Organizarea statului dac: Un regat cu o existen╚Ť─â efemer─â, care a pus probleme imense romanilor  jpeg

Organizarea statului dac: Un regat cu o existen╚Ť─â efemer─â, care a pus probleme imense romanilor

Una dintre cele mai importante culturi antice din afara lumii greco-romane de pe teritoriul Europei a fost cea dacic─â, prezent─â, ├«n mare, pe actualul teritoriu al ╚Ť─ârii noastre, dar ╚Öi ├«n p─âr╚Ťi din Ungaria, Slovacia, Ucraina, Moldova, Bulgaria ╚Öi Serbia. Un regat cu o existen╚Ť─â efemer─â, comparativ cu alte societ─â╚Ťi barbare din Antichitate, dar unul care a pus probleme imense romanilor porni╚Ťi s─â cucereasc─â lumea. 

Din p─âcate, majoritatea surselor antice ÔÇô grece╚Öti ╚Öi latine ÔÇô care vorbeau despre ge╚Ťi ╚Öi daci s-au pierdut de-a lungul vremii, priv├óndu-ne astfel de informa╚Ťii vitale despre str─âmo╚Öii no╚Ötri. La fel ca ├«n cazul altor neamuri antice, aceste surse vorbeau cu siguran╚Ť─â despre societatea dacic─â, despre straie, obiceiuri, a╚Öez─âri, organizare social─â ╚Öi alte lucruri v─âzute de cei care au scris sau aflate de la c─âl─âtori, militari, negustori, sclavi. 

Astfel, pentru a avea o imagine c├ót de c├ót apropiat─â de realit─â╚Ťile din Dacia de acum aproape 2.000 de ani, trebuie s─â ne baz─âm ├«n efortul nostru de reconstituire pe fragmente din sursele antice, piese g─âsite ├«n arheologie, analogii cu alte neamuri barbare antice, acest puzzle r─âm├ón├ónd ├«n continuare frustrant de incomplet. [...]

Organizarea statului

Dacii aveau o organizare tribal─â, numele a peste dou─âzeci de astfel de triburi ap─âr├ónd ├«n Geographia, opera lui Ptolemeu (90-168). Dup─â cum men╚Ťioneaz─â autorii antici, aceste triburi erau ├«n r─âzboi aproape permanent ├«ntre ele. ├Äncercarea de a le uni ╚Öi de a le controla devenea astfel o aventur─â anevoioas─â, reu╚Öind doar prin mijloace religioase ╚Öi, bine├«n╚Ťeles, militare.

Totu╚Öi, fa╚Ť─â de restul statelor barbare, dacii nu erau o simpl─â uniune de triburi cu caracter mai mult sau mai pu╚Ťin permanent, adunate laolalt─â vremelnic cu ocazia unei ofensive sau defensive a teritoriului. Din sursele antice reiese ideea c─â Regatul Dac era un stat condus de un rege, care era st─âp├ónul unei administra╚Ťii. Criton, medicul ├«mp─âratului Traian, scrie despre aceast─â administra╚Ťie din vremea lui Decebal, spun├ónd c─â unii subalterni ai regelui erau responsabili cu agricultura, al╚Ťii (cei din jurul regelui) cu construirea ╚Öi mentenan╚Ťa fortifica╚Ťiilor.

Al╚Ťii erau cu siguran╚Ť─â responsabili cu administrarea minelor de unde se scoteau aurul, fierul ╚Öi alte metale, de construc╚Ťiile militare ╚Öi religioase, paza grani╚Ťelor etc. Simpla privire asupra fortifica╚Ťiilor, templelor ╚Öi diverselor cl─âdiri, lucr─ârilor de terasare ╚Öi aduc╚Ťiuni de ap─â din mun╚Ťii locui╚Ťi de daci ne duce cu g├óndul la o administra╚Ťie eficient─â, probabil impus─â cu for╚Ťa, c─âci t─âierea p─âdurilor, extragerea pietrelor din cariere, transportarea lor ╚Öi construirea efectiv─â nu puteau fi f─âcute dec├ót de un num─âr important de oameni, care aveau organizare ╚Öi disciplin─â func╚Ťionale.

Poetul roman Horatius scrie despre proprietatea comun─â asupra terenului, aceasta duc├óndu-ne cu g├óndul la un drept al regelui asupra ├«ntregului p─âm├ónt din regat, pe care putea s─â-l ├«mpart─â oamenilor s─âi dup─â bunul plac. La fel, monopolul regal putea exista ╚Öi asupra aurului sau a altor bog─â╚Ťii. [...]

Așezările dacilor

├Än func╚Ťie de statutul social, dacii locuiau ├«n diferite condi╚Ťii. De la bordeiele minuscule din c├ómpie sau de pe versan╚Ťii mun╚Ťilor, p├ón─â la cl─âdirile de mari dimensiuni (le-am numi impropriu ÔÇ×palateÔÇť) ╚Öi turnurile-locuin╚Ť─â, societatea dacic─â avea c├óteva tipuri de a╚Öez─âri ╚Öi locuin╚Ťe. Nu cunoa╚Ötem num─ârul de a╚Öez─âri care vor fi fost ├«n spa╚Ťiul ocupat de daci. 

Dar, dintre acestea, cu siguran╚Ť─â majoritatea erau sate, sau c─âtune, cu popula╚Ťie mai mult sau mai pu╚Ťin redus─â, ├«n toate zonele de relief, unde oamenii se ocupau pur ╚Öi simplu cu agricultura ╚Öi cu cre╚Öterea animalelor sau exploatarea resurselor minerale. Casele variau de la bordeiele de foarte mici dimensiuni, ╚Öi cu caracter temporar, dup─â cum suspecteaz─â arheologii, p├ón─â la construc╚Ťii mai solide, unde cel pu╚Ťin o familie, probabil numeroas─â, dormea, g─âtea, ╚Ťesea ╚Öi avea ╚Öi ni╚Öte animale ├«ntr-un cotlon. 

Este foarte greu de surprins arheologic astfel de a╚Öez─âri, de fapt este aproape imposibil, fiindc─â materialele perisabile ╚Öi tehnica de construc╚Ťie firav─â nu au l─âsat urme vizibile. Davele erau a╚Öez─ârile/satele fortificate ale dacilor. Erau a╚Öez─âri de dimensiuni relativ mari, fortificate cu val de p─âm├ónt ╚Öi palisad─â de lemn, eventual ╚Öi ╚Öan╚Ť, unde este posibil s─â se fi aflat centrul vreunui trib sau al unei structuri administrative mai r─âs─ârite.

ÔÇ×DavaÔÇť ├«n sine pare a fi ├«nsemnat ├«n limba dac─â ÔÇ×a╚ÖezareÔÇť, ÔÇ×localitateÔÇť, ap─âr├ónd ├«n termina╚Ťia multor denumiri de astfel de a╚Öez─âri ├«nt─ârite: Argedava, Buridava, Capidava, Cumidava, Piroboridava, Sucidava etc. Pe l├óng─â rolul militar ╚Öi administrativ, aceste dave aveau ╚Öi ateliere de produc╚Ťie, aveau temple ╚Öi zona agricol─â ├«n jur. 

Cet─â╚Ťile sunt ├«n num─âr important, grupate ├«n zone montane sau pe capete de trec─âtori, sprijinindu-se reciproc. Aici st─âteau preo╚Ťii, regii, comandan╚Ťii militari, nobilii, to╚Ťi cei care f─âceau parte din anturajul elitei. Pe l├óng─â rolul eminamente militar, cetatea era ╚Öi simbolul prestigiului nobilimii.

Deasupra tuturor, cu vedere spre cele mai ├«ndep─ârtate z─âri, nobilii vegheau de aici la buna desf─â╚Öurare a treburilor ├«n teritoriul lor. Aici se aduna o bun─â parte din recolt─â, ├«n hambare sau ├«n spa╚Ťii speciale de depozitare, aici erau ╚Öi bar─âci de diferite dimensiuni pentru solda╚Ťii afla╚Ťi permanent de paz─â, tot aici era ╚Ťinut ├«n siguran╚Ť─â un tezaur din metale pre╚Ťioase. 

├Än cet─â╚Ťi mai puteau fi mici ateliere, mai ales de fier─ârie, iar ├«n apropierea zidurilor, ├«n afar─â, ciudat lucru, se aflau cisternele de ap─â. Exist─â un semn mare de ├«ntrebare de ce dacii ╚Öi-au construit cisternele de ap─â ├«n afara zidurilor, dar p├ón─â acum nu a venit niciun r─âspuns unanim acceptat. La poalele cet─â╚Ťilor sau chiar pe versan╚Ťi se aflau a╚Öez─âri civile pentru oamenii de r├ónd. Ace╚Ötia f─âceau periodic lucr─âri de mentenan╚Ť─â la cet─â╚Ťi sub supravegherea nobilului. Este posibil ca ├«n imediata apropiere a cet─â╚Ťilor s─â se fi aflat ╚Öi locuin╚Ťe ale nobilimii de rang inferior, care era astfel aproape de zidurile care ofereau ad─âpost.

Acest text este un fragment din articolul Via╚Ťa de zi cu zi ├«n Regatul Dac, publicat ├«n num─ârul 219 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

K4 and K1 Historia 219 aprilie 1500 jpg jpeg