Orele lui Garabet Ibrăileanu

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea criticului, publicistului, scriitorului și profesorului Garabet Ibrăileanu. Amprenta lăsată de el asupra istoriei literaturii române este impresionantă. Profitând de această cifră aniversară, Muzeul Național al Literaturii Române Iași vă invită să vizitați Punctul Muzeal „Garabet Ibrăileanu” de la Târgu Frumos. Printre cele mai interesante și mai valoroase obiecte care i-au aparținut marelui scriitor se află un ceas de buzunar produs în Austro-Ungaria, dar și o fotografie din 1912 în care Garabet Ibrăileanu este surprins în drum spre Universitatea din Iași.

În patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași se află un ceas de buzunar care i-a aparţinut lui Garabet Ibrăileanu, model de lux, marca Carl Suchy & Söhne, brand al monarhiei austro-ungare, gravat cu monograma unchiului matern: I.T. [Isaia Trancu], soțul surorii mamei, Tasia Trancu, cea care l-a îngrijit și l-a întreținut pe micul Garabet, după moartea prematură a mamei sale. 

Foto: Corneliu Grigoriu

Ceasurile Carl Suchy & Söhne îmbinau eleganța vieneză cu precizia elvețiană și au fost preferate de aristocrați, de fețe regale și imperiale, de industriași şi de artiști. Fabrica lui Carl Suchy și a fiilor săi a devenit Furnizor al Curții Imperiale și Regale (k.u.k. Hoflieferant), printre clienți numărându-se și psihanalistul Sigmund Freud, care folosea ceasul de buzunar Carl Suchy & Söhne în celebrele sale ședințe de hipnoză.

În drum spre Universitate

Una dintre fotografiile aflate în Arhiva Muzeului Național al Literaturii Române Iași ni-l arată pe criticul literar Garabet Ibrăileanu în 1912, surprins pe drumul către Universitate (foto sus). Era al patrulea an în care preda Istoria Literaturii Române Moderne și Estetică literară studenților de la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, cu tot cu întreruperea din 1911, când, sub noua putere, conservatoare, a fost înlocuit cu Eugen Lovinescu.

Abia pe 1 octombrie 1912, după susținerea doctoratului cu teza Opera literară a d-lui Vlahuță, o decizie ministerială îl va numi pe Ibrăileanu titular la catedra de Istoria Literaturii Române Moderne. O dispută continuă, proteste și injurii precedaseră acest moment. Majoritatea Consiliului fusese în favoarea lui I. Panu, un alt profesor de liceu, care, formal, îndeplinea condițiile titularizării.

Singura consolare din perioada tulbure în care se discuta numirea lui Garabet Ibrăileanu la catedră a fost, probabil, debutul editorial din 1909, cu lucrarea Spiritul critic în cultura românească, urmată la scurt timp de cartea Scriitori și curente. Tot acum își va redacta biografia, apărută postum cu titlul Amintiri din copilărie și adolescență. Prestigiul publicistului crescuse și el îndeajuns, datorită revistei „Viața românească”, pe care o coordona pe atunci la Iași.

Zâmbetul imortalizat de fotograf în 1912 ni-l putem închipui ca pe o mărturie a clipei triumfului lui Garabet Ibrăileanu, la capătul unei situații spinoase, cum s-a dovedit aducerea lui ca profesor titular la Universitate.

Viața lui Garabet Ibrăileanu

Garabet Ibrăileanu s-a născut acum 150 de ani, la 23 mai 1871, în Târgu Frumos (județul Iași), într-o familie de negustori armeni. A urmat școala primară la Bacău și ciclul secundar la Roman, iar liceul la Bârlad. Între anii 1890-1895 a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filosofie ale Universității din Iași și, în același timp, pe ale Școlii Normale Superioare, secția istorie-filosofie. Din anul 1893 a început colaborarea la „Evenimentul literar” din Iași, unde a îndeplinit și funcția de secretar de redacție.

În anul 1894 a devenit absolvent al Școlii Normale Superioare. În același an, tânărul Garabet se mută la București. Un an mai târziu a devenit licențiat al Universității din Iași. În 1896 a fost numit profesor la Gimnaziul de băieți din Bacău, iar în 1900, la Liceul „C. Negruzzi” din Iași. În 1905, Ibrăileanu a început colaborarea la „Curentul nou”, revista poporanistă condusă de H. Sanielevici. În martie 1906 apare la Iași revista „Viața românească”, condusă de Constantin Stere, Paul Bujor și Garabet Ibrăileanu.

În anul 1909, Editura „Viața românească” i-a publicat volumele Spiritul critic în cultura românească și Scriitori și curente – antologie de texte publicate anterior în paginile revistei „Viața românească”. În 1912, aceeași editură i-a publicat teza de doctorat Opera literară a d-lui Vlahuță – lucrare scrisă în doar două luni, ca urmare a concursului pentru ocuparea unui post de profesor la Universitatea din Iași, pentru care a concurat și criticul Eugen Lovinescu. În cele din urmă, a fost numit titular la Facultatea de Litere și Filosofie.

În anul 1916, revista „Viața românească” și-a suspendat apariția, în contextul războiului, după zece ani de activitate. Trei ani mai târziu, în 1919, împreună cu George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu și Demostene Botez, a editat revista „Însemnări literare”, care a avut o existență scurtă, la finalul anului încetând să mai apară. În 1920 a apărut primul număr din seria nouă a „Vieții românești”. În 1921, Garabet Ibrăileanu a publicat antologiile După război, Cultură și literatură și Scriitori români și străini.

Apoi, peste nouă ani, în 1930, i-a fost tipărit volumul Studii literare și culegerea de aforisme Privind viața. De asemenea, a îngrijit și a prefațat volumul Poezii de Mihai Eminescu. În anul 1933, Ibrăileanu i-a delegat pe Mihail Ralea și pe George Călinescu la conducerea redacției revistei „Viața românească”, mutată la București. În același an, romanul Adela i-a adus scriitorului Premiul Național de Proză. La 12 martie 1936, Garabet Ibrăileanu s-a stins din viață la Sanatoriul „Casa Diaconeselor” din București. Urna cu cenușa sa a fost depusă la Cimitirul „Eternitatea” din Iași.

Punctul Muzeal „Garabet Ibrăileanu”, Târgu Frumos 

Punctul Muzeal „Garabet Ibrăileanu” de la Târgu Frumos a fost inaugurat la 27 octombrie 2016, în urma unui parteneriat dintre Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Primăria orașului Târgu Frumos și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași. 

 Expoziția documentară care reconstituie muzeografic viaţa şi activitatea criticului, publicistului, scriitorului și profesorului Garabet Ibrăileanu cuprinde fotografii, volume, corespondență, fotocopii după manuscrise, mobilier de epocă etc.

Program de vizitare:

Luni-Vineri – 10:00-16:00
Intrare liberă

Acest articol a fost publicat publicat în numărul 232 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.