťi ai acestei rase erau considerate popoarele protoindo-europene, ├«n particular etniile de origine european─â.   

Sociologul austriac Ludwig Gumplowicz (foto dreapta), de origine polono-evreiasc─â, este savantul care a integrat teoriile ╚Öi ideologiile rasiale ├«ntr-un concept unitar, prin care a ├«ncercat s─â demonstreze impactul diferen╚Ťelor rasiale asupra proceselor istorice. Gumplowicz a utilizat instrumentarul sociologic pentru a explica geneza ╚Öi evolu╚Ťia conflictelor dintre grupuri ╚Öi e considerat unul dintre fondatorii etnosociologiei ca disciplin─â ╚Ötiin╚Ťific─â. ├Än 1883 el a publicat lucrarea Lupta raselor (Der Rassenkampf), ├«n care prevedea un r─âzboi mondial cauzat de diferen╚Ťele rasiale (trebuie de avut ├«n vedere c─â sub termenul ÔÇ×ras─âÔÇŁ Gumplowicz deseori sub├«n╚Ťelegea etniile).

Ludwig Gumplowicz jpg jpeg

Principalele teze ale conceptului elaborat de Gumplowicz sunt urm─âtoarele:

1. rasele au origine poligenist─â, provin din trunchiuri evolutive diferite;
2. există o ură originară inerentă și letală între grupurile rasiale, care va provoca războaie la scară largă;
3. numai pe calea unei lupte de anvergură e posibilă ascensiunea unui grup rasial sau combinarea a două sau mai multe popoare într-un singur corp social (formarea statelor).
4. grupul care a cucerit victoria ├«n r─âzboi va exploata f─âr─â mil─â reprezentan╚Ťii grupului ├«nfr├ónt, transform├óndu-i ├«n sclavi. 

Potrivit lui Gumplowicz, aceste teze explic─â evolu╚Ťia proceselor istorice ╚Öi perenitatea animozit─â╚Ťii ╚Öi a conflictelor ├«ntre grupurile umane. Totodat─â, tezele sociologului explic─â geneza ╚Öi metamorfozele antagonismelor politice: ÔÇ×Lupta pe via╚Ť─â ╚Öi pe moarte ├«ntre hoardele antropologic diferite se transform─â ├«n confruntarea dintre diferitele grupuri sociale, clase, state ╚Öi partide politiceÔÇŁ [apud van der Dennen, 1995, p. 200].

Finalmente, diferen╚Ťa dintre rase st─â la originea conflictelor umane, voia s─â spun─â Gumplowicz, fiindc─â psihologia xenofob─â pe care o mo╚Ötenim ├«n raport cu rasele se exprim─â ╚Öi pe dimensiunea diferen╚Ťelor sociale din cadrul aceleia╚Öi rase. Cu p─ârere de r─âu, de ideile ╚Ötiin╚Ťifice avansate de Ludwig Gumplowicz au f─âcut abuz propagandi╚Ötii ideologiilor rasiste pentru fundamentarea unor politici expansioniste ╚Öi xenofobe. Ironia sor╚Ťii a f─âcut ca teoria filosemitului Gobineau ╚Öi cea a etnicului evreu Gumplowicz s─â pun─â bazele ideologiei naziste, profund rasist─â ╚Öi antisemit─â ├«n esen╚Ťa sa.

Fragment din cartea ÔÇ×Mozaicul Uman. Evolu╚Ťia Omului ╚Öi Originea RaselorÔÇŁ, de Dorian Furtun─â, doctor ├«n biologie, etolog. Cartea poate fi g─âsit─â AICI.

Cite╚Öte ╚Öi: 

Ce credeau Darwin ╚Öi adep╚Ťii s─âi despre rasele umane

Diferen╚Ťele anatomice ca temelie pentru rasismul vulgar

Teoriile rasiale ├«n secolul XIX: apogeul rasismului ÔÇ×iluminatÔÇŁ