O bijuterie medieval─â: ┬źTapiseria Apocalipsei┬╗ de la Angers jpeg

O bijuterie medieval─â: ┬źTapiseria Apocalipsei┬╗ de la Angers

­čôü Curiozit─â┼úile ┼či culisele istoriei
Autor: Răzvan - Cristian Bîgiu

├Äntr-o anumit─â perioad─â de timp, ├«n Rom├ónia, ├«n foarte multe case, un element decorativ foarte des ├«nt├ólnit era covorul de perete cu tema predominant─â ÔÇ×R─âpirea din SeraiÔÇŁ. De asemenea, foarte la mod─â erau ╚Öi tablourile cusute pe p├ónz─â sau etamin─â, lucrate ├«n propria gospod─ârie sau de c─âtre vreun artizan local. Aceast─â dorin╚Ť─â de a decora pere╚Ťii propriei locuin╚Ťe nu se manifest─â ├«ns─â doar ├«n ╚Ťara noastr─â sau ├«n aceast─â parte a continentului, ea este specific─â Europei ╚Öi define╚Öte un curent artizanal compus din ╚Ťes─âturi decorative cunoscute sub denumirea general─â de tapiserie. Dar spre deosebire de pictur─â sau sculptur─â, care beneficiaz─â de o notorietate mult mai mare ├«n lumea contemporan─â, tapiseriile par a fi ast─âzi uitate, sau cel pu╚Ťin marginalizate, de╚Öi la un moment dat ele reprezentau manifest─ârile cele mai ├«nalte ale spiritului artistic european. 

Tehnica tapiseriei apar╚Ťine celei de cusut, conform principiului ├«mpletirii regulate a firului de b─ât─âtur─â cu firul de urzeal─â. Firul de lucru este cel de b─ât─âtur─â, colorat, trecut cu ajutorul suveicii prin urzeala ├«ntins─â de un r─âzboi de ╚Ťesut. Spre deosebire de broderie, executat─â cu un ac pe o p├ónz─â, ├«n tapiserie, decorarea este realizat─â de firul de b─ât─âtur─â care, cu fiecare trecere prin urzeal─â, d─â form─â ╚Ťes─âturii.

Arta de a reproduce figuri mai mult sau mai pu╚Ťin complicate pe un r─âzboi de ╚Ťesut a fost practicat─â de majoritatea civiliza╚Ťiilor antice. Singurele ╚Ťes─âturi p─âstrate sunt cele din secolele V-VI, de mici dimensiuni, din Peru ╚Öi copte din Egipt, iar cea mai veche tapiserie de perete ne parvine din secolul al VIII-lea, din China.

Bijuteria din castel: ÔÇ×Tapiseria ApocalipseiÔÇŁ

├Än istoria tapiseriei, ├«nceput─â ├«nc─â din Antichitate, dar consacrat─â ├«n Evul Mediu, r─âm├óne ca reper al artei medievale ÔÇ×Tapiseria ApocalipseiÔÇŁ, care se afl─â expus─â ├«n castelul din ora╚Öul francez Angers. Cu o lungime la origini de 140 de metri, dintre care o sut─â au rezistat secolelor, ╚Öi o ├«n─âl╚Ťime de 4,5 metri, aceast─â capodoper─â prezint─â Apocalipsa dup─â Sf├óntul Ioan, ├«n ┼čase p─âr╚Ťi, fiecare parte ilustr├ónd un personaj principal ├«n paisprezece secven╚Ťe, ├«n totalitate fiind acoperi╚Ťi peste 800 de metri p─âtra╚Ťi. Tapiseria a fost realizat─â din l├ón─â colorat─â cu substan╚Ťe vegetale, ├«n tehnica ÔÇ×f─âr─â spateÔÇŁ, ceea ce ├«nseamn─â lucrarea e perfect─â deoarece capetele firelor sunt re╚Ťinute ├«n interior, fa╚Ťa ╚Öi spatele fiind astfel identice.

4 jpg jpeg

Datat─â ├«n jurul anului 1375, tapiseria va fi donat─â la sf├ór╚Öitul secolului al XV-lea Catedralei din Angers de c─âtre ultimul descendent al familiei de Anjou, pentru ca ├«n secolul al XVIII-lea, ├«n tumultul revolu╚Ťionar francez, s─â fie fragmentat─â ╚Öi v├óndut─â bucat─â cu bucat─â. Redescoperirea valorii inestimabile a tapiseriei are loc ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea, c├ónd Fran╚Ťa traversa ÔÇ×La Belle ├ëpoqueÔÇŁ, perioad─â ├«n care cultura beneficiaz─â de aten╚Ťia statului ╚Öi de interesul general; recuperarea ┼či restaurarea sa sunt posibile ├«n urma unei munci titanice supravegheate de Societatea de litere, ╚Ötiin╚Ťe ╚Öi arte ÔÇ×La Haute-AuvergneÔÇŁ.

1937: Jean Lur├žat, fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu Apocalipsa de Ev Mediu

├Än cele din urm─â, tapiseria este redat─â circuitului muzeal francez, fapt care face posibil─â vizionarea ei de c─âtre Jean Lur├žat, un pictor francez n─âscut ├«n 1892 la Bruy├Ęres, recunoscut la finele anilor ÔÇÖ20 pentru calit─â╚Ťile sale de a ├«mbina culorile ╚Öi mai ales pentru apeten╚Ťa sa spre proiectarea lucr─ârilor dedicate ╚Ťes─âturilor.

Lur├žat se va dedica ÔÇ×Tapiseriei ApocalipseiÔÇŁ atunci c├ónd este invitat de Marie Cuttoli, proprietara unei re╚Ťele de galerii de art─â ╚Öi a unui atelier de ╚Ťesut, s─â ├«╚Öi transpun─â picturile pe l├ón─â. ├Än aceast─â nou─â direc╚Ťie de modernizare a tapiseriei sunt invita╚Ťi s─â participe printre al╚Ťii, Picasso, Le Corbusier , Leger sau Miro.

1 jpg jpeg

Artistul francez Jean Lur├žat, pictor, tapiser, ilustrator, ├«n Juan-Les-Pins, 1960

├Äntrebat ce este tapiseria, Lur├žat r─âspundea: ÔÇ×Ei bine, este o ╚Ťes─âtur─â, nici mai mult ╚Öi nici mai pu╚Ťin dec├ót o ╚Ťes─âtur─â aspr─â ╚Öi totu╚Öi neted─â. Colorat─â, dar limitat─â ├«n nuan╚Ťele sale. Flexibil─â, dar din fericire nu at├ót de flexibil─â precum m─âtasea sau lenjeria. Grea ╚Öi grea, aceasta este caracterizarea care ├«mi place cel mai mult. Grea din cauza l├ónii ├«mpletite cu ea ├«ns─â╚Öi, din cauza firelor ├«mpletite de suveic─â ╚Öi sudate prin noduri ╚Öi noduri. ╚śi dac─â aceast─â ╚Ťes─âtur─â este cu adev─ârat frumoas─â este pentru c─â ├«n primul r├ónd este grea. Exist─â ├«ntotdeauna ceva somptuos ├«n lucrurile greleÔÇŁ.

Aceast─â direc╚Ťie a carierei l-a adus pe Lur├žat ├«n anul 1937 ├«n fa╚Ťa ÔÇ×Tapiseriei ApocalipseiÔÇŁ ÔÇô un ┼čoc din punct de vedere artistic, c─âci e impresionat peste m─âsur─â de tehnica ╚Öi estetica operei, de lizibilitatea ei, ├«n ciuda num─ârului limitat de culori utilizate. ┼×i dac─â tapiseria ├«n cauz─â este un document excep╚Ťional pentru contextul istoric, social ╚Öi politic de la sf├ór╚Öitul secolului al XIV-lea, relat├ónd ├«ntr-o manier─â simbolic─â starea de fapt a R─âzboiului de 100 de ani, care traumatizase societatea francez─â prin epidemii, foamete ╚Öi, finalmente, prin moarte, cum ar ar─âta o astfel de lucrare pentru redarea secolului XX? Mai ales c─â acest secol, ├«n viziunea lui Lur├žat, are din plin voca╚Ťia unui secol terminus: adusese deja omenirii Primul R─âzboi Mondial, Marea Criz─â Economic─â ╚Öi se preg─âtea s─â pluseze cu Al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi ororile Holocaustului, bombele atomice, precum ╚Öi necunoscutul adus de explorarea spa╚Ťiului cosmic.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×┬źLe Chant du Monde┬╗. Capodopera tapiseriei secolului XX ┼či o alt─â abordare a ApocalipseiÔÇŁ, ap─ârut ├«n num─ârul 215 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu┼úie a presei ├«n perioada 15 decembrie 2019-14 ianuarie 2020, dar ┼či ├«n format digital, pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum