Rechizi╚Ťiile for╚Ťate operate de administra╚Ťia militar─â german─â a teritoriului rom├ónesc ocupat  jpeg

Rechizi╚Ťiile for╚Ťate operate de administra╚Ťia militar─â german─â a teritoriului rom├ónesc ocupat

├Än urma e╚Öecului campaniei din 1916, circa dou─â treimi din teritoriul Rom├óniei a intrat sub ocupa╚Ťia Puterilor Centrale. For╚Ťele de ocupa╚Ťie, mai ales cele germane, urm─âreau s─â pedepseasc─â Rom├ónia pentru intrarea ├«n r─âzboi ├«mpotriva lor ╚Öi, mai ales, s─â extrag─â c├ót mai multe resurse din teritoriul ocupat pentru a-╚Öi sus╚Ťine ├«n continuare efortul de r─âzboi. Generalul Erich Ludendorff recuno╚Ötea ├«n memoriile sale c─â ocuparea unei p─âr╚Ťi a Rom├óniei a adus considerabile avantaje Germaniei, ├«mbun─ât─â╚Ťind aprovizionarea cu gr├óu ╚Öi petrol. Timp de doi ani, c├ót a durat ocupa╚Ťia, resursele rom├óne╚Öti au fost jefuite sistematic prin intermediul rechizi╚Ťiilor for╚Ťate, ├«n folosul Puterilor Centrale, ├«n special al Germaniei ╚Öi Austro-Ungariei. 

Teritoriul rom├ónesc ocupat fost ├«mp─âr╚Ťit ├«n trei zone: I. Zona de r─âzboi (jude╚Ťele Buz─âu, R├ómnicu S─ârat, Br─âila, Putna ╚Öi toat─â Dobrogea); II. Zona cet─â╚Ťii Bucure╚Öti (aceasta cuprindea ╚Öi p─âr╚Ťi din jude╚Ťul Ilfov); III. Zona guvern─âm├óntului militar al Rom├óniei (restul teritoriului ocupat). 

Feldmare╚Öalul August von Mackensen a fost numit ╚Öef militar al teritoriului ocupat. Cartierul general al for╚Ťelor de ocupa╚Ťie a fost stabilit ├«n Bucure╚Öti. Aici se aflau comandatura, serviciul de ├«ncartiruire, de aprovizionare, de poli╚Ťie, medical ╚Öi un serviciu diplomatic. Administra╚Ťia militar─â era condus─â de generalul Erich Tulff von Tschepe und Weidenbac. 

Principalul instrument al administra╚Ťiei militare ├«n teritoriul ocupat ├«l reprezenta Statul major economic (Wirtschaftstabul), alc─âtuit dintr-un oficiu central la Bucure╚Öti ╚Öi o re╚Ťea de filiale ├«n ╚Ťar─â. Oficiul central era compus din 17 sec╚Ťiuni, fiecare reprezent├ónd o ramur─â de produc╚Ťie sau de organizare economic─â.  

Rechizi╚Ťii ├«n folosul Puterilor Centrale

Rom├ónia ocupat─â a reprezentat o surs─â vital─â de cereale ╚Öi petrol pentru Germania ╚Öi alia╚Ťii s─âi. Generalul Ludendorff recuno╚Ötea c─â ÔÇŁeram sili╚Ťi s─â scoatem din ╚Ťara aceasta (Rom├ónia) tot ce ne trebuia ╚Öi s─â-l d─âm consumatoruluiÔÇŁ. Prioritatea administra╚Ťiei militare germane a fost ra╚Ťionalizarea strict─â a resurselor necesare popula╚Ťiei ╚Öi folosirea ├«ntregului surplus ├«n interesul Puterilor Centrale. ├Än acest scop, cea mai folosit─â metod─â era aceea a rechizi╚Ťiilor. 

Spre exemplu, Alexandru Tzigara-Samurca╚Ö, ╚Öeful Poli╚Ťiei, a adresat un apel c─âtre cet─â╚Ťenii din Capital─â, pe 23 ianuarie 1917, ├«n care spunea c─â:

ÔÇŁOra╚Öul Bucure╚Öti este obligat de guvern─âm├óntul imperial german s─â procure p├ón─â azi la ora 6 seara urm─âtoarele: 15.000 pl─âpumi sau p─âturi, 20.000 c─âm─â╚Öi, pantaloni, ciorapi de l├ón─â, 30.000 br├óie ╚Öi veste de flanel─â ╚Öi 1.000 bl─ânuri. Neprocur├óndu-se cele cerute, ora╚Öul va fi supus unei stra╚Önice amende. Fiecare cet─â╚Ťean este deci obligat a preda agentului nostru mai multe din aceste obiecteÔÇŁ. 

O ordonan╚Ť─â emis─â de administra╚Ťia militar─â ├«n decembrie 1917 preciza: 

ÔÇŁToate ma╚Öinile de orice natur─â afl─âtoare ├«n fabrici, uzine, depouri, case particulare, ├«n orice loc, at├ót p─âr╚Ťi ╚Öi accesorii de ma╚Öini, precum ╚Öi instala╚Ťii electrice, aparate, l─âmpi, ╚Öi materiale de instala╚Ťiuni existente pe teritoriul administra╚Ťiei militare, sunt prin prezenta rechizi╚ŤionateÔÇŁ.

O ordonan╚Ť─â a generalului Tulff von Tschepe und Weidenbac, din 11 februarie 1917, reglementa programul de lucru al statului major economic, pentru a asigura ├«n mod organizat trimiterea stocurilor de alimente ├«n Germania: 

ÔÇŁStocurile de cereale ╚Öi furaje aflate ├«n Rom├ónia trebuie expediate c├ót se poate de repede ├«n patrie. Acest lucru formeaz─â principala problem─â care preocup─â administra╚Ťia militar─â. Pentru aprovizionarea patriei, ├«n modul cel mai larg, ordon tuturor comandan╚Ťilor de etape de a lucra din toate puterile pentru atingerea scopurilor ar─âtate mai susÔÇŁ. 

Dup─â ce a fost rechizi╚Ťionat─â ├«ntreaga produc╚Ťie de cereale, for╚Ťele de ocupa╚Ťie aveau s─â treac─â la produc╚Ťia de zah─âr, vin ╚Öi alte alimente. A fost interzis─â sacrificarea vitelor ╚Öi p─âs─ârilor de curte, implicit ╚Öi consumul c─ârnii acestor animale. Aproape ├«n fiecare zi erau emise ordine care se cerea predarea for╚Ťat─â a alimentelor, animalelor domestice, furajelor, precum ╚Öi a numeroase obiecte: arme, sticle, bl─ânuri, saltele, clopotele bisericilor ╚Öi alte obiecte din metal. 


Foto: Imperial War Museum

razboi 1 jpg jpeg

O ordonan╚Ť─â din 22 ianuarie 1917 ├«i obliga pe ╚Ť─ârani s─â declare num─ârul p─âs─ârilor din gospod─ârie la comandaturile de etap─â ╚Öi s─â predea un num─âr corespunz─âtor de ou─â. De asemenea, proprietari de oi ╚Öi vite erau obliga╚Ťi s─â predea o cantitate de lapte. O exploatare pustiitoare a fost instituit─â asupra p─âdurilor. For╚Ťele de ocupa╚Ťie au impus chiar ╚Öi t─âierea copacilor din unele parcuri urbane, iar lemnul a fost exportat ├«n Germania ╚Öi Turcia. Prin m─âsurile luate de administra╚Ťia militar─â german─â a fost ├«ndeplinit exact ordinul feldmare╚Öalului August von Mackensen din aprilie 1917: 

ÔÇŁDatoria cea mai de seam─â a administra╚Ťiei germane ├«n Rom├ónia este aceea de a exploata ╚Ťara ├«n chipul cel mai des─âv├ór╚Öit pentru folosul GermanieiÔÇŁ. 

Bibliografie: 

Erich Ludendorff, Amintiri din r─âzboi, vol. I & II, Bucure╚Öti, 1919-1920. 
Victor Atanasiu, Atanasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. Oprea Paul Oprescu, Rom├ónia ├«n Primul R─âzboi Mondial, Editura Militar─â, Bucure╚Öti, 1979. 
Gheorghe Platon (coord.), Istoria Rom├ónilor, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti 2003.