Putna, 1871:  Primul congres al studen╚Ťilor rom├óni de pretutindeni jpeg

Putna, 1871: Primul congres al studen╚Ťilor rom├óni de pretutindeni

Congresul de la Putna, din 1871, a reprezentat un liant ├«ntre dou─â momente/genera┼úii extrem de importante ale istoriei noastre na╚Ťionale: genera╚Ťia de la 1848, marcat─â de afirmarea unei identit─â╚Ťi na╚Ťionale ├«n context european pentru to╚Ťi rom├ónii, ╚Öi genera╚Ťia de sacrificiu a Primului R─âzboi Mondial. Un lucru e cert: autorit─â╚Ťile locale din Bucovina au sprijinit tacit desf─â╚Öurarea congresului de la Putna.

Cine au fost tinerii care, ├«n ajunul s─ârb─âtoririi a 400 de ani de la ├«nfiin╚Ťarea m─ân─âstirii Putna, au ini┼úiat organizarea unui prim congres ce ├«ntrunea rom├óni de pe ambii versan╚Ťi ai Carpa╚Ťilor? Pentru a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare vom face o incursiune ├«n via╚Ťa capitalei Imperiului Austro-Ungar de acum 145 de ani. Vom reg─âsi aici o serie de studen╚Ťi rom├óni din Ardeal, Bucovina, Banat, dar ┼či din Vechiul Regat; printre ace┼čtia, poetul Mihai Eminescu. ┼×i tot aici sunt ╚Öi o serie de deputa╚Ťi rom├óni din Bucovina, ca parte austriac─â a imperiului proasp─ât trecut la forma dualist─â austro-ungar─â. 

Dac─â ├«n 1862 lua fiin╚Ť─â ÔÇ×Societatea pentru cultura ╚Öi literatura rom├ón─â ├«n BucovinaÔÇŁ, instaurarea dualismului ├«n 1867 va determina o scindare ├«ntre politicienii activi╚Öti ardeleni, aderen╚Ťi ai lui ╚śaguna, ce doreau s─â se implice ├«n via╚Ťa politic─â a imperiului ╚Öi pasivi╚Ötii lui Bari╚Ťiu, ce refuzau colaborarea cu noile autorit─â╚Ťi. Studen╚Ťii activi╚Öti au p─âr─âsit societatea ╚Öi au ├«ntemeiat o alt─â societate numit─â ÔÇ×Rom├óniaÔÇŁ, ├«n schimb, studen╚Ťii pasivi╚Öti au format ÔÇ×Societatea literar─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific─âÔÇŁ. Organiza╚Ťiile studen╚Ťe╚Öti au p─âstrat ├«ns─â leg─âtura dincolo de aspira╚Ťiile politice, unific├óndu-se ├«n cele din urm─â ├«ntr-o singur─â organiza╚Ťie numit─â ÔÇ×Rom├ónia Jun─âÔÇŁ. Ideea unei serb─âri na╚Ťionale a fost lansat─â ├«n anul 1868 de c─âtre cele dou─â societ─â╚Ťi academice din Viena. Au existat ├«ns─â numeroase dispute ├«n privin╚Ťa celui care a avut aceast─â idee: dac─â unii afirmau c─â ini┼úiatorul ar fi fost Eminescu, dovezile au ar─âtat c─â propunerea i-a apar╚Ťinut mai degrab─â intelectualului Aurel Mure╚Öanu. (Eminescu nici m─âcar nu se afla la Viena ├«n anul 1868).

Preg─âtirile pentru serbarea na╚Ťional─â 

├Än 1869 s-a ales un prim comitet provizoriu ce urma s─â se ocupe de organizarea congresului. Acesta era format din studen╚Ťii: Petru Pitei, pre╚Öedinte, Gabriel B─âleanu, secretar, ╚Öi Emil Cozub. Serbarea urma s─â se desf─â╚Öoare ini╚Ťial la Putna ├«n anul 1870, atunci c├ónd m─ân─âstirea ar fi ├«mplinit patru secole de existen╚Ť─â. A fost lansat un apel la unitate ╚Öi manifestare a sentimentului na╚Ťional. Printre cei care fac apeluri se num─âr─â ╚Öi Mihai Eminescu; sosit ├«n Viena la data de 2 octombrie 1869, poetul lanseaz─â un ÔÇ×Apel c─âtre fra╚Ťi ╚Öi comilitoniÔÇŁ (camarazi de arme). Tot el este cel care promoveaz─â ideea unui congres al studen╚Ťilor prin trei articole: ÔÇ×S─â facem un congresÔÇŁ, ÔÇ×├Än unire e t─âriaÔÇŁ, ÔÇ×EchilibrulÔÇŁ. Articolele sunt publicate ├«n ziarul ÔÇ×Federa╚ŤiuneaÔÇŁ.

La apelul ini╚Ťiat de comitetul de organizare r─âspund, printre primii, studen╚Ťii ╚śtefan C. Mih─âilescu, G. Dem Teodorescu ╚Öi Ioan A. Br─âtescu din Bucure╚Öti, urma╚Ťi de cei din Ia╚Öi, ├«n frunte cu Vasile Chiru. Propunerii i se vor al─âtura ╚Öi studen╚Ťii rom├óni din alte centre universitare europene, cum ar fi studen╚Ťii din Paris, ├«n luna aprilie a anului 1870. Se vorbea acum despre ÔÇ×nivelarea Carpa╚Ťilor politici ╚Öi formarea unui lan╚Ť indisolubil ├«ntre toate ╚Ť─ârile rom├óneÔÇŁ. Sunt ini┼úiate apoi numeroase colecte ├«n bani at├ót pentru organizarea efectiv─â a manifesta╚Ťiei de la Putna, c├ót ╚Öi pentru aducerea unui omagiu voievodului moldovean (urma s─â fie depus─â o urn─â de epoc─â ├«n semn de apreciere fa╚Ť─â de domnitor). Dona╚Ťiile sunt f─âcute at├ót de asocia╚Ťiile studen╚Ťe╚Öti, de o serie de personalit─â╚Ťi ale epocii, c├ót ╚Öi de oameni politici. Femeile din ╚Ťar─â ├«n frunte cu Maria Rosetti organizeaz─â o colect─â pentru executarea unui acoper─âm├ónt pentru urna festiv─â, la aceasta contribuind ╚Öi pictorul Nicolae Grigorescu, dar ╚Öi istoricii Papiu Ilarian ╚Öi V.A. Urechea. Una dintre sus┼úin─âtoare este ┼či Veronica Micle, pe atunci so╚Ťie a rectorului Universit─â╚Ťii din ora╚Ö.


fgfd jpg jpeg

Izbucnirea r─âzboiului franco-prusac, dar ╚Öi pierderea fondurilor colectate prin falimentul b─âncii ├«n care erau depuse pun cap─ât preg─âtirilor pentru serbare, aceasta fiind am├ónat─â pentru zilele de 25/27 august 1871. ├Än 1870 au loc totu┼či manifesta╚Ťii de tip religios ╚Öi nu na╚Ťional, iar o parte dintre intelectuali iau parte ╚Öi la aceast─â serbare.

Presa rom├óneasc─â din ╚Ťar─â dar ╚Öi din Imperiul Austro-Ungar continu─â s─â fac─â propagand─â pentru evenimentele care urmau s─â se desf─â╚Öoare ├«n 1871. ├Äntr-un articol publicat ├«n ziarul ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ, Dumitru Br─âtianu afirma: ÔÇ×la Putna nu va fi un parastas, ci celebrarea unei na╚ÖteriÔÇŁ, iar Mihai Eminescu afirma c─â idealul national a fost perpetuat de-a lungul secolelor de mai multe genera╚Ťii, momentul nefiind unul revolutionar. Propagand─â pentru o participarea ├«n num─âr c├ót mai mare este f─âcut─â ╚Öi de ÔÇ×Telegraful rom├ónÔÇŁ din Sibiu.

Salve de tun, slujb─â religioas─â, prelegeri 

Nu putem descrie evenimentele din 1871 f─âr─â a discuta reac╚Ťia autorit─â╚Ťilor austriece vizavi de aceast─â manifestare na╚Ťional─â ÔÇô ┼či se pare c─â acestea au p─âstrat o pozi╚Ťie de expectativ─â. Manifestarea unei s─ârb─âtori religioase ortodoxe ar fi fost tolerat─â de autorit─â╚Ťile imperiale, problema intervenea ├«ns─â odat─â cu manifest─ârile na╚Ťionale ╚Öi a congresului studen╚Ťesc.

├Än aceste condi╚Ťii, ├«n ajunul evenimentelor, Ion Slavici prime╚Öte ÔÇ×o situa╚ŤieÔÇŁ de la poli╚Ťia vienez─â, ├«n care i se cere socoteal─â asupra coresponden╚Ťei cu persoane din afara imperiului, ÔÇ×l─âs├óndu-i-se impresia c─â serb─ârile nu se vor mai desf─â╚ÖuraÔÇŁ. Intelectualitatea bucovinean─â ├«n frunte cu Alecu Hurmuzaki (familie recunoscut─â pentru sus╚Ťinerea identit─â╚Ťii na╚Ťionale rom├óne╚Öti ├«n Bucovina) ├«ndemna tinerii s─â renun╚Ťe la serbare sau, dac─â se poate, s─â aranjeze serbarea f─âr─â prea mult fast ╚Öi exteriorizare oratoric─â. Un rol important ├«n desf─â╚Öurarea manifest─ârii na╚Ťionale f─âr─â incidente majore l-a avut prefectul de R─âd─âu╚Ťi, Oreste Renney, simpatizant al cauzei rom├óne╚Öti ╚Öi apropiat al familiei Hurmuzaki. Prefectul prime╚Öte o directiv─â din partea autorit─â╚Ťilor de la Cern─âu╚Ťi prin care i se cere s─â nu fie ├«nlocuit tipicul religios al serb─ârii cu unul na┼úional.

Lucr─ârile de preg─âtire sunt sistate ├«ns─â, ├«n urma unor ├«n╚Ťelegeri dintre Renney ╚Öi Slavici, se reiau. La cerin╚Ťa autorit─â╚Ťilor de a fi trimis un grup de jandarmi pentru a verifica felul ├«n care vor avea loc manifesta╚Ťiile, Renney trimite un grup de ╚Öase jandarmi rom├óni, ce vor fi pu╚Öi mai t├órziu la dispozi╚Ťia organizatorilor evenimentului. De╚Öi la Cern─âu╚Ťi se raporteaz─â c─â manifestarea na╚Ťional─â a fost oprit─â, serbarea continua s─â se desf─â╚Öoare. Primii care sosesc la Putna ├«n ziua de 14/26 august sunt membrii asocia╚Ťiilor. Din Bucure╚Öti vin: Gh. Dem Teodoroescu, Ion Br─âescu, Grigore Tocilescu; din Ia╚Öi: C. Istrati, Ressu ╚Öi Irimescu, din Berlin vine t├ón─ârul student A.D. Xenopol. ├Än ziua urm─âtoare sosesc din Ia╚Öi: Mihail Kog─âlniceanu ╚Öi Hristodulo Cerchez (primarul ora╚Öului), apoi Vasile Alexandri. Din partea mitropoliei Moldovei vin arhiereul Filaret Scriban ╚Öi arhimandri╚Ťii Iosif Bobulescu, Ieronim Bu╚Ťureanu ╚Öi arhidiaconul Nectarie Apostoliu.

Serbarea este deschis─â ├«n aceea╚Öi sear─â cu 21 de salve de tun trase de pe culmile dealurilor din ├«mprejurimi, urmate de o slujb─â religioas─â. ├Än diminea╚Ťa zilei urm─âtoare, A.D.Xenopol ╚Ťine o prelegere despre ╚śtefan cel Mare ca exponent na╚Ťional al ├«ntregului spa╚Ťiu rom├ónesc. La orele pr├ónzului invita┼úii iau masa ├«ntr-un portic preg─âtit cu c├óteva luni ├«nainte ├«n acest scop. Dup─â mas─â are loc o manifestare popular─â ┼či, ├«n cadrul acesteia, muzicianul Badea Grigore este ├«nlocuit la vioar─â de c─âtre t├ón─ârul Ciprian Porumbescu ├«n v├órst─â de numai 17 ani. Momentul reprezint─â debutul implic─ârii t├ón─ârului Porumbescu ├«n sprijinirea cauzei na╚Ťionale a rom├ónilor, mai t├órziu, ├«n 1875, el fiind unul dintre creatorii ÔÇ×Societ─â╚Ťii ArboroasaÔÇŁ cu prilejul ├«mplinirii centenarului trecerii Bucovinei sub st─âp├ónire austriac─â. Serbarea din 1871 va fi ilustrat─â ╚Öi prin lucrarea de mai t├órziu, Altarul M├ón─âstirii Putna. Un alt artist care imortalizeaz─â evenimentul este pictorul Carol Popp de Szathmary.

Eminescu: ÔÇ×Acela care vrea s─â fac─â ceva nu discut─â, ci lucreaz─âÔÇŁ 

La sf├ór╚Öitul manifesta╚Ťiilor dedicate ├«mplinirii a 400 de ani de la ├«ntemeierea M─ân─âstirii Putna, un grup de student se prezint─â prefectului Renney, cer├ónd dreptul de a ╚Ťine un congres, ├«n care vor fi discutate teme precum: ÔÇ×├Än ce direc╚Ťii trebuie s─â porneasc─â genera╚Ťia prezent─â, pentru a contribui la generalizarea culturii na╚Ťionale? ├Än ce fel se poate pune baza unei dezvolt─âri economice la rom├óni? C├ónd ╚Öi unde va trebui ├«n viitor s─â se ├«nt├ólneasc─â tinerimea academic─â?ÔÇŁ Ini╚Ťial, Renney a respins cererea, pe motiv c─â ├«ntre participan╚Ťii congresului se g─âseau ╚Öi cet─â╚Ťeni str─âini Imperiului Austro-Ungar, iar primul subiect era unul ÔÇ×prea generalÔÇŁ. Prin aceast─â strategie prefectul le aducea mai degrab─â la cuno┼čtin┼ú─â ini┼úiatorilor c─â trebuie s─â fie pruden╚Ťi deoarece ac╚Ťiunea lor era ilegal─â.

Congresul s-a desf─â╚Öurat ├«ns─â ╚Öi ├«n aceste condi╚Ťii, programul fiind schimbat cu urm─âtoarele subiecte:

1. Prin ce s-ar putea ├«ntreaga junime rom├ón─â academic─â dezvolta omogen?  

2. Cum ar putea genera╚Ťia prezent─â s─â contribuie la dezvoltarea culturii?  

3. ├Än ce directive s─â porneasc─â junimea rom├ón─â spre a crea condi╚Ťiile unei dezvolt─âri sigure ╚Öi permanente? 

4. Ce ramur─â a dezvolt─ârii trebuie s─â atrag─â mai mult aten╚Ťia junimii? 

├Än aceast─â form─â programul a fost adoptat studen╚Ťii participan┼úi, care au discutat probleme identitare ╚Öi culturale ale rom├ónilor p├ón─â la orele 2 din noapte. Discu┼úiile au fost reluate a doua zi ÔÇô ┼či observ├ónd c─â sf├ór┼čitul nu se ├«ntrevede, Eminescu i-ar fi spus lui Slavici: ÔÇ×Acela care vrea s─â fac─â ceva nu discut─â, ci lucreaz─â... facem ce ╚Ötim ╚Öi lumea vine dup─â noiÔÇŁ. S-a emis, printre altele, ideea ├«nfiin╚Ť─ârii de societ─â╚Ťi ├«n toate universit─â╚Ťile ├«n care se g─âseau studen╚Ťi rom├óni; ┼či se dorea ┼či ├«nfiin╚Ťarea unui organ de pres─â comun, cu caracter literar ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific, care s─â apar─â la Viena. Revendic─ârile ├«ns─â au r─âmas ├«ns─â doar la stadiul de proiect.

*

Serbarea de la Putna, din 1871, reprezentat primul forum al studen╚Ťilor rom├óni ce a reunit tineri de pe ambii versan╚Ťi ai Carpa╚Ťilor. De╚Öi nu a avut un caracter activ ╚Öi un impact direct asupra politicii perioadei, momentul poate fi ├«ncadrat cu succes ├«ntre manifest─ârile na╚Ťionale ale rom├ónilor din Imperiul Austro-Ungar, al─âturi de ÔÇ×Pronunciamentul de la BlajÔÇŁ, din 3 mai 1868, sau de ÔÇ×MemorandumulÔÇŁ din 28 mai 1892. Pu╚Ťini dintre participan┼úii la momentul 1871 vor mai prinde ├«nf─âptuirea Marii Uniri. Intelectuali precum Ioan Slavici vor r─âm├óne fideli ideii de monarhie dualist─â, iar t├ón─ârul de atunci A.D. Xenopol nu va mai apuca s─â tr─âiasc─â dec├ót doi ani ├«n Rom├ónia Mare. Putem considera ├«ns─â c─â genera╚Ťia momentului Putna 1871 a preg─âtit ╚Öi anticipat genera╚Ťia Primului R─âzboi Mondial.