Persecu┼úiile comuni┼čtilor ru┼či asupra basarabenilor jpeg

Persecu┼úiile comuni┼čtilor ru┼či asupra basarabenilor

­čôü Comunism
Autor: Igor Ca┼ču

C├ónd vorbim despre comunism, trebuie s─â distingem mai ├«nt├ói ├«ntre ideologie ┼či practic─â, cu alte cuvinte, ├«ntre discurs (inten┼úii) ┼či politic─â (realizare). ├Än cazul nazismului, at├ót discursul (purificarea rasial─â), c├ót ┼či practica politic─â (metodele) erau criminale ┼či acest lucru explic─â de ce ast─âzi ÔÇô pe l├óng─â faptul c─â a existat un proces al nazismului la N├╝rnberg ÔÇô majoritatea condamn─â nazismul.

Nu ┼či comunismul, aici nu exist─â o cvasi-unanimitate ca ├«n cazul nazismului. De ce? Una dintre numeroasele explica┼úii ar fi aceea c─â ideologia comunist─â avea o anumit─â atrac┼úie la nivelul inten┼úiilor, a promisiunilor, anume, de a crea o societate echitabil─â, armonioas─â, f─âr─â conflicte de clas─â, na┼úionale sau de gender chiar. Realizarea acestor obiective s-a dovedit a fi utopic─â ┼či s-a compromis ├«n primul r├ónd din cauza metodelor violente folosite pentru a realiza acest scop ÔÇ×nobilÔÇť. Or, deviza comuni┼čtilor dintotdeauna a fost ÔÇ×scopul scuz─â mijloaceleÔÇť. ├Än ceea ce prive┼čte deci practica politic─â, comunismul apare ca o ideologie la fel de criminal─â ca ┼či nazismul. Acesta din urm─â a justificat exterminarea unor rase (evrei ┼či romi), sau transformarea altora (├«n special al slavilor) ├«n sclavi, deci e vorba de crima rasial─â, iar comunismul a aprobat exterminarea sau marginalizarea claselor zise burgheze. ├Än primul caz, al nazismulului, avem genocidul de ras─â, ├«n al doilea ÔÇô cel de clas─â. Ambele sunt la fel de condamnabile. ├Äntrebarea care apare adesea ÔÇô care ideologie sau regim, nazist sau comunist, a fost mai genocidal ┼či criminal ÔÇô nu are sens ┼či, mai mult, are riscul de a ne lansa pe o pist─â gre┼čit─â ┼či contraproductiv─â.

Caracterul criminal ┼či ilegitim al comunismului este valabil mai ales pentru perioada formativ─â a regimului. ├Än fosta RSS Moldoveneasc─â acest segment cronologic coincide cu 1940-1941, primii ani ai ocupa┼úiei sovietice, ┼či cu perioada 1944-1953. Cu toate acestea, a existat mai degrab─â o continuitate dec├ót o ruptur─â ├«n ceea ce prive┼čte caracterul ilegitim, nedemocratic ┼či totalitar al statului comunist dac─â facem referire la perioada stalinist─â ├«n RSSM ┼či cea de dup─â 1953. Vom aduce argumente ┼či detalii noi ├«n acest sens, provenite din fondurile de arhiv─â din epoca comunist─â, pe parcursul unei rubrici s─âpt─âm├ónale a ziarului ÔÇ×Adev─ârulÔÇť, edi┼úia de Moldova, din care revista ÔÇ×HistoriaÔÇť va prelua periodic documente ┼či chestiuni inedite.

Alte aspecte de care ne vom preocupa pe parcursul timpului vor viza politica de cadre ├«n RSSM;├«n ce m─âsur─â au fost discrimina┼úi basarabenii fa┼ú─â de cei veni┼úi de peste Nistru;care a fost dinamica represiv─â a regimului;mobiliz─ârile for┼úate la munc─â;dar ┼či aspecte mai specifice, precum de ce RSSM nu a avut un Cod Penal p├ón─â ├«n 1961 ┼či de ce Codul Penal al Ucrainei ÔÇô dar nu ┼či cel al RSFSR (Republica Sovietic─â Federativ─â Socialist─â Rus─â;cea mai mare dintre fostele republici sovietice din componen┼úa URSS) ÔÇô a fost valabil pe teritoriul RSSM?;c├ót de previzibil sau nu a fost colapsul URSS ┼či de ce exist─â nostalgie fa┼ú─â de comunism?

Una dintre cele mai importante chestiuni legate de regimul comunist este rolul partidului ├«n stat, de fapt confundarea cu acesta, ┼či, ├«n acest context, controlarea justi┼úiei, justificarea crimei organelor represive ├«mpotriva cet─â┼úenilor;├«n ceea ce prive┼čte fosta RSSM, o chestiune de interes sporit este ├«nc─â:├«n ce m─âsur─â a existat discriminarea cadrelor na┼úionale, a basarabenilor ├«n general, ├«n raport cu cadrele aduse din diferite p─âr┼úi ale URSS ┼či ce documente noi putem invoca ├«n acest sens?

├Än acest num─âr al revistei ÔÇ×HistoriaÔÇť public─âm un document inedit din arhiva fostului Comitet Central al Partidului Comunist al Moldovei, actualmente Arhiva Organiza┼úiilor Social-Politice. Este datat 9-10 septembrie 1940 ┼či exprim─â punctul de vedere al unui func┼úionar de rang ├«nalt al regimului comunist de la Chi┼čin─âu, deci ceea ce m─ârturise┼čte el, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â cu u┼čile ├«nchise, ├«ntr-un document cu men┼úiunea ÔÇ×strict secretÔÇť, are o greutate deosebit─â. Volo┼čin era atunci pre┼čedinte al Cur┼úii Supreme de Justi┼úie din RSSM. El se pronun┼ú─â pe marginea raportului prezentat la ┼čedin┼úa activului de partid de c─âtre Piotr Borodin, prim-secretar al CC al PCM ┼či prim secretar al Comitetului de partid or─â┼čenesc Chi┼čin─âu. Exist─â dou─â p─âr┼úi ale acestui document, care abordeaz─â dou─â chestiuni importante.

Prima parte se focuseaz─â asupra rela┼úiei dintre partid (Borodin) ┼či justi┼úie (Volo┼čin). Se discut─â pe marginea Ucazului din 26 iunie 1940, adoptat de Sovietul Suprem al URSS, extins dup─â 28 iunie ┼či asupra Basarabiei, cu privire la criminalizarea ├«nt├órzierilor la munc─â. Este vorba despre faptul c─â cei care ├«nt├órziau la lucru mai mult de 20 de minute erau condamna┼úi la lag─âr de corec┼úie. Volo┼čin sus┼úine ideea c─â acest ucaz se aplic─â cu multe ├«nc─âlc─âri, mai ales prin neglijarea procedurilor judiciare. El este nevoit s─â accepte rug─âmintea partidului (formulat─â de Borodin) de a renun┼úa la prezentarea martorilor ├«n instan┼ú─â atunci c├ónd este vorba de condamnarea unor persoane conform ucazului amintit. Avem un caz clasic de ingerin┼ú─â a partidului ├«n treburile justi┼úiei, de fapt avem confirmarea, pentru cei care se ├«ndoiau ├«nc─â, de monopolul ┼či omnipoten┼úa partidului comunist ├«n stat. Este un argument ├«n plus cu referire la caracterul ilegitim al regimului comunist, ├«n ciuda existen┼úei unei legisla┼úii care era menit─â s─â introduc─â anumite practici normative;├«n realitate partidul decidea c├ónd aceste legi trebuiau ┼či c├ónd nu trebuiau aplicate. ├Än cazul de fa┼ú─â, partidul a primit ordin s─â condamne c├ót mai multe persoane, iar procedura ÔÇô chemarea martorilor ÔÇô ├«┼či pierde relevan┼úa ├«n fa┼úa voin┼úei partidului. Vom reveni ulterior cu alte documente la acest capitol al ÔÇ×justi┼úiei sovieticeÔÇť.

A doua chestiune reflectat─â ├«n continuare ├«n document se refer─â la discriminarea cadrelor locale, basarabene (nu specific─â originea etnic─â a basarabenilor, deci putem lesne admite c─â e vorba de to┼úi basarabenii, etnici rom├óni, ru┼či, ucraineni etc.). Volo┼čin afirm─â c─â sunt aduse cadre de peste Nistru, mai ales din fosta RASSM (Republica Autonom─â Sovietic─â Socialist─â Moldoveneasc─â;o entitate teritorial─â ÔÇ×autonom─âÔÇť creat─â de autorit─â┼úile sovietice ├«n componen┼úa Ucrainei la 12 octombrie 1924), de la Tiraspol ┼či R├óbni┼úa, ├«n condi┼úiile ├«n care acest lucru nu este justificat. El confirm─â c─â exist─â suficiente cadre bine preg─âtite pe loc ┼či se indigneaz─â de ce acestea sunt neglijate ┼či marginalizate. Mai mult, el vorbe┼čte despre ÔÇ×oameni cinsti┼úi, basarabeniÔÇť care nu au de lucru, ├«n condi┼úiile ├«n care la Chi┼čin─âu sunt trimise cadre din afar─â sub diferite motive, numai nu din cele obiective. Indignarea lui Volo┼čin nu este ├«ns─â una izvor├ót─â din motive altruiste, el nu reprezint─â neap─ârat interesele elitelor locale basarabene, ci, mai degrab─â, el apreciaz─â c─â aceast─â politic─â de aducere masiv─â a cadrelor, p├ón─â la nivelul unei dactilografe ┼či a v├ónz─âtorului de carte, creeaz─â probleme ├«n ceea ce prive┼čte asigurarea cu spa┼úiul locativ. El confirm─â existen┼úa unor re┼úele bine puse la punct de distribu┼úie privilegiat─â a locuin┼úelor ÔÇô nu spune direct, dar insinueaz─â subtil c─â partidul s-ar afla ├«n spatele acestuia. Probabil c─â din cauza acestei atitudini, Volo┼čin va fi retrogradat peste c├óteva luni, pierz├óndu-┼či func┼úia de pre┼čedinte al Cur┼úii Supreme de Justi┼úie din RSSM.

Un detaliu important care ne-ar permite s─â plas─âm acest document ├«n perspectiv─â, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót aceast─â situa┼úie de discriminare a cadrelor locale s─â nu apar─â ca un caz izolat:amintim c─â p├ón─â la mijlocul anilor 1980, ponderea etnicilor rom├óni/moldoveni ├«n r├óndurile directorilor ├«ntreprinderilor industriale din RSSM era de doar 8, 6 % (date de arhiv─â publicate ├«n 1994 de V. St─âvil─â). Vom reveni cu alte detalii ├«n materialele urm─âtoare.

Adunarea activului de partid al RSS Moldovene┼čti 9-10 septembrie 1940

ÔÇ×Volo┼čin, pre┼čedintele Cur┼úii Supreme de Justi┼úie a RSSM:Ucazul [din 26 iunie 1940 adoptat de c─âtre Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice ┬źCu privire la trecerea la ziua de munc─â de opt ore, la s─âpt─âm├óna de lucru de ┼čapte zile ┼či interzicerea abandon─ârii samavolnice a locului de munc─â de c─âtre muncitori ┼či func┼úionari┬╗] se ├«ndepline┼čte, dar nu cum se cade ┼či eu am vorbit despre cauza acestui fenomen, iar tovar─â┼čul Borodin a spus aici c─â se tergiverseaz─â examinarea dosarelor, pentru a chema martori.Tov. Borodin:Dar avem noi ├«ntr-adev─âr nevoie de martori?Volo┼čin:Nu avem nevoie, ├«ntruc├ót din cauza aceasta avem re┼úineri de p├ón─â la o lun─â ┼či mai mult.Borodin:S─â interzice┼úi chestiunea asta.Volo┼čin:Am interzis-o, dar mai continu─â.Volo┼čin:Acum, tovar─â┼či, a┼č vrea s─â atrag aten┼úia aktivului, ├«n special a tovar─â┼čului Borodin, c─â eu ┼čtiu mul┼úi lucr─âtori din Tiraspol, care au venit aici ┼či consider c─â aici au fost adu┼či at├ó┼úia oameni inutili, de care nu este nevoie aici, ├«n timp ce oameni cinsti┼úi, basarabeni, nu au de lucru. Oare nu se poate s─â angajezi o dactilograf─â de pe loc, de ce se trimit sub diferite pretexte altele de aiurea? Iat─â am v─âzut ieri dou─â surori din R├óbni┼úa, odrasle ale unui speculant, iar acum s-au aciuat aici ┼či ┼či-au adus ┼či so┼úii lor, iar ace┼čti oameni au ocupat apartamente ┼či func┼úionarii no┼čtri n-au locuin┼ú─â.Iat─â, de asemenea, cei de la Knigoculttorg [Asocia┼úia de distribuire a c─âr┼úii] ┼či-au adus oamenii lor, oare aici pe loc nu e posibil s─â g─âsim persoane potrivite, care s─â v├ónd─â c─âr┼úi. Am ├«nt├ólnit un contabil, care deservea 3 institu┼úii ┼či s-a concediat ┼či s-a str─âmutat la Chi┼čin─âu ┼či spune c─â are deja apartament;ne cunoa┼čtem bine ┼či am ├«ntrebat-o cum s-a angajat, iar ea ├«mi spune c─â ┼či sora ┼či so┼úul se vor transfera aici ┼či vor fi satisf─âcu┼úi. Propun ca s─â atragem o aten┼úie sporit─â acestor probleme.ÔÇť (traducere din limba rus─â) 

Copie document 100 0044 jpg jpeg