Locul Bucovinei în geneza Planului Barbarossa jpeg

Locul Bucovinei în geneza Planului Barbarossa

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Florin Constantiniu

Aproape de necrezut este locul ocupat de Bucovina, mai exact de revendicarea acestei provincii de c─âtre Uniunea Sovietic─â, ├«n iunie 1940 - mai ├«nt├ói a ├«ntregii Bucovine (comunicat─â doar Reichului), apoi numai a p─âr╚Ťii sale de nord (comunicat─â at├ót la Berlin, c├ót ╚Öi la Bucure╚Öti) - ├«n decizia lui Hitler de a ataca URSS, un an mai t├órziu.

Foarte pu╚Ťini sunt istoricii care au deslu╚Öit componenta bucovinean─â ├«n procesul decizional al lui Hitler privind Opera╚Ťiunea ÔÇ×BarbarossaÔÇť (r─âzboiul ├«mpotriva URSS; Planul ÔÇ×BarbarossaÔÇť, cuprins ├«n Directiva nr. 21, a fost semnat de Hitler la 18 decembrie 1940). De╚Öi documentele aflate la dispozi╚Ťia cercet─âtorilor sunt foarte clare ├«n aceast─â privin╚Ť─â, probabil c─â provincia rom├óneasc─â a p─ârut o miz─â prea ne├«nsemnat─â pentru a fi luat─â ├«n considera╚Ťie. ╚śi totu╚ÖiÔÇŽ

Formulare neclar─â

Articolul 3 al Protocolului adi╚Ťional secret ce ├«nso╚Ťea Pactul Molotov- Ribbentrop (23 august 1939) avea o formulare neclar─â. El suna astfel: ÔÇ×├Än privin╚Ťa sud-estului Europei, din partea sovietic─â este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea german─â declar─â totalul dezinteres politic pentru aceste regiuniÔÇť. Ceea ce izbe╚Öte la prima vedere/ lectur─â este c─â, dup─â Basarabia, urmeaz─â un plural: ÔÇ×aceste regiuniÔÇŁ (pentru a ├«nl─âtura o aparent─â inadverten╚Ť─â, unele traduceri ap─ârute la noi, modific─â textul: ÔÇ×aceast─â regiuneÔÇť!). ├Än ambele variante - german─â ╚Öi rus─â - figureaz─â pluralul. Cum se explic─â o formulare, care - s─â recunoa╚Ötem - nu str─âluce╚Öte prin claritate?

C├ónd s-a ├«ncheiat Pactul Molotov- Ribbentrop - ├«n fapt Tratatul germano-sovietic de neagresiune, ├«nso╚Ťit de Protocolul adi╚Ťional secret -, aten╚Ťia ambelor p─âr╚Ťi era ├«ndreptat─â asupra Poloniei, unde urmau s─â ├«nceap─â opera╚Ťiile militare ╚Öi a zonei ├«nvecinate (╚Ť─ârile baltice ╚Öi Finlanda); Europa de Sud-Est se situa - ├«n acel moment - pe planul al doilea, de╚Öi at├ót Germania, c├ót ╚Öi URSS aveau acolo mari interese. Gr─âbit s─â ├«ncheie tratatul cu Uniunea Sovietic─â, pentru a putea ├«ncepe r─âzboiul (apropierea toamnei cu sezonul de ploi putea ├«ngreuna ac╚Ťiunile avia╚Ťiei ╚Öi blindatelor), Hitler nu a dorit s─â detalieze atunci, ├«n spa╚Ťiul sud-est european, ÔÇ×sferele de intereseÔÇť ale celor dou─â mari puteri.

Ribbentrop a ├«n╚Ťeles pozi╚Ťia F├╝hrerului ╚Öi, pentru a asigura succesul c─âl─âtoriei sale la Moscova, a c─âutat pentru articolul 3 o formul─â, care, prin caracterul ei general, s─â satisfac─â ambele p─âr╚Ťi. Amintitul articol putea fi ├«n╚Ťeles, a╚Öadar, ├«n dou─â feluri: 1) Germania este de acord cu anexarea Basarabiei de c─âtre URSS; 2) Germania este de acord cu anexarea Basarabiei ╚Öi a altor teritorii din sud-estul Europei, cu condi╚Ťia respect─ârii intereselor economice ale Germaniei, care ├«╚Öi exprimase numai dezinteresul politic pentru ÔÇ×aceste regiuniÔÇť, adic─â pentru sud-estul Europei.

Acesta este sensul pluralului, care nedumere╚Öte ╚Öi azi pe unii. Hitler a dat articolului 3 prima interpretare: Germania nu are obiec╚Ťii la anexarea Basarabiei de c─âtre URSS. Pentru F├╝hrer a fost o surpriz─â nepl─âcut─â s─â afle c─â, la 23 iunie 1940, V.M. Molotov l-a informat pe ambasadorul german la Moscova, contele von der Schulenburg, c─â Uniunea Sovietic─â va cere Rom├óniei s─â-i cedeze Basarabia ╚Öi Bucovina; ╚Öeful diploma╚Ťiei sovietice a precizat c─â solu╚Ťionarea acestei probleme era urgent─â ╚Öi, ├«n cazul ├«n care Rom├ónia nu ar acceptat cererile sovietice, URSS era hot─âr├ót─â s─â recurg─â la for╚Ťa militar─â.

Iritarea lui Hitler

Pozi╚Ťia Moscovei l-a iritat pe Hitler. Un conflict militar ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc ar fi pus ├«n primejdie livr─ârile de petrol din aceast─â zon─â, esen╚Ťiale pentru economia de r─âzboi a Reichului. Riscul unui r─âzboi sovieto- rom├ón p─ârea s─â fie sporit de revendicarea Bucovinei, care, spre deosebire de Basarabia, nu apar╚Ťinuse niciodat─â Rusiei, iar prin valorile sale istorico-artistice (Suceava ╚Öi m─ân─âstirile) avea o semnifica╚Ťie deosebit─â pentru rom├óni. La 25 iunie, Schulenburg a comunicat lui Molotov r─âspunsul german: Reichul nu se opunea la anexarea Basarabiei de c─âtre URSS.

ÔÇ×Revendic─ârile guvernului sovietic ├«n ceea ce prive╚Öte Bucovina - suna r─âspunsul Berlinului - constituie ceva nou. Bucovina a fost o provincie a coroanei austriece ╚Öi este dens populat─â de germani. Destinul acestor etnici germani constituie, de asemeni, o preocupare deosebit─â pentru GermaniaÔÇť.

C├óteva luni mai t├órziu, cu prilejul vizitei lui Molotov la Berlin (12-13 noiembrie 1940), c├ónd s-a discutat din nou problema Bucovinei, Hitler i-a spus oaspetelui s─âu c─â existase un acord verbal, potrivit c─âruia ÔÇ×fostele regiuni austriece trebuiau s─â intre ├«n sfera german─â de intereseÔÇť. ├Än afar─â de aceast─â afirma╚Ťie a lui Hitler, din 13 noiembrie, nu exista nici o alt─â informa╚Ťie despre un astfel de acord verbal. ├Än nota sovietic─â privind conversa╚Ťia Molotov-Schulenburg, punctul privitor la Bucovina din r─âspunsul german este rezumat astfel:

ÔÇ×Problema Bucovinei este nou─â, ╚Öi Germania consider─â c─â, f─âr─â punerea acestei probleme, s-ar u╚Öura mult rezolvarea pa╚Önic─â a problemei BasarabieiÔÇť.

Pentru Hitler, Bucovina nu prezenta nici un interes strategic. Chiar dac─â era austriac, vechile posesiuni ale Habsburgilor nu-i st─âteau at├ót de mult la inim─â, dovad─â c─â a l─âsat ca Lembergul (Lwow), st─âp├ónit de Imperiul habsburgic ├«ntre 1772- 1919, s─â revin─â Uniunii Sovietice, dup─â cea de a patra ├«mp─âr╚Ťire a Poloniei (17 septembrie 1939), de ast─â dat─â ├«ntre cel de-al treilea Reich ╚Öi URSS. ├Än sf├ór╚Öit, etnicii germani puteau s─â fie str─âmuta╚Ťi ├«n Germania, a╚Öa cum se convenise ├«n privin╚Ťa celor din ╚Ť─ârile baltice.

Atunci de ce ├«l iritase pe Hitler dorin╚Ťa lui Stalin de a avea, pe l├óng─â Basarabia, ╚Öi Bucovina? F├╝hrerul a v─âzut ├«n revendicarea sovietic─â a Bucovinei ├«nc─âlcarea sferelor de interese, delimitate prin acordurile germano-sovietice din august-septembrie 1939. Aceast─â ├«nc─âlcare survenea ├«ntr-un moment c├ónd, de╚Öi victorioase ├«n campania din Vest, for╚Ťele armate ale Reichului se resim╚Ťeau, totu╚Öi, de pe urma efortului depus ╚Öi nu ar fi fost capabile s─â se opun─â - dac─â ar fi fost necesar - unei ac╚Ťiuni sovietice ├«n Est, cu care Germania nu ar fi fost de acord.


foto guliver gettyimages 1 jpg jpeg

Accept├ónd revendicarea sovietic─â asupra Bucovinei, s-ar fi creat un precedent primejdios, mai ales ├«n perspectiva viitoarei campanii germane ├«mpotriva Marii Britanii, c├ónd Wehrmachtul ╚Öi-ar fi avut concentrat grosul resurselor ├«n Vest. Din r─âspunsul guvernului german ╚Öi din st─âruin╚Ťa ar─âtat─â de ambasadorul german ├«n problema Bucovinei (la un moment dat, el i-a sugerat lui Molotov ca URSS, pentru a u╚Öura rezolvarea problemei teritoriale, s─â restituie Rom├óniei tezaurul trimis ├«n Rusia, ├«n 1916-1917, ceea ce Molotov a refuzat categoric), Stalin a ├«n╚Ťeles c─â trebuie s─â fac─â o concesie lui Hitler, dac─â voia s─â men╚Ťin─â bunele rela╚Ťii cu Reichul. S─â renun╚Ťe la ├«ntreaga provincie ar fi fost din partea lui un semn de sl─âbiciune. ├Än consecin╚Ť─â, a hot─âr├ót s─â limiteze revendicarea Bucovinei la partea de nord a provinciei.

Mai t├órziu, dup─â ce Germania ╚Öi Italia au garantat frontierele Rom├óniei, la 30 august 1940, Molotov a sus╚Ťinut at├ót ├«n discu╚Ťiile cu Schulenburg, c├ót ╚Öi ├«n cele cu Hitler, c─â URSS declarase c─â renun╚Ťa doar temporar la sudul Bucovinei. ├Än absen╚Ťa notei sovietice de conversa╚Ťie Molotov-Schulenburg (textul ei este rezumat ├«n colec╚Ťia de documente diplomatice, ├«n trei r├ónduri ╚Öi jum─âtate!) este greu de stabilit adev─ârul. Pentru Hitler, revendicarea sovietic─â a Bucovinei, fie numai ╚Öi a p─âr╚Ťii sale de nord, reprezenta, dup─â m─ârturia lui Ribbentrop ├«nsu╚Öi, ÔÇ×un semn al presiunii ruse spre vestÔÇť. F├╝hrerul a considerat c─â era vorba de prima dep─â╚Öire a delimit─ârilor teritoriale din august-septembrie 1939 ╚Öi c─â alte dep─â╚Öiri puteau s─â urmeze, pun├ónd, de ast─â dat─â, ├«n primejdie interesele de securitate ale Reichului.

La 8 martie 1940, el ├«i scrisese lui Mussolini, c─â nu mai existau temeiuri pentru un r─âzboi ├«mpotriva Uniunii Sovietice, av├ónd ├«n vedere c─â Stalin trecuse de la ÔÇ×iudeo-interna╚ŤionalismÔÇť (!) la na╚Ťionalism, iar economiile Reichului ╚Öi ale URS erau complementare. Revendicarea Bucovinei - cum s-a v─âzut, Hitler ├«i d─âdea interpretarea men╚Ťionat─â de Ribbentrop - a schimbat fundamental percep╚Ťia sa ├«n privin╚Ťa partenerului sovietic. La 31 iulie 1940, el a informat pe ├«nal╚Ťii responsabili militari, c─â, ├«n prim─âvara anului urm─âtor, avea s─â elimine URSS ca factor de putere. Prin campania ├«mpotriva Uniunii Sovietice, el voia s─â lipseasc─â Anglia de ÔÇ×spada continental─âÔÇť, pe care Londra ar fi putut s─â o ├«ndrepte ├«mpotriva Germaniei. ├Än noua percep╚Ťie a URSS ca poten╚Ťial adversar al Reichului, revendicarea Bucovinei a jucat un rol esen╚Ťial.