Monumentele primilor regi danezi jpeg

Monumentele primilor regi danezi

Complexul de la Jelling, Danemarca, reprezint─â un sit unde se ├«mbin─â ├«ntr-un mod foarte interesant ╚Öi sugestiv elementele p─âg├óne ╚Öi cre╚Ötine, ├«ntr-o b─ât─âlie ideologic─âcare are loc ├«ntre Gormr (den Gamle/cel b─âtr├ón, 940-958), ultimul rege p─âg├ón din zona Danemarcei[1], ╚Öi fiul s─âu, Haraldr (Bl├ątand/dinte albastru, 958-986)[2]. Pe m─âsur─â ce complexul se extinde, ideologia sufer─â ╚Öi ea muta╚Ťii, noile elemente fie complet├óndu-le, fie submin├óndu-le pe cele precedente.

Dac─â analiz─âm complexul dintr-o perspectiv─â de ansamblu, am putea g─âsi o cheie de interpretare a mesajelor politice pe care ni le transmit monumentele din care este alc─âtuit.

Asta pentru c─â monumentele nu exist─â ├«n izolare, ci interac╚Ťioneaz─â unele cu altele, ceea ce permite de exemplu ├«n cazul nostru remarci asupra ideologiilor pe care le poart─â cu sine astfel de monumente.

Ambiguit─â╚Ťile au ├«nconjurat ├«ntotdeauna acest complex ├«nc─â din secolul al XVIII-lea de c├ónd au ├«nceput excav─ârile. Au r─âmas ├«nc─â multe controverse, printre care ╚Öi cea legat─âde transla╚Ťia corupului lui Gormr[4]. Putem stabili anumite etape de construc╚Ťie, dar multe aspecte ├«nc─ânu sunt l─âmurite, cum ar fi de pild─â problema monumentelor (ÔÇťKumblÔÇŁ) pe care Gormr le ridic─â ├«n cinstea so╚Ťiei sale Thyra[5].

Este posibil s─â fie vorba despre un soi de aranjament ├«n form─â de corabie, lucru deloc neobi╚Önuit ├«n Scandinavia. Corpul Thyrei nu s-a g─âsit, fiind probabil incinerat, iar ├«n cazul existen╚Ťei unui astfel de aranjament, cu siguran╚Ť─â c─âa fost par╚Ťial deranjat de construc╚Ťiile ulterioare ale lui Haraldr.

j12 jpg jpeg

Mai este necesar─â ╚Öi precizarea caren╚Ťei surselor scrise care abordeaz─â istoria acestor oameni. Adam din Bremen men╚Ťioneaz─â situl ├«ntr-adev─âr, dar relatarea sa dateaz─â din secolul al XI-lea, fiind posibil─â o influen╚Ť─â a favoritismului s─âu fa╚Ť─âde regii dinastiei Jelling sau a reprezent─ârilor populare a acestora.

Complexul mai degrab─â vorbe╚Öte de la sine p├ón ─â├«ntr-un anumit punct[6]. Iar pietrele runice contribuie la documenta╚Ťia literar─â. ├Änainte de a formula o p─ârere referitoare la mesajele propagandistice pe care le-ar sugera complexul, vom ├«ncerca s─â l─âmurim cine ╚Öi ce anume a construit.

Grosso modole-am putea clasifica ├«n trei grupe:monumentele lui Gormr ╚Öimonumentele ├«n onoarea sa, cel mai probabil atribuibile lui Haraldr, care la r├óndul lor se ├«ncadreaz─â ├«n dou─â mode:p─âg├ón─â si cre╚Ötin─â. Toate sunt, luate individual, destul de impresionante, dar credem c─â pot fi ├«n╚Ťelese mult mai bine dac─â le privim ca pe un tot unitar.

A╚Öadar, lui Gormr ├«i putem asocia mica piatr─â runic─â ╚Öi probabil acel setting ├«n form─âde corabie men╚Ťionat, care st─â├«n continuare sub semnul ├«ntreb─ârii. Faza p─âg├ón─â a construc╚Ťiilor lui Haraldr cuprinde tumulul nordic, precum ╚Öi morm├óntul din interior. Exist─â ╚Öi aici o controvers─â legat─â de inventarul morm├óntului, dar cei mai mul╚Ťi cercet─âtori sunt de acord c─â acesta este de sorginte p─âg├ón─â[7]. ├Än schimb, tumulul sudic apare ├«n urma analizelor dendrocronologice mai recent dec├ót cel nordic cu cel pu╚Ťin doi ani, prin urmare pare plauzibil─â ├«ncadrarea ├«n faza cre╚Ötin─â, post-conversiune[8]. Elemente cre╚Ötine mult mai concludente sunt marea piatr─â runic─â ╚Öi biserica de lemn.

Din anumite puncte de vedere, mesajul de putere care ar reie╚Öi din ce a l─âsat ├«n urm─â are anumite dificult─â╚Ťi de interpretare din pricina identit─â╚Ťii problematice a acelor ÔÇťkumblrÔÇŁ. ├Än leg─âtur─â cu tumulul din nord ├«ns─â este de remarcat pozi╚Ťionarea sa pe un tumul deja existent, din epoca bronzului, ridicat la r├óndul s─âu ├«ntr-un punct ├«nalt pe teren, cu alte cuvinte, peisajul natural a fost utilizat pentru sublinierea autorit─â╚Ťii umane[9].

j3 0 jpg jpeg

Ce este foarte vizibil are ╚Öi impactul cel mai mare. Instrumentalizarea topografiei nu este nicidecum o noutate, mai ales ├«n lumea germanic─â (vezi palatul de la Yeavering). Puterea poate fi amplificat─â prin tr─âs─âturile deja existente ale peisajului, care ├«n cazul sitului de la Jelling, are avantajul vizibilit─â╚Ťii, ceea ce ├«i ├«nlesne╚Öte sponsorului monumentului transmiterea unui mesaj despre propria asa importan╚Ť─â.

Dacă într-adevăr presupunem că ar mai fi existat și un aranjament în formăde corabie în complex, acest fapt ar fi întărit ideea că regele își afișa puterea prin maiestuozitatea monumentului, nu doar o onora pe regina sa.

Observ─âm, ╚Öi pe baza absen╚Ťei obiectelor de sorginte cre╚Ötin─â din morm├óntul tumular al lui Gormr dar ╚Öi al Thyrei c─â avem de a face cu o ideologie p─âg├ón─â extravagant─â prin dimensiuni, care amplific─â autoritatea individual─â, distinct─âde cea a Bisericii. Movila tumular─â nordic─â, de propor╚Ťii uria╚Öe (65 m. ├«n diametru, 8, 5 m. ├«n ├«n─âl╚Ťime) cu siguran╚Ť─âc─âdomina peisajul, chiar ├«nainte de construc╚Ťia perechii sale, prin urmare ar putea fi interpretat ca un mijloc propagandistic care ne vorbe╚Öte at├ót despre puterea lui Gormr, c├ót ╚Öi despre cea a urma╚Öului s─âu, Haraldr[10]. Cu alte cuvinte, Haraldr se folose╚Öte de de suveranitatea deja exprimat─â prin sit pentru a-╚Öi amplifica propria putere. Dar mai mult de at├ót, monumentele sponsorizate de Haraldr dep─â╚Öesc prin dimensiuni ╚Öi extravagan╚Ť─â ceea ce ├«n mod normal ar fi fost suficient pentru un omagiu funerar.

Ceea ce este ╚Öi mai neobi╚Önuit este introducerea elementelor cre╚Ötine ├«n complex. Movila sudic─â, databil─â dup─â 970, apar╚Ťine cu siguran╚Ť─âfazei cre╚Ötine. A╚Öadar Haraldr alege s─â ridice un tumul ╚Öi mai m─âre╚Ť, similar celor ridicate ├«n mod normal pentru comemorare. Este posibil s─â fi fost vorba despre un cenotaf, ├«n completarea comemor─ârii lui Haraldr pe piatra runic─â.

├Än general, elitei scandinave i se asociau monumente comemorative foarte vizuale, care dominau peisajul, ceea ce ar explica de ce Haraldr a dorit s─â-╚Öi dep─â╚Öeasc─âtat─âl ├«n materie de expresie a puterii folosindu-se tot de elemente tradi╚Ťionale p─âg├óne ├«n ciuda convertirii. Totu╚Öi, din modul cum sunt amplasate aceste elemente, cu biserica ╚Öi pietrele runice ├«n centrul complexului, ne putem da seama c─âsursa legitimit─â╚Ťii s-a modificat, dar ├«n esen╚Ť─âideea r─âm├óne aceea╚Öi:puterea trebuie expus─â, exprimat─â vizual.

j4 jpg jpeg

Biserica se ├«nscrie pe aceea╚Öi linie a contextului de putere pe care Harald dore╚Öte s─â├«l creeze pentru a-╚Öi etala statutul. Plasarea bisericilor ├«n situri p─âg├óne nu este un lucru des ├«nt├ólnit[11], de aceea ar fi interesant s─â investig─âm de ce atunci c├ónd se ├«nt├ómpl─â. Construc╚Ťia nu pare s─â aib─â doar o func╚Ťie religioas─â, ├«ntruc├ót amplasarea sa departe de sit ar fi ├«nsemnat mai degrab─â un nou ├«nceput cu o nou─â tradi╚Ťie. Construirea unei biserici printre at├ótea elemente p─âg├óne ar fi ├«nsemnat o subminare cras─â a vechii religii. Ca ╚Öi la Yeavering de exemplu, unde vechiul templu a fost pref─âcut ├«n biseric─â, Haraldr s-a folosit de puterea ╚Öi autoritatea cu care locul era deja ├«nzestrat, l-a subminat ╚Öi instrumentalizat pentru a-╚Öi expune propria ideologie, una ├«n care puterea politic─â ╚Öi religia cre╚Ötin─â se ├«ntrep─âtrund.

Dac─â accept─âm ideea translat─ârii corpului lui Gormr, aceasta s-ar ├«nscrie cam pe aceea╚Öi linie ideologic─â[12]. Indiciile de organizare a complexului par a ne ├«ndrepta spre ideea unei lupte pentru putere la nivelul propagandei prin monument. Iar─â╚Öi, prin mutarea trupului lui Gormr, Haraldr ar fi ├«nf─âptuit un gest suprem de putere, gest sugerat de altfel ╚Öi pe piatra runic─â c├ónd ne este precizat c─â Haraldr i-a ÔÇśf─âcut cre╚Ötini pe daneziÔÇÖ. A╚Öadar, Haraldr pare c─â se folose╚Öte de autoritatea furnizat─âde noua religie pentru a-╚Öi ├«nt─âri autoritatea regal─â. Situl este foarte interesant tocmai din acest motiv:se suprapun dou─â straturi ideologice, care sunt ╚Öi ├«n conflict dar se ╚Öi completeaz─â reciproc.

Pe piatra lui Gormr avem o inscrip╚Ťie care ne spune c─â regele Gormr a ridicat ace╚Öti ÔÇśkumblÔÇÖ ├«n amintirea Thyrei, so╚Ťia sa, coroana Danemarcei. Inscrip╚Ťia are o formulare destul de standard, preciz├ónd cine comemoreaz─â, ce anume a sponsorizat ╚Öi pentru cine. Inscrip╚Ťia nu se sustrage ├«ns─â de la unele ambiguit─â╚Ťi.

├Än leg─âtur─â cu o metafora de final, ÔÇścoroana DanemarceiÔÇÖ, la un moment dat a existat ipoteza asocierii acesteia nu cu Thyra, ci chiar cu Gormr, din pricina folosirii nominativului[14], ipotez─â respins─â ulterior, dar nu ╚Öi ambiguitatea. ├Äntr-un sit cu at├ót de multe elemente neobi╚Önuite, nu este o ipotez─â de exclus complet, ba mai mult, ambiguitatea permite asocierea metaforei cu am├óndoi, ceea ce ar reprezenta o laud─â cu totul deosebit─â.

style jelling jpg jpeg

Piatra a fost mutat─â din loca╚Ťia original─â pentru a fi pozi╚Ťionat─â l├óng─âmult mai impun─âtoarea piatr─âa lui Harald, iar─â╚Öi un indiciu asupra luptei pentru putere pe plan ideologic. Inscrip╚Ťia cuprinde urm─âtoarele informatii:regele Haraldr a dat ordin ca aceste ÔÇśkumblÔÇÖ s─â fie ridicate ├«n amintirea lui Gormr, tat─âl s─âu, ╚Öi a mamei sale, Thyra;acel Haraldr care a c├ó╚Ötigat pentru sine toat─â Danemarca ╚Öi Norvegia ╚Öi i-a f─âcut cre╚Ötini pe danezi.

Dincolo de bogata ilustra╚Ťie (pe o parte este reprezentat un Christ ├«nf─â╚Öurat de arborele lumii)Piatra este destul de unic─â ├«n stilul s─âu flamboiant de exprimare, de╚Öi la nivel strict formal urmeaz─â acela╚Öi model:autorul, monumentul ╚Öi cel comemorat. Diferen╚Ťele majore apar ├«n stilul ╚Öi epitetele preten╚Ťioase, care ne avertizeaz─â c─â este vorba despre un personaj important. Dac─â le observ─âm strict comparativ, ├«n virtutea simetriei pare c─â metafora aceea din prima inscriptie ar face referire chiar la Gormr. ├Än orice caz, mai cert este faptul c─â prin formularea mult mai elaborat─â, mai complex─â, Haraldr ├«ncearc─â s─â-╚Öi dep─â╚Öeasc─âpredecesorul, at├ót prin limbajul vizual ╚Öi verbal, c├ót ╚Öi prin instrumentalizarea noii religii ├«n acest sens.

Dacă reflectăm asupra organizării elementelor păgâne și creștine din sit, asupra suprapunerii sau a completării lor, trebuie să avem în vedere faptul că acest sit a cunoscut o dezvoltare treptată în timp, pe mai multe straturi.

Monumentele lui Haraldr au influen╚Ťat interpretarea celor atribuite lui Gormr, iar monumentele mai t├órzii atribuibile lui Haraldr au avut la r├óndul lor un efect asupra celor mai timpurii. Se ├«ntrep─âtrund cu alte cuvinte mai multe straturi de exprimare a puterii, dup─â cum se observ─â ╚Öi din inscrip╚Ťiile runice. Declara╚Ťiile tind s─â se legitimeze ├«n direc╚Ťii religioase diferite. Ceea ce poate este cel mai interesant la acest sit este modul ├«n care straturile acestea de expresie a puterii interac╚Ťioneaz─âunul cu cel─âlalt sau se confrunt─âunul cu cel─âlalt. Haraldr putea alege s─âconstruiasc─âmai departe de Jelling, o loca╚Ťie care s─â marcheze ├«nceputul unei noi tradi╚Ťii de legitimare, dar nu a f─âcut-o.

De ce? Aleg├ónd, dimpotriv─â, vechea loca╚Ťie, el folose╚Öte practic o zon─â deja ├«nc─ârcat─â cu autoritate ╚Öi putere. Pe m─âsur─â ce sunt ad─âugate monumentele, complexitatea zonei cre╚Öte ╚Öi sufer─â muta╚Ťii.

├Än concluzie, Haraldr folose╚Öte situl ca pe un c├ómp de b─ât─âlie ├«mpotriva autorit─â╚Ťii preexistene a tat─âlui s─âu. Construc╚Ťia bisericii, amplasarea micii pietre a tat─âlui s─âu l├óng─â a sa, mult mai impun─âtoare, precum ╚Öi posibila transla╚Ťia a trupului lui Gormr reprezint─âo subminare clar─âa autorit─â╚Ťii deja existente. ├Än mod ironic ├«ns─â, totodat─â prin alegere sa de a se raporta at├ót de mult la edificiile asociate tat─âlui s─âu, Haraldr atrage practic aten╚Ťia asupra semnifica╚Ťiei acestora.

Proclam├óndu-╚Öi propria ideologie, colorat─â cre╚Ötin, regele ├«╚Öi alege ca punct de reper ideologia precedent─â. ├Äntr-un context mai larg, acestea pot fi a╚Öadar privite ori ├«n sensul unor paralelisme propagandistice, ori ├«n sensul unor interac╚Ťiuni de limbaj vizual care p├ón─âla urm─âare acela╚Öi scop:de a ├«nf─â╚Ťi╚Öa publicului dimensiunile ╚Öi importan╚Ťa puterii regale.

Acest ciclu de putere se ├«ncheie odat─â cu moartea lui Haraldr, unii cercet─âtori suger├ónd c─â acesta ar fi inten╚Ťionat s─âfie ├«nmorm├óntat ├«n biseric─âal─âturi de tat─âl s─âu, confirm├ónd convertirea ╚Öi pentru dinastia p─âg├ón─â[15]. Haraldr ├«ns─â este ├«nmorm├óntat la Roskilde, la Jelling ner─âm├ón├ónd dec├ót un loc gol l├óng─â presupusele r─âm─â╚Öi╚Ťe ale lui Gormr.

Situl ├«ns─â ╚Öi-a definit identitatea, func╚Ťion├ónd, s─âspunem, ca un ÔÇśtextÔÇÖ ce ar trebui ÔÇścititÔÇÖ drept o interfa╚Ť─â├«ntre ideologii de nuan╚Ť─âp─âg├ón─â, respectiv cre╚Ötin─â, aflate ├«n competi╚Ťie dar ╚Öi complementaritate. Suprapunerea acestor straturi este de fapt cea care confer─â identitatea sitului.

[1]Danemarca în secolul al X-lea cuprindea și alte teritorii precum sudul Suediei de azi sau insula Gotland.

[2]Dinastia Jelling ├«i mai cuprinde pe Svend Tvesk├Žg (986-1014), Harald Svendsen (1014-1018) Knut den Sture (1018-1035) ╚Öi Harteknut (1035-1042).

[3]I. Hodder, Reading the Past:Current Approaches to Interpretation in Archaeology, Cambridge, 1991, p. 126.

[4]K.J., Krogh, ÔÇťThe royal Viking Age monuments at Jelling in the Light of Recent Archaeological Excavations:a Preliminary ReportÔÇŁ, ├«n Acta Archaeologica, 53, 1982,  1982, p. 210.

[5]K.M. Nielsen, ÔÇťJelling Problems. A discussionÔÇŁ, ├«n Mediaeval Scandinavia, 7, 1974, p.156.

[6]E. Moltke, ÔÇťThe Jelling Monument in the Light of the Runic InscriptionsÔÇŁ, ├«n Mediaeval Scandinavia, 7, passim.

[7]E. Roesdahl, ÔÇ×The Northern Mound Burial Chamber and GravegoodsÔÇť, ├«n Mediaeval Scandinavia, 7, 1974, passim.

[8]K.J. Krogh, op. cit., p. 215

[9]B. Hope-Taylor, ÔÇťYeavering:An Anglo-British Centre of Early NorthumbriaÔÇŁ, ├«n DOE Archaeological Reports, Londra, 1977, passim.

[10]E., Roesdahl, Viking Age Denmark, Londra, 1982, p. 157.

[11]O. Olsen, ÔÇťThe Sanctuary at Jelling, with Some Observations on JellingÔÇÖs Significance in the Viking AgeÔÇŁ, ├«n Mediaeval Scandinavia, 7, 1974, passim.

[12]E. Roesdahl, op. cit., p. 166.

[13]K.M. Nielsen, op. cit., p. 162.

[14]K.M., Nielsen, op. cit., p. 163.

[15]E. Roesdahl, op. cit., p. 166.