Mișcarea cooperatistă interbelică. Studiu de caz: județul Ialomița

Un model economic ce a contribuit la progresul României interbelice, implicit al județului Ialomița, suscită tot mai mult interesul istoricilor în ultima perioadă.Existența unor fonduri arhivistice care atestă funcționarea sistemului cooperatist în prima jumătate a secolulului XX oferă nu numai posibilitatea de a descoperi informații interesante, ci și de a încerca modificarea percepției eronate prin care cooperația este asociată în mod exclusiv cu perioada comunistă.

Ideile cooperatiste au pătruns în Țările Române după revoluția de la 1848 prin intermediul unor intelectuali români instruiți în Occident și apoi adaptate treptat realităților unui spațiu care cunoscuse destul de târziu dezvoltarea relațiilor capitaliste.

Primele forme de asociere și cooperare au apărut în sistemul bancar și au venit în sprijinul țăranilor împroprietăriți în urma reformei agrare de la 1864, dublate de intervenția statului român care înființa în anul 1873 Creditul Funciar Rural, iar în 1881 Casele de Credit Agricol.Toate acestea aveau scopul de a acoperi nevoia de credit a micilor agricultori pentru achiziționarea de unelte și animale.

Cooperativele de producție, aprovizionare și consum sunt legiferate de Codul Comercial din anul 1887, care pentru prima oară definea modul de constituire și organizare a acestora;principii ce vor fi menținute în legile speciale ale cooperației din anii 1903(Legeaasupra băncilor populare sătești și a Casei lor centrale), 1929(Legea nouă pentru organizarea cooperației)și 1935(Legea pentru organizarea cooperației, cu modificările ulterioare din anii 1938, 1940 și 1941).Având un cadru legislativ favorabil, formele de asociere și cooperare se vor extinde pe întreg teritoriul țării după primul război mondial, județul Ialomița încadrându-se cu succes în această tendință.

Evoluția mișcării cooperatiste din județul Ialomița a fost influențată negativ de criza economică izbucnită în anul 1929, de aceea se pot delimita două perioade:o primă perioadă de avânt în care înființarea și funcționarea cooperativelor a fost susținută de către stat prin finanțare și asistență juridică;urmată apoi de o stagnare în anii ‘30, când vor rezista doar unitățile cooperative cu o situație stabilă. [1]Această evoluție sinuoasă a fost determinată de cerințele unei economii de piață:cooperativele erau constituite ca societăți pe acțiuni (denumite “societăți anonime” în legislația acelor vremuri), ce funcționau pe profit sau în pierdere, fapt ce demonstrează că sistemul cooperatist interbelic nu are nimic în comun cu cel de după 1949.[2]

Este important de menționat că arhivele județene dispun de o listă impresionantă de fonduri ce au legătură cu cooperația interbelică, dintre care am selectat doar cele pe care le-am considerat necesare pentru realizarea acestui articol.În primul rând, cercetarea începuturilor acestui fenomen nu se poate realiza decât prin consultarea documentelor Uniunii Obștilor Sătești și a Cooperativelor Agricole din Județul Ialomița(anul înființării 1919).Această societate își avea sediul în comuna Călărași(atunci reședință a județului) și își propunea “să reprezinte și să dea unitate de conducere obștilor și cooperativelor agricole federate înlesnindu-le operațiunile lor cu caracter agricol sau cultural”[3].Putea primi statut de membru orice cooperativă agricolă din județ legal constituită și care vărsa un capital social de minimum 50 de lei.De asemenea, își propunea să intre în asociație cu alte societăți similare în scopul formării unei uniuni regionale.[4].Prin urmare, era o instituție care reglementa la nivel județean organizarea cooperației agricole, având următoarele operațiuni de îndeplinit:”aprovizionarea în comun a materialelor necesare agriculturii(mașini, unelte, vite, semințe, îngrășăminte);organizarea vânzării în comun a produselor animale și vegetale;îndrumarea obștilor și agricultorilor să aplice cele mai bune metode de cultură;acordarea de asistență juridică;realizarea controlului tehnic și contabil conform normelor stabilite de Centrala Obștilor Sătești și a Exploatărilor Agricole”[5];etc.

Tot la Călărași este înființată în anul 1925 Casa de credit a agricultorilor din județul Ialomița, societate anonimă cu 14 membri fondatori-acționari, ce avea ca scop “înlesnirea exploatării solului, industrializarea și comercializarea produselor lui”.[6]Pentru realizarea acestuia, era acordată finanțare  pentru înființarea de“interprinderi cu sau fără participare”.Împrumuturile se acordau “pe gaj de recolte[…];asemenea pe vite cât și pe orice material de instalare, exploatare ori de industrie ale produselor solului”.[7]

Apariția celor două societăți din Călărași a avut loc în contextul implementării reformei agrare de la 1921, care a determinat consolidarea clasei de mijloc în mediul rural.Ca o consecință, mulți s-au îndreptat către aceste forme asociative, astfel în anul 1938, în cadrul sistemului cooperatist ialomițean activau 26010 de membri.[8]Mai jos, sunt câteva statistici referitoare la numărul de unități cooperative din județul Ialomița în anii 1938 și 1943:

Bănci populare

109

Cooperative de consum

8

Cooperative agricole

13

   Cooperative de producție

1

Cooperative mixte

3

Cooperative forestiere

2

Obști de arendare și de cumpărare

5

TOTAL

141

Bănci populare

87

Cooperative de consum

7

Cooperative de aprovizionare și desfacere în comun

4

Cooperative forestiere

1

Cooperative de pescuit

2

Obști de cumpărare și arendare

1

Federala “Borcea”

1

TOTAL

103

Sursa:Monografia economică a județului Ialomița, 1938, p119

Cooperația de credit a avut cea mai lungă tradiție, după cum se observă și numărul mare de bănci populare înființate pe teritoriul județului Ialomița.Am ales să consult documentele Băncii Populare ”Sprijinul” Fetești(anul înființării 1933).În 1937, avea 109 societari(acționari) înscriși, moment în care se produce o schimbare de denumire-Banca Populară “Sprijinul CFR” Fetești, după ce primește în rândurile sale funcționari angajați ai gării CFR din localitate.Această instituție de credit practica următoarele dobânzi:9% pentru societari, 9, 5% pentru nesocietari la împrumuturi;2% pentru depunerile spre fructificare(termen de cel puțin 6 luni).Din studierea proceselor verbale de ședință din anii 1934-1941, mai reies următoarele:ședințele Adunării Generale aveau loc în sala de conferințe a Depoului Fetești;făcea parte din Uniunea de Cooperative “Muntenia”;acorda împrumuturi cooperativelor din localitate;8% din beneficiul net al anului1934 a fost donat pentru construcția bisericii din Fetești-Gară.[9]După cum se observă, o bancă populară deservea în mod evident comunitatea în cadrul căreia funcționa.

La Bordușani, a funcționat între anii 1919-1941 societatea cooperativă de consum “Salvarea țăranilor”, având 118 socetari înscriși[10].De remarcat numele acesteia, extrem de sugestiv.Într-adevăr, o cooperativă de consum reprezenta o salvare pentru locuitorii zonelor rurale izolate, care erau privați de accesul la cumpărarea produselor necesare traiului și gospodăriilor.Pe lângă bogata ofertă de mărfuri vândute în prăvălia proprie, care astăzi nu este întâlnită într-un magazin mixt sătesc, cooperativa mai deținea și un depozit de cherestea.A fost lichidată în anul 1941 din cauza datoriilor accumulate de către debitori față de societate, Banca Centrală Cooperativă [11]punând sechestru pe averea acesteia.

Reflectarea mișcării cooperatiste în presa ialomițeană a timpului

Este cunoscut faptul că mișcarea cooperatistă a fost susținută de principalele partide care au fost la guvernare în perioada interbelică, indiferent de culoarea politică.De o atenție deosebită se bucura și în presa centrală și locală, unde se pot găsi opinii în favoarea acesteia, anunțuri privind înființarea de cooperative sau convocări de ședință.

În ziarul săptămânal “Tribuna”, ce apărea la Călărași, din data de 12 mai 1929, reprezentanții băncilor populare și cooperativelor sătești din județul Ialomița afiliate la Federala “Borcea”[12], erau invitați să participela adunarea generală ordinară din ziua de 26 Maiu 1929, orele 10 a.m., conform convocării semnate de către președintele societății D.N.Popescu.Dintre punctele aflate pe ordinea de zi:repartizarea beneficiului net pe anul 1928;aprobarea bugetului pe 1929;vânzarea în comun a cerealelor;fixarea maximă a împrumuturilor ce se pot acorda unităților federate, etc.În final, este menționat că “unitățile coop.din județ, cari vor lipsi nemotivat de la adunare, vor pierde dreptulla beneficii pe acest an”.

Publicația “Gazeta ialomițenilor” (iunie 1939) apărea la București și era editată de ”Asociația Generală a Ialomițenilor”, autointitulându-se “organ de legătură a fiilor din județul Ialomița”.În articolul semnat de Const.Nicolau este făcută publică intenția de înființare a unei bănci populare în Capitală, ”care să fie numai a ialomițenilor”.Este important de citat opinia autorului cu privire la rolul unei astfel de societăți:”Vremurile pe cari le trăim sunt greleși oameni caută pe cât este posibil, să le facă față.Lupta în grup este mai ușoară;de aci necesitatea cooperării, care în ultima vreme a luat o mare desvoltare și la noi.Cooperația sub orice formă a dat roade îmbelșugate și multe nevoi au fost înlăturate prin faptele unite ale tuturora”.

Cooperația era văzută ca o soluție viabilă și pentru producția industrială, după cum reiese din articolul semnat de Corneliu Rudescu, cu titlul ”Planul economic național”, în bilunarul social-literar “Pământul”(Călărași, august 1939):”Noi vedem organizarea producției industriale, de exemplu, sub forma unor“uniuni” de fabrici, ”federale”apoi în genul unităților cooperative.”

În perioada celui de-al doilea război mondial, sub conducerea lui Ion Antonescu, interesul pentru formele de asociere și cooperare nu a scăzut deloc, după cum se observă în articolul din publicația bilunară “Fapta”, 28 ianuarie 1944.Țăranii erau îndemnați prin apelul-scrisoare adresat de către mareșal “să se întovărășească în obști agricole”pentru a primi ajutor din partea statului, exprimat în unelte agricole și semințe.Se menționează că în urma acestui îndemn, ”aproape 400 de obști agricole au luat ființăîn țară”.Sunt prezentate în articolul semnat de Gh.Tomescu, subinspector la Obștiile Agricole, și condițiile pentru înființarea acestora:”numărul de membri să nu fie mai mic de 15, iar certificatul de funcționare să fieaprobat, verificat și eliberat la Camera Agricolă.”.

În încheiere, țin să evidențiez că aceste forme de asociere, care acum par destul de avansate pentru acele vremuri, pot fi adaptate contextului actual.În județul Ialomița, în anii dintre cele două războaie mondiale, cooperația a reușit să producă prosperitate pentru comunitățile care i-au înțeles rolul.

Bibliografie

SJAN Ialomița, fond Casa de credit a agricultorilor din județul Ialomița, dosar nr.1/1925-1937

SJAN Ialomița, fond Uniunea Obștilor Sătești și a Cooperativelor Agricole din Județul Ialomița, dosar nr.5/1919

SJAN Ialomița, fond Banca Populară “Sprijinul” Fetești, dosar nr.2/1934-1941

SJAN Ialomița, fond Cooperativa “Salvarea țăranilor” Bordușani, dosar nr.2/1929

Lucrări speciale

Monografia economicăa județului Ialomița(1933-1938), autor Ioan I.Mihailescu, p.119-132

Monografia județului Ialomița, Călărași, 1943, autor I.Munteanu, p.40-44

Ziare, periodice

Tribuna, 12 mai 1929, ziar săptămânal, anul II, No.55-56

Gazeta ialomițenilor, iunie 1939, anul III, nr.18

Pământul, bilunar social-literar, august 1939, anul VII, No.203

Fapta, bilunară-literară-socială-economică, 28 ianuarie 1944, anul VIII, No.144-145

[1]Monografia economică a județului Ialomița(1933-1938), autor Ioan I.Mihailescu

[2]Primul act legislativ referitor la organizarea cooperației, adoptat după instalarea regimului comunist a fost Decretul nr.133 din 2 aprilie 1949 prin care era modificată legea din 1935.

[3]Statutele Uniunii Obștilor din anul 1919, art.2, alineatul (b), SJAN Ialomița, Fond Uniunea Obștilor Sătești și a Cooperativelor Agricole din Județul Ialomița, dosar nr.5/1919, f.1

[4]Ibidem, art.4

[5]Ibidem, art. 3, alineatele (1), (4), (8), (9).

[6]Actul constitutiv publicat în Monitorul Oficial în data de 14 martie 1925, SJAN Ialomița, fond Casa de credit a agricultorilor din județul Ialomița, dosar nr.1/1925-1937, f.9.

[7]Ibidem

[8]Monografia economică a județului Ialomița(1933-1938), autor Ioan I.Mihailescu(directorul B.N.R.Călărași), p.119

[9]SJAN Ialomița, fond Banca Populară “Sprijinul” Fetești, dosar nr.2/1934-1941, f.7, f.8, f.11

[10]SJAN Ialomița, fond Cooperativa “Salvarea țăranilor” Bordușani, dosar nr.2/1929(Inventar Bilanț)

[11]Instituție cu rol de finanțare a mișcării cooperatiste naționale, A se vedea:Evoluția în timp a cooperativeide consum începând cu anul 1903, http://www.csnmeridian.ro/files/docs/CONSINCOOP.pdf.

[12]Federala reprezenta o asociație de societăți cooperative, conform legii din 1929.A se vedea:Evoluția în timp a cooperativeide consum începând cu anul 1903, http://www.csnmeridian.ro/files/docs/CONSINCOOP.pdf.