O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA EVOLU╚ÜIEI C─éILOR FERATE: SEC XIX ÔÇô XXI jpeg

O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA EVOLU╚ÜIEI C─éILOR FERATE: SEC XIX ÔÇô XXI

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Tudor Sprînceană

Calea ferat─â a reprezentat un important pas c─âtre lumea pe care o cunoa╚Ötem azi. A fost elementul care a stat la baza form─ârii unei re╚Ťele de transport solide ╚Öi lucrul care a dus, ├«n urma implement─ârii sale, la modificarea perspectivei cu privire la spa╚Ťiu, precum ╚Öi la efortul necesar ├«n parcurgerea sa. ├Änc─â de la ├«nceput, curiozitatea cu privire la succesul din spatele acestui mod de transport s-a reflectat ├«ntr-un num─âr de lucr─âri, care au c─âutat s─â identifice cauzele, efectele, beneficiarii ╚Öi principalele for╚Ťe implicate ├«n coagularea unei industrii, a c─ârei importan╚Ť─â avea s─â d─âinuie p├ón─â ├«n prezent. Cu siguran╚Ť─â, aceast─â dezvoltare nu ar fi avut aceea╚Öi amploare ├«n absen╚Ťa unei rela╚Ťii constante cu statul. Acesta, prin eforturile f─âcute, a c─âutat s─â impun─â ordine ╚Öi s─â reglementeze industria feroviar─â ├«nc─â din primele etape ale dezvolt─ârii sale.

├Än acest context trebuie amintit, de asemenea, caracterul na╚Ťional pe care industria feroviar─â ├«l cap─ât─â ├«n perioada imediat urm─âtoare primei conflagra╚Ťii mondiale ╚Öi importan╚Ťa acestui fapt ├«n stimularea unei competi╚Ťii ├«ntre diferitele state na╚Ťionale, cu scopul v─âdit de a inova ╚Öi a impune standarde de succes ├«n privin╚Ťa c─âilor ferate, la nivel mondial. Un aspect important ├«l reprezint─â, la nivel interna╚Ťional, colaborarea dintre state, care a presupus numeroase compromisuri din partea acestora, ├«n vederea impunerii unor standarde ╚Öi ob╚Ťinerii unei re╚Ťele feroviare unitare. Compromisuri au fost f─âcute ├«n egal─â m─âsur─â ╚Öi de c─âtre societ─â╚Ťile ╚Öi companiile private, feroviare. Aceste eforturi au presupus, de asemenea, stabilirea unui standard ├«n privin╚Ťa calit─â╚Ťii serviciilor oferite de calea ferat─â, indiferent de beneficiar.

22768061 1067808706655611 301434699 o jpg jpeg

PRIMII PA╚śI ├ÄN DEZVOLTAREA UNEI NOI INDUSTRII 

Povestea c─âilor ferate ├«n forma cunoscut─â de noi azi, porne╚Öte ├«n secolul XVIII, odat─â cu revolu╚Ťia industrial─â britanic─â. Pentru sistemul si tehnologia transporturilor, acest secolul al industrializ─ârii a ├«nsemnat modificarea permanent─â a structurii acesteia ╚Öi a g├óndirii societ─â╚Ťii cu privire la aceasta. Dezvoltarea c─âilor ferate de la perioada pre-inginereasc─â, anterioar─â revolu╚Ťiei, la cea a propulsiei autonome a reprezentat fundamentul revolu╚Ťiei ├«n domeniul transportului terestru. Caii sau animalele folosite la trac╚Ťiune sunt ├«nlocuite cu un nou concept, cel de motor. Motorul cu abur, atribuit ca inven╚Ťie britanicului Thomas Newcomen, ├«n anul 1712, a fost ini╚Ťial neglijat ca importan╚Ť─â. Motorul era menit s─â serveasc─â la pomparea apei, principalul motiv pentru care din punct de vedere tehnologic era ineficient ╚Öi nu putea folosi altor inven╚Ťii inginere╚Öti. Presiunea mic─â a aburului nu putea pune ├«n mi╚Öcare, ├«nc─â, angrenajele greoaie ale locomotivei cu abur. Aceast─â idee avea s─â apar─â, ├«n fond, la mai bine de 60 de ani dup─â producerea primelor motoare cu aburi.

Adev─ârata revolu╚Ťie ├«n domeniul transportului a reprezentat-o adaptarea motorului cu abur propus─â de James Watt ╚Öi patentat─â de c─âtre acesta ├«n 1769, respectiv ├«n 1782. Motorul care f─âcea uz de presiunea ridicat─â a aburului, putea acum s─â serveasc─â unor noi scopuri ├«n industria britanic─â. ├Än ciuda mai multor ├«ncerc─âri, cu caracter experimental, p├ón─â ├«n anul 1825 aceast─â zon─â a transportului feroviar va r─âm├óne ├«n sfera experimental─â. Acesta este anul ├«n care este dat─â ├«n folosin╚Ť─â prima rut─â cu caracter public, ├«ntre Darlington ╚Öi Stockton, ca urmare a implic─ârii directe a inginerului George Stephenson ├«n proiectarea unui prototip de locomotiv─â numit Locomotion. Deja ├«n 1850, cu aproximativ 20 de ani mai devreme dec├ót inaugurarea primei linii pe teritoriul Principatelor Unite, Marea Britanie avea aproximativ 11.000 km de cale ferat─â.

22812582 1067808713322277 638656070 o jpg jpeg

UN SECOL AL INOVA╚ÜIEI PENTRU CALEA FERAT─é 

Pentru secolul XIX, problema pregnant─â ├«n dezvoltarea industriei feroviare a fost standardizarea numeroaselor componente ale c─âilor ferate ╚Öi g─âsirea unei modalit─â╚Ťi de formare a unui sistem coerent ╚Öi de ├«ncredere. Procesul de standardizare a inclus at├ót elemente particulare cum ar fi ╚Öinele sau materialul rulant, c├ót ╚Öi no╚Ťiuni generale privitoare la timp, la calitatea serviciilor oferite, ╚Öi la siguran╚Ťa din cadrul locului de munc─â. Principalul efect al impunerii acestor standarde a fost mai buna organizare a sistemului feroviar, cre╚Öterea profitabilit─â╚Ťii acestuia ╚Öi atragerea de nou capital necesar dezvolt─ârii acestei industrii.

├Än cele mai multe cazuri, ├«nceputul c─âilor ferate s-a aflat sub umbrela protectoare a sectorului privat. Statul s-a ocupat ├«n acest secol de reglementarea anumitor aspecte legate strict de operabilitatea acestui mod de transport. Din acest motiv, putem discuta de un num─âr mare de legi privind activitatea muncitorilor, siguran╚Ťa acestora dar ╚Öi a pasagerilor sau a m─âsur─ârii timpului. La nivel material, interesul a fost ├«n aceast─â perioad─â de partea sectorului privat. Cooperarea ├«ntre diferitele societ─â╚Ťi a fost v─âzut─â ca o necesitate ├«n scopul cre─ârii unei structuri comune, profitabile. De fapt, chiar ╚Öi mai t├órziu, statul va continua s─â reglementeze aspectele tangente ale re╚Ťelei feroviare. Calitatea sa de de╚Ťin─âtor al unor re╚Ťele feroviare, deci implicit de antreprenor, va fi motivul pentru care mai t├órziu, ├«n anumite ╚Ť─âri, acesta se va ocupa mult mai mult de reglementarea aspectelor materiale.

22791005 1067806939989121 1986312447 o jpg jpeg

SECOLUL XX, APOGEUL C─éILOR FERATE 

Secolul XX d─â un alt sens c─âilor ferate. De data aceasta eforturile nu mai sunt pentru a organiza aceast─â re╚Ťea, ci mai degrab─â pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi fiecare aspect al acesteia. Paradoxal, perioada r─âzboiului este una bun─â pentru c─âile ferate. Tendin╚Ťa de na╚Ťionalizare, manifestat─â at├ót ├«n Europa c├ót ╚Öi peste ocean, a dus la posibilitatea unei coordon─âri facile prin crearea unui sistem centralizat, subordonat statului. Faptul c─â discut─âm ├«n secolul XIX de o politic─â aproape inexistent─â de na╚Ťionalizare iar ├«n secolul urm─âtor constat─âm o r─âsturnare de situa╚Ťie, se datoreaz─â ├«n bun─â parte ╚Öi evenimentelor militare, ce au loc ├«n secolul XX. Revenirea la un sistem care se bazeaz─â preponderent pe proprietatea privat─â ╚Öi pe descentralizarea diferitelor industrii ├«n secolul XXI, nu face dec├ót s─â ├«nt─âreasc─â aceast─â perspectiv─â conform c─âreia pe timp de r─âzboi este preferat un sistem riguros centralizat, ├«n timp ce pe timp de pace se dore╚Öte opusul.

Activitatea de inovare, esen╚Ťa secolului XX, a contribuit la rafinarea conceptului de tren prin redefinirea ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea unui num─âr de componente, incluz├ónd trac╚Ťiunea, viteza de transport, siguran╚Ťa ╚Öi confortul acestui sistem complex. Statul s-a bazat de cele mai multe ori, ├«n aceast─â perioad─â, pe sectorul privat, c├ónd a venit vorba de inovarea produselor feroviare. De fapt, rela╚Ťia a r─âmas ├«n mare parte neschimbat─â, ├«n ceea ce a privit rolurile, unde statul s-a ocupat ├«n mare parte de formularea ╚Öi implementarea unei legisla╚Ťii coerente, cu privire la desf─â╚Öurarea activit─â╚Ťii feroviare, iar sectorul privat cu realizarea unor investi╚Ťii ╚Öi progrese propriu-zise ├«n activitatea de teren a industriei feroviare.

C─éILE FERATE ├ÄN PREZENT ╚śI ├ÄN VIITORUL APROPIAT 

Dac─â secolul XIX a reprezentat secolul de pionierat ├«n tehnologia feroviar─â, iar secolul XX un secol de dezvoltare ╚Öi desf─â╚Öurare a acestei industrii, secolul XXI, al c─ârui parcurs mai are multe de relatat, pare s─â fie un secol dedicat reconfigur─ârii scopului c─âilor ferate. Acest lucru se datoreaz─â preponderent sc─âderii importan╚Ťei trenului ├«n raport cu societatea ╚Öi nevoile acesteia, aflate, ca ├«ntotdeauna, ├«ntr-o stare dinamic─â, ├«ntr-un proces de schimbare ne├«ncetat. Solu╚Ťiile aduse de secolul XXI p├ón─â ├«n acest moment pentru industria feroviar─â, aflat─â ├«ntr-o perioad─â de stagnare, au presupus pe l├óng─â ├«mbun─ât─â╚Ťirea scopului deja existent, preluarea unui rol cu totul inedit ╚Öi lipsit de tangen╚Ťe cu transportul intrinsec, lucru reflectat ├«n special ├«n domeniul cultural. Cu toate acestea, ├«n ciuda tendin╚Ťei declarate de reconfigurare, exist─â ╚Öi exemple ale adapt─ârii vechilor structuri ├«n virtutea p─âstr─ârii scopului ini╚Ťial de transport ├«n cadrul unui nou mediu.

Poate c─â cel mai important rol pentru calea ferat─â a devenit cel de element de leg─âtur─â ├«ntre metropole ╚Öi sateli╚Ťii lor. Astfel, discut─âm de un nou tip de tren, trenul urban. ├Än acest context au ap─ârut adev─ârate noduri de transport la marginile ora╚Öelor. Acestea poart─â numele general de nod intermodal ╚Öi au ca principal scop realizarea unei platforme, pentru popula╚Ťia de la periferia sau din afara ora╚Öului, ├«n vederea facilit─ârii transferului rapid ├«ntre mijloacele interurbane ╚Öi cele urbane. Acest nou concept, denumit intuitiv ╚Öi ÔÇ×door-to-doorÔÇŁ sau ÔÇ×hop-on, hop-offÔÇŁ, are ├«n vedere crearea unor zone de interac╚Ťiune ├«ntre mijloacele de transport interurbane ╚Öi cele urbane propriu-zise. ├Än acest sistem complex, intermodal, coloana vertebral─â au reprezentat-o calea ferat─â ╚Öi g─ârile deja existente.

NOTE

  O.S.Nock, Railways at the Turn of the Century, London, The Macmillan Company, 1969, pp.1-4.

 http://himedo.net/TheHopkinThomasProject/TimeLine/Wales/Steam/URochesterCollection/Thurston/Chapter2.html accesat ├«n data de 23.03.2017.

  Douglas J. Puffert, The Economics of Spatial Network Externalities and the Dynamics of Railway Gauge Standardization, ├«n ÔÇ×The Journal of Economic HistoryÔÇŁ, Vol.52, Colorado, Cambridge University Press, 1992, pp.450-451.

  Christian Wolmar, Joining Up Europe, ├«n ÔÇťBlood Iron and Gold: How the Railroad Transformed the WorldÔÇŁ, London, Atlantic Books, 2009, p.1.

  Ian, McNeil, An Encyclopaedia of the History of Technology, London, Routledge, 1990, pp. 567 ÔÇô 568.

  John Westwood, Railways at War, San Diego, Howell North Books, 1981, pp.55 ÔÇô 88.

  Robert, Millward, Private and Public Enterprise in Europe: Energy, Telecomunications and Transport, 1830 - 1990, New York, Cambridge University Press, 2005, pp.185 ÔÇô 187.

  Ministerul transporturilor ╚Öi infrastructurii, Strategia de transport intermodal ├«n Rom├ónia 2020, 2011, pp.7-9.