
Misterul celor Cinci Fecioare Nebune: monumentul funerar vechi de peste 1.700 de ani, salvat de o legendă creștină
Cinci pietre ridicate într-un punct strategic al coastei Norvegiei ascund o poveste care începe în Antichitate și continuă prin legende medievale. Considerat mult timp un monument enigmatic, situl cunoscut sub numele de „Cele Cinci Fecioare Nebune” s-a dovedit a fi un mormânt impresionant, în care a fost depusă o persoană aparținând elitei locale, într-un recipient provenit din Imperiul Roman.
Situat pe insula Karmøy, în apropierea strâmtorii Karmsundet, monumentul are o vechime de peste 1.700 de ani și ocupa odinioară un loc deosebit de vizibil pentru navigatori, informează Science Norway.
Conform sursei citate, amplasarea monumentului nu era întâmplătoare: strâmtoarea reprezenta un culoar maritim obligatoriu, iar curenții puternici îi obligau pe călători să aștepte schimbarea mareei. În acest timp, cele cinci pietre verticale, ridicate pe un deal, nu puteau trece neobservate. Ele făceau parte dintr-un tumul monumental, construit în formă de stea, care transmitea un mesaj de putere și prestigiu.
Cercetările arheologice au arătat că monumentul era, de fapt, un important loc de înmormântare. La începutul secolului al XX-lea, în timpul săpăturilor, au fost descoperite resturile unui recipient din alamă, cunoscut drept vas Hemmoor, fabricat în secolele al III-lea și al IV-lea în regiunea fluviului Rin, pe teritoriul Germaniei de astăzi. Asemenea recipiente erau utilizate drept urne funerare pentru persoanele incinerate și ajungeau adesea în posesia membrilor elitelor.

Potrivit arheologului Håkon Reiersen, de la Universitatea din Stavanger, persoana înmormântată aici aparținea, cel mai probabil, elitei din Avaldsnes, unul dintre cele mai importante centre de putere ale Norvegiei antice.
Este posibil să fi fost un conducător local care a călătorit în Imperiul Roman sau care a obținut astfel de obiecte prin intermediul schimburilor comerciale. Alături de urna funerară au fost descoperite și gheare de urs și fragmente textile, indicii suplimentare privind caracterul special al înmormântării.
Numele neobișnuit al monumentului a apărut însă mult mai târziu, în Evul Mediu, și este legat de două tradiții creștine. Prima provine din parabola celor zece fecioare din Evanghelia după Matei, dintre care cinci sunt înțelepte și cinci nechibzuite. Asocierea dintre cele cinci pietre și personajele biblice ar fi dat monumentului denumirea păstrată până astăzi.
Monumentul funerar, salvat de o legendă locală
Cea de-a doua tradiție este o legendă locală despre Sfântul Olaf (regele norvegian Olaf Haraldsson, care a domnit între anii 1015 și 1028, considerat sfântul patron al Norvegiei – n.r.). Potrivit legendei, cinci femei ar fi încercat să-l ispitească pe rege în timp ce acesta se îndrepta spre reședința sa din Avaldsnes. Pentru că le-a respins avansurile, femeile ar fi fost transformate în piatră, devenind astfel cele cinci siluete ale monumentului.

Paradoxal, tocmai aceste povești ar fi contribuit la salvarea sitului. În timp ce alte monumente megalitice au fost distruse, fragmentate sau reutilizate în construcții, cele cinci pietre au rămas neatinse. Reiersen consideră că respectul și teama față de Sfântul Olaf i-au determinat pe localnici să le protejeze.
Cercetările recente au mai scos la iveală un detaliu important: monumentul era inițial mult mai mare decât se poate observa astăzi. Cele cinci pietre se aflau într-un tumul amplu, cu trei brațe dispuse în formă de stea, care îi confereau o vizibilitate și mai mare de pe mare.
Noile informații au fost incluse pe panoul explicativ amplasat lângă monument, astfel încât vizitatorii să poată descoperi adevărata sa istorie. Dincolo de numele misterios și de legendele care l-au înconjurat, situl rămâne o mărturie a puterii elitelor din Norvegia antică și a legăturilor acestora cu lumea romană.
Foto sus: Cele Cinci Fecioare Nebune, fotografiate de Anders Beer Wilse în 1925. Biserica medievală din Avaldsnes este vizibilă în fundal. Vârful uneia dintre pietre era fost folosit ca stâlp de telegraf, iar fitingul unde a fost atașat cablul rămâne acolo și în ziua de azi (© Anders Beer Wilse / CC PDM)
Mai multe pentru tine...


















