Manipularea opiniei basarabenilor despre România jpeg

Manipularea opiniei basarabenilor despre România

Dep─ârtarea regimului de la Bucure┼čti de Moscova, la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ60, ┼či apropierea de Occident ┼či de China, vizita pre┼čedintelui american Richard Nixon ├«n Rom├ónia ┼či adoptarea na┼úionalismului ca politic─â de stat st├órnesc ├«n st├ónga Prutului un puternic discurs antirom├ónesc. Acesta se ├«nte┼úe┼čte pe fondul condamn─ârii de c─âtre Ceau┼čescu a interven┼úiei Trupelor Pactului de la Var┼čovia ├«n Cehoslovacia:instrui┼úi de Moscova, numero┼či propagandi┼čti ├«mp├ónzesc teritoriile de grani┼ú─â ale Basarabiei, construind o imagine nu tocmai favorabil─â Rom├óniei ÔÇô un stat care se ├«ndep─ârta de linia interna┼úionalismului proletar ┼či devenea un pericol pentru unitatea blocului comunist.

Sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ60 ┼či ├«nceputul anilor ÔÇÖ70 cunosc o intensificare a muncii ideologice a regimului sovietic ├«n Republica Sovietic─â Socialist─â Moldoveneasc─â. Intuind noul curs pe care avea s─â-l ia mai t├órziu evolu┼úia regimului de la Bucure┼čti, spre un comunism na┼úional, C.C. al P.C.U.S. adopt─â ÔÇô printr-o hot─âr├óre din mai 1968 ÔÇô o serie de m─âsuri de ajutorare a R.S.S.M. ├«n munca ideologic─â. Printre cerin┼úele Moscovei se num─ârau controlul mult mai atent al circula┼úiei c─âr┼úilor ┼či publica┼úiilor din ┼úara vecin─â, R.S.R., dar ┼či informarea ascult─âtorilor despre prietenia ce lega, ├«n viziunea Kremlinului, popoarele moldovenesc, ucrainean ┼či rus. De asemenea, se cerea o mai mare aten┼úie acordat─â evenimentelor istorice din trecutul republicii (instaurarea puterii sovietice ┼či unirea Basarabiei cu U.R.S.S., eliberarea Moldovei Sovietice de ocupan┼úii fasci┼čti). ├Än textul hot─âr├órii se mai g─âseau propuneri legate de intensificarea emisiunilor ├«n limba moldoveneasc─â la radio sau dezvoltarea presei scrise ├«n aceea┼či limb─â[1].

Academia de la Moscova trebuia s─â ajute institu┼úiile de la Chi┼čin─âu

Deosebit de importante sunt propunerile legate de activitatea ┼čtiin┼úific─â. Astfel, C.C. al P.C.U.S. ├«ns─ârcina Academia de ┼čtiin┼úe a U.R.S.S. s─â ofere ajutor logistic ┼či ┼čtiin┼úific institu┼úiilor de la Chi┼čin─âu, ├«n elaborarea de pe pozi┼úii corecte a unor lucr─âri referitoare la dezvoltarea na┼úiunii, limbii ┼či culturii moldovene┼čti, la rela┼úiile sovieto-rom├óne, care, din perspectiva ru┼čilor, erau evaluate tenden┼úios la Bucure┼čti. Temele principale care trebuiau adoptate erau:rolul eliberator al Rusiei ├«n Balcani, influen┼úa Revolu┼úiei Ruse ├«n Rom├ónia, rolul Armatei Sovietice la eliberarea Rom├óniei. Editura ÔÇ×NaukaÔÇŁ a fost obligat─â s─â publice la timp lucr─ârile care abordau subiectele enumerate mai sus. ├Äns─â, pe l├óng─â m─âsurile legate de activitatea ┼čtiin┼úific─â, publicistic─â, de controlul mai atent al circula┼úiei turi┼čtilor din R.S.R. sau al cet─â┼úenilor rom├óni care veneau cu viz─â individual─â, o aten┼úie deosebit─â s-a acordat muncii propagandistice ├«n zona de frontier─â. Astfel, C.C. al P.C.M. hot─âra cre┼čterea num─ârului de propagandi┼čti ┼či a vizitelor acestora ├«n localit─â┼úile de frontier─â, unde s─â ┼úin─â prelegeri ├«n fa┼úa muncitorilor din colhozuri, sovhozuri, ├«ntreprinderi sau unit─â┼úi de ├«nv─â┼ú─âm├ónt, despre politica extern─â a Uniunii Sovietice, succesele poporului moldovenesc ├«n economie ┼či cultur─â datorate ajutorului oferit de statele unionale[2].

033 ria05 011222 3000 jpg jpeg

Depunerea de flori la morm├óntul mare┼čalului Mannerheim irit─â Moscova

├Än urma acestor hot─âr├óri, o armat─â de propagandi┼čti a ├«nceput s─â circule pe teritoriile de grani┼ú─â ale Basarabiei, ┼úin├ónd prelegeri pe diverse teme, al c─âror scop era manipularea viziunii basarabenilor despre Rom├ónia, dar ┼či despre ultimele schimb─âri ale politicii regimului comunist din dreapta Prutului. Aceast─â acutizare a confrunt─ârii ideologice ┼či a accentu─ârii discursului antirom├ónesc se produce pe fondul condamn─ârii de c─âtre Ceau┼čescu a interven┼úiei trupelor Pactului de la Var┼čovia ├«n Cehoslovacia a, precum ┼či pe fondul unor gesturi ale diploma┼úilor rom├óni care au st├órnit indignarea Moscovei, cum ar fi depunerea de flori la morm├óntul mare┼čalului Mannerheim;gest apreciat ├«n Vest, dar sanc┼úionat ├«n Est[3].

Dep─ârtarea Bucure┼čtiului de Moscova ┼či apropierea de Occident ┼či de China, vizita lui Nixon ├«n Rom├ónia, adoptarea na┼úionalismului ca politic─â de stat la Congresul al X-lea au st├órnit ├«n st├ónga Prutului un contradiscurs. Problema Basarabiei a fost discutat─â la fiecare ├«nt├ólnire la nivel ├«nalt ├«ntre oficialii U.R.S.S. ┼či R.S.R. Disensiunile ap─âreau mereu ├«n jurul modului cum istoricii de o parte ┼či de alta a grani┼úei tratau apartenen┼úa teritoriului dintre Prut ┼či Nistru la romanitatea oriental─â, la spa┼úiul rom├ónesc.

ÔÇ×Lec┼úiiÔÇŁ de instruire ideologic─â ├«n colhozuri, sovhozuri ┼či ├«ntreprinderi

Pe acest fond ├«┼či desf─â┼čurau activitatea propagandi┼čtii sovietici ├«n localit─â┼úile de grani┼ú─â, iar rapoartele lor de activitate vorbesc despre metodele de construire a unei imagini nu tocmai favorabile Rom├óniei. Periodic, militan┼úii mergeau prin colhozuri, sovhozuri, ├«ntreprinderi, unde ┼úineau lec┼úii muncitorilor pe marginea materialelor emise de c─âtre C.C. al P.C.U.S. ÔÇ×despre situa┼úia actual─âÔÇŁ. ├Änt├ólnirile propagandi┼čtilor sovieticii cu muncitorii din Basarabia aveau loc at├ót ├«n cluburi ┼či s─âli de conferin┼úe, dar ┼či la locul de produc┼úie, ├«n ferme ┼či la ariile de treierat. Potrivit raportorilor, ├«n timpul discu┼úiilor, muncitorii puneau diverse ├«ntreb─âri, printre cele mai dese fiind:ÔÇ×Cum a reac┼úionat presa ┼či guvernul Rom├óniei la declara┼úia TASS despre depunerea de flori a delega┼úiei lor la morm├óntul lui Mannerheim?ÔÇŁ, ÔÇ×Care este situa┼úia ├«n interiorul P.C. al Rom├óniei?ÔÇŁ, ÔÇ×Exist─â date despre faptul c─â Rom├ónia pretinde la Basarabia?ÔÇŁ, ÔÇ×Va participa oare Rom├ónia la lucr─ârile ┼čedin┼úei de la Moscova a partidelor comuniste ┼či muncitore┼čti?ÔÇŁ.

La finalul raportului secretarului Comitetului Raional Cahul se afirma c─â muncitorii ┼či func┼úionarii dezaprobau activitatea diplomatic─â a conduc─âtorilor Partidului Comunist Rom├ón[4]. ├Äntr-o alt─â dare de seam─â se afirma c─â ├«n raionul Suvorov, dup─â ce propagandi┼čtii au citit scrisoarea C.C. a P.C.U.S., un muncitor a ├«ntrebat:ÔÇ×Ce m─âsuri ia partidul ┼či guvernul ├«n lupta ├«mpotriva p─âtrunderii la noi prin literatur─â, muzic─â ┼či art─â a ideologiei burgheze?ÔÇŁ[5], cu referire direct─â la circula┼úia informa┼úiei ┼či a literaturii dinspre dreapta spre st├ónga Prutului. La o alt─â ├«nt├ólnire de acest fel din jude┼úul Soroca, potrivit informatorului, muncitorii ar fi ├«ntrebat printre altele:ÔÇ×De ce s-au ├«nr─âut─â┼úi rela┼úiile noastre cu Rom├ónia?ÔÇŁ, ÔÇ×Prin ce se explic─â faptul c─â Ceau┼čescu a schimbat cursul trasat de Gheorghe Gheorghiu-Dej?ÔÇŁ

3207830 jpg jpeg

Potrivit raportorilor, muncitorii urm─âreau cu deosebit interes politica interna┼úional─â, evident filtrat─â ideologic prin grija Kremlinului. Astfel, potrivit documentelor de partid ale P.C.M., muncitorii din Dub─âsari se ar─âtaser─â nemul┼úumi┼úi de declara┼úia lui Nicolae Ceau┼čescu la Reuniunea Interna┼úional─â a partidelor comuniste ┼či muncitore┼čti de la Moscova[6], iar muncitorii din Raionul Glodeni erau indigna┼úi de atitudinea antisovietic─â a Rom├óniei ┼či de sprijinul pe care ├«l acorda Chinei ├«n cadrul dezbaterilor aceleia┼či conferin┼úe. La finalul notei informative, semnatarul afirma c─â din aceste declara┼úii muncitorii ├«n┼úeleg bine politica extern─â ┼či cine este prietenul adev─ârat al U.R.S.S.[7].

Este evident efortul comuni┼čtilor de la Chi┼čin─âu de a construi o ÔÇ×lup─âÔÇŁ impregnat─â ideologic, prin care locuitorii Basarabiei s─â priveasc─â Rom├ónia. ├Än mai toate conferin┼úele, Rom├ónia era prezentat─â ca un stat care se dep─ârta de linia interna┼úionalismului proletar, devenea treptat un pericol pentru unitatea blocului comunist ┼či, deci, prin aceasta, un pericol pentru U.R.S.S. ┼či pentru R.S.S.M. ├Än perspectiva sovieticilor, muncitorii erau obliga┼úi s─â ia atitudine ┼či s─â-┼či exprime indignarea fa┼ú─â de politica de neprietenie a R.S.R., iar acest lucru nu putea fi pus ├«n scen─â de sovietici dec├ót prin regizarea unor astfel de ├«nt├ólniri, ├«n care oamenii muncii din ÔÇ×Moldova Sovietic─âÔÇŁ ├«┼či exprimau interesul ┼či ├«ngrijorarea fa┼ú─â de politica na┼úional─â dus─â de Bucure┼čti.

M─âsurile lui Bodiul:interzicerea periodicelor rom├óne┼čti, controlul sever al turi┼čtilor rom├óni...

├Än anul 1970, la o consf─âtuire cu secretarii raionali, secretarul P.C.M., Ivan I. Bodiul, prezinta o situa┼úie a Moldovei ├«n care ÔÇ×propaganda imperialist─âÔÇŁ ├«┼či ├«mbun─ât─â┼úise mijloacele de ac┼úiune. Bodiul acuza China c─â a instigat R.S.R. s─â urmeze linia na┼úional─â, pentru a sem─âna discordie ├«ntre statele socialiste, ┼či caracteriza politica rom├óneasc─â fiind oportunist─â, f─â┼úi┼č na┼úionalist─â, iar atitudinea liderilor rom├óni drept vanitoas─â. Liderul comunist de la Chi┼čin─âu afirma c─â propaganda burghez─â se folosea de aceast─â atitudine ├«n ac┼úiunile sale ÔÇ×antisovietice, anticomuniste ┼či contrarevolu┼úionar─âÔÇŁ. ├Än plus, se ar─âta ├«ngrijorat de literatura ostil─â care intra ├«n cantit─â┼úi tot mai mari ├«n Moldova, de radiourile care rezonau la discursul na┼úional al Bucure┼čtiului ┼či de turi┼čtii care aveau sentimente v─âdit ostile Uniunii Sovietice ┼či politicii P.C.U.S. De asemenea, I. I. Bodiul era indignat c─â Rom├ónia nu accepta ├«n continuare existen┼úa unui stat ┼či a unui popor moldovenesc.

Secretarul general al P.C.M. propunea o serie de m─âsuri care s─â combat─â acest discurs venit dinspre Rom├ónia (┼či ac┼úiunile pe care le inspira ├«n Moldova):cre┼čterea capacit─â┼úii de emisie a Radioului ┼či a Televiziunii de la Chi┼čin─âu, interzicerea periodicelor ┼či a literaturii rom├óne┼čti, controlul tot mai sever al turi┼čtilor care veneau sau tranzitau Moldova. Chiar dac─â ├«┼či doreau o activitate ideologic─â care s─â dea un r─âspuns a┼ča numitelor ÔÇ×provoc─âriÔÇŁ rom├óne┼čti, oficialii de la Chi┼čin─âu f─âceau totu┼či apel la pragmatism, afirm├ónd c─â aceast─â munc─â ideologic─â trebuia dus─â f─âr─â senza┼úii sau v├ólv─â[8].

Aceasta era situa┼úia ├«n Republica Sovietic─â Socialist─â Moldoveneasc─â ├«n contextul turnurii pe care o luase politica rom├óneasc─â dup─â 1968. Linia na┼úionalist─â adoptat─â de Bucure┼čti, precum ┼či apropierea de ┼ú─ârile occidentale ┼či de China au adus la apari┼úia unui discurs profund ideologic, acuzator, la adresa Rom├óniei ┼či la adoptarea unor m─âsuri care s─â neutralizeze fluxul de informa┼úie venit dinspre dreapta Prutului. Situa┼úia se va schimba oarecum ├«n anii ÔÇÖ70, c├ónd ├«ncep s─â se restabileasc─â leg─âturi la nivel raional. Delega┼úii de partid ┼či de stat din raioanele de grani┼ú─â din st├ónga ┼či dreapta Prutului fac vizite reciproce, scopurile principale fiind schimburile de experien┼ú─â ├«n domeniul industrial sau agricol.

Note bibliografice:

[1] Hot─âr├óre a C.C. a P.C.M. din 3 iunie 1968. Gheorghe E. Cojocaru, Confruntarea sovieto-rom├ón─â pe frontul ideologic din R.S.S. Moldoveneasc─â (1968-1979). Studiu ┼či Documente, Editura Tipo Moldova, Ia┼či, 2011, p. 77-87.

[2] Ibidem, p. 84.

[3] Adam Burakowski, Dictatura lui Nicolae Ceau┼čescu (1965-1989). Geniul Carpa┼úilor, trad. Vasile Moga, prefa┼ú─â de Stej─ârel Olaru, Polirom, Ia┼či, 2011, p. 112.

[4] Not─â informativ─â a secretarului C.R. Cahul c─âtre C.C. al P.C.M. din 25 iunie 1968. Gheorghe Cojocaru, op. cit. p. 86.

[5] Not─â informativ─â a secretarului C.R. Suvorov c─âtre C.C. al P.C.M. din 27 iunie 1968. Gheorghe Cojocaru, op. cit. p. 88-89.

[6] Not─â informativ─â a secretarului C.R. Dub─âsari c─âtre C.C. al P.C.M. din 13 iunie 1969. Gheorghe Cojocaru, op. cit. p. 148-149.

[7] Not─â informativ─â a secretarului C.R. Glodeni c─âtre C.C. al P.C.M. din 26 iunie 1969. Gheorghe Cojocaru, op. cit. p. 151-152.

[8] Gheorghe Cojocaru, op. cit. p. 215-229