Locotenen┼úii lui Ceau┼čescu jpeg

Locotenen┼úii lui Ceau┼čescu

Bazele succesului repurtat mai t├órziu de Nicolae Ceau┼čescu ├«n cursa pentru ┼čefia partidului au fost puse ├«n a doua jum─âtate a anilor ÔÇÖ50. ├Än octombrie 1958, toate structurile coordonate de Nicolae Ceau┼čescu-mai pu┼úin agricultura-s-au unit ├«ntr-una singur─â, care a primit numele de Direc┼úia Organizatoric─â. Problema a fost discutat─â ┼či aprobat─â ├«n cadru restr├óns, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â a Secretariatului la care au participat Gheorghiu-Dej, Ceau┼čescu, Vladimir Gheorghiu ┼či Leonte R─âutu. Motivul oficial al contopirii-ap─âruser─â unele paralelisme ├«ntre atribu┼úiile diferitelor ÔÇ×comitete ┼či comisii" ale stufosului aparat de partid.Tot ├«n actul oficial care consemna comasarea se spunea c─â nou-createi Direc┼úii ├«i revine ÔÇ×controlul muncii politice cu militarii din unit─â┼úile Ministerului For┼úelor Armate ┼či unit─â┼úile militare ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), inclusiv controlul activit─â┼úii Direc┼úiei Superioare Politice a Armatei ┼či Direc┼úiei Politice a MAI, precum ┼či controlul aplic─ârii hot─âr├órilor PMR ┼či Consiliului de Mini┼čtri ├«n domeniile de activitate ale Ministerului Justi┼úiei, Procuraturii ┼či Tribunalului Suprem". ├Än plus, Ceau┼čescu mai coordona S─ân─âtatea, Crucea Ro┼čie ┼či Cultele. Func┼úionarii Direc┼úiei aveau s─â ┼úin─â ┼či pe mai departe eviden┼úa tuturor cadrelor din nomenclatura CC al PMR.Cea mai mare felie din tortul puterii├Än felul acesta, t├ón─ârul demnitar pe care ceilal┼úi nu-l vedeau bun de nimic a ajuns s─â ┼úin─â ├«n m├ón─â fr├óiele unei puteri considerabile. Cam tot ce ┼úinea de politica intern─â a regimului a stat, dup─â 1958, pe biroul lui Ceau┼čescu.

ÔÇ×Nenorocirea este c─â Dej, fiind preocupat ├«n acea vreme de dob├óndirea independen┼úei ├«n raporturile cu sovieticii, ├«n rela┼úiile cu China, de linia ce voiam s─â o impunem ├«n CAER, a l─âsat problemele interne ale partidului ├«n seama lui Nicu Ceau┼čescu. Acesta ┼či-a impus oamenii lui la nivelul regiunilor ┼či al controlului CC asupra lor", a povestit Al. B├órl─âdeanu.A┼ča ├«┼či explic─â ┼či ┼×tefan Andrei succesul lui Ceau┼čescu din 1965. ÔÇ×Am fost de fa┼ú─â c├ónd Elena Ceau┼čescu i-a spus lui Nicolae Ceau┼čescu: ┬źNicule, dar tu ai luat conducerea ├«n 1965 pentru c─â mare parte dintre membrii CC ┼či ai conducerii din jude┼úe, tu i-ai propus ├«n func┼úii. ┼×i dac─â venea Apostol ├«n CC cu candidatura, tot tu ai fi luat conducerea - pentru c─â ei te-ar fi votat pe tine┬╗. ├Äntr-adev─âr, ├«n ultima perioad─â a lui Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceau┼čescu f─âcea propuneri pentru birourile jude┼úene ┼či, cu ele, mergea la Gheorghiu-Dej pentru aprobare, Ceau┼čescu fiind secretar al Direc┼úiei Organizatorice".

Petre Lupu (al doilea din stânga), unul dintre colaboratorii viitorului lider al României

image

Astfel, ├«n a doua jum─âtate a anilor '50, Ceau┼čescu ┼či-a impus oamenii peste tot. ┼×i la regiuni, iar de la regiuni pe unii i-a adus la Bucure┼čti. El s-a ocupat de selec┼úia ┼či de promovarea ÔÇ×cadrelor". Avea acces la dosarele personale ale activi┼čtilor, le cuno┼čtea calit─â┼úile, defectele, viciile ┼či ÔÇ×petele negre" din biografie. Patima alcoolului, lenea, sl─âbiciunea pentru sexul frumos, comportamentul ├«n via┼úa de familie, p─âcatele tinere┼úii - ale persoanei, ba chiar ┼či ale familiei - toate acestea ┼či multe altele erau scrupulos consemnate ÔÇ×la dosar". ├Än timp, Ceau┼čescu a ajuns s─â cunoasc─â f─âr─â egal ÔÇ×activul de partid", cu bune ┼či cu rele. Iar cei pe care i-a promovat ┼čtiau c─â lui ├«i datoreaz─â func┼úia.Direc┼úia creat─â ├«n 1958 avea un prim-adjunct ┼či trei adjunc┼úi. ├Än documentele unde se consemneaz─â crearea Direc┼úiei Organizatorice, niciunde nu se scrie cine este ┼čeful. Sunt nominaliza┼úi primul-adjunct, adjunc┼úii, adjunc┼úii adjunc┼úilor - to┼úi, mai pu┼úin ┼čeful cel mare. Postul apare ├«n schem─â, dar numele lui Ceau┼čescu nu este scris nic─âieri. P├ón─â la moartea lui Gheorghiu-Dej,   a experimentat mai multe formule de conducere la mamutul de la Organizatoric─â. Petre Lupu, primul adjunct ┼či ┼čeful de facto al Direc┼úiei, Ilie Verde┼ú, Cornel Onescu, Vasile Patiline┼ú, Virgil Trofin - adjunc┼úi au fost locotenen┼úii lui Ceau┼čescu ├«n luptele invizibile pentru acumularea puterii ├«n partid. Petre Lupu, m├óna dreapt─â a lui Ceau┼čescuM├óna dreapt─â a lui Ceau┼čescu din a doua jum─âtate a anilor '50 ┼či p├ón─â la moartea lui Gheorghiu-Dej a fost Petre Lupu. Originar din Ia┼či, ├«n perioada studiilor la Facultatea de Drept s-a ├«nregimentat ├«n mi┼čcarea comunist─â clandestin─â. Dup─â r─âzboi, i s-a recunoscut vechimea ├«n partid ├«ncep├ónd cu 1939.P├ón─â s─â devin─â prim-adjunctul lui Ceau┼čescu, Lupu lucrase mai mul┼úi ani ├«n aparatul central de partid. ├Äntre altele, cuno┼čtea bine Sec┼úia Organizatoric─â, unde activase cinci ani, ├«n func┼úii ÔÇ×de r─âspundere": adjunct, apoi ┼čef de sec┼úie. ├Än lipsa lui Ceau┼čescu, el conducea treburile curente ┼či ┼čedin┼úele obi┼čnuite. ┼×tefan Andrei, fost ministru de Externe, ┼či-l aminte┼čte ca pe o persoan─â cultivat─â, calitate pus─â pe seama studiilor ├«ncepute ├«n tinere┼úe. Sobru, fidel preceptelor ┼či disciplinei de partid, a r─âmas Petre Lupu ├«n memoria fiului s─âu. Petre Lupu a  rezistat ├«n func┼úii p├ón─â ├«n 1984. ├Än acel an, a pierdut demnit─â┼úile din partid ┼či a fost trimis ambasador ├«n America Latin─â.Ilie Verde┼ú, promovat de Ceau┼čescu├Än octombrie 1958, Ceau┼čescu l-a readus de la Hunedoara ├«n Bucure┼čti pe Ilie Verde┼ú, ┼či l-a numit ├«n func┼úia de adjunct al ┼čefului Direc┼úiei Organizatorice. Verde┼ú avea ÔÇ×origine muncitoreasc─â"-provenea dintr-o familie de mineri ┼či lucrase el ├«nsu┼či ├«n minele din Cara┼č-Severin.Mai lucrase la centru, ca prim-adjunct al Sec┼úiei Organizatorice, ├«ntre 1954-1957. Din 1955 era membru supleant al CC al PMR ┼či absolvise o ┼čcoal─â pentru activi┼čti superiori la Moscova. ÔÇ×L-am cunoscut ├«n 1954", a povestit Verde┼ú dup─â 1990 (In memoriam Ilie Verde┼ú, Lucrare ap─ârut─â cu sprijinul Funda┼úiei Muncii din Rom├ónia).ÔÇ×L-am v─âzut de mai multe ori ├«nainte, dar nu reprezenta pe atunci o personalitate marcant─â pentru mine. La ├«nceput, l-am cunoscut ca pe un om entuziast, foarte dinamic. P─ârerea mea despre el atunci era c─â nu are o preg─âtire politic─â suficient─â. Se baza mai mult pe ac┼úiuni entuziaste". Ajuns la Bucure┼čti, a colaborat ├«ndeaproape cu Ceau┼čescu. ┼×i-a p─âstrat func┼úia de adjunct la Organizatoric─â p├ón─â la moartea lui Gheorghiu-Dej, ├«n 1965. Dup─â accederea lui Ceau┼čescu la putere, Verde┼ú ┼či-a continuat ascensiunea ├«n partid.Cornel Onescu, nepriceputul loialDe la sf├ór┼čitul anilor '50 dateaz─â ┼či colaborarea dintre Ceau┼čescu ┼či Cornel Onescu. Muncitor tipograf, ilegalist, p├ón─â la moartea lui Gheorghiu-Dej, Onescu a r─âspuns de cadre. Era cunoscut ca un activist care nu ┼čtia mare lucru, dar ├«i era fidel lui Ceau┼čescu, sus┼úine ┼×tefan Andrei (St─âp├ónul secretelor lui Ceau┼čescu. I se spunea Machiavelli. ┼×tefan Andrei ├«n dialog cu Lavinia Betea, Editura Adev─ârul, 2011).  Drept r─âsplat─â pentru loialitate, ├«n 1965, Ceau┼čescu i-a ├«ncredin┼úat portofoliul Internelor, pe care l-a p─âstrat ┼čapte ani, p├ón─â ├«n 1972."L-am cunoscut ├«n 1954. L-am v─âzut de mai multe ori ├«nainte, dar nu reprezenta pe atunci o personalitate marcant─â pentru mine. La ├«nceput, l-am cunoscut ca pe un om entuziast, foarte dinamic. P─ârerea mea despre el atunci era c─â se baza mai mult pe ac┼úiuni entuziaste.''Ilie Verde┼ú fost prim-ministruCeau┼čescu, opiul ┼či alcoolulMai pu┼úin ┼čtiut este faptul c─â la finalul anilor '50 Nicolae Ceau┼čescu a supervizat ┼či activitatea Ministerului S─ân─ât─â┼úii ┼či Crucii Ro┼čii. ├Än aceast─â calitate, a colaborat cu Voinea Marinescu (foto), ministrul S─ân─ât─â┼úii ├«ntre 1954 ┼či 1966. Arhivele partidului p─âstreaz─â rapoarte ale ministrului adresate lui Ceau┼čescu.Tainele medicinei tradi┼úionale chineze├Än toamna-iarna lui 1957, ministrul Voinea Marinescu a f─âcut un periplu greu de imaginat pentru acele timpuri, c├ónd Rom├ónia se afla ├«n spatele ÔÇ×Cortinei de Fier": China, Coreea de Nord, Vietnam, Argentina, Mexic, Statele Unite ale Americii, Elve┼úia (la Geneva, unde se afla sediul Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii). America Latin─â era un teritoriu complet nou pentru demnitarii rom├óni. Primul care-a v─âzut cu ochii lui continentul sud-american a fost Ion Gheorghe Maurer, ├«n mai 1958 (├«n calitate de pre┼čedinte al Prezidiului Marii Adun─âri Na┼úionale - func┼úie asimilat─â celei de ┼čef al statului). De la Voinea Marinescu, ÔÇ×Nicu" aflase ├«ns─â mai devreme unele am─ânunte despre aceste ┼ú─âri ├«ndep─ârtate.Despre China, ministrul S─ân─ât─â┼úii a scris ┼či bune, ┼či rele. La sf├ór┼čitul deceniului ┼čase, mul┼úi rom├óni au vizitat aceast─â ┼úar─â, ├«n diverse calit─â┼úi oficiale. ┼×i au revenit de acolo cu impresii amestecate. Imensul mozaic de popula┼úii, religii, tradi┼úii st├órnea interes, dar ┼či uimire. ├Än China s-au f─âcut progrese ├«n domeniul asisten┼úei sanitare, nota Voinea Marinescu spre informarea lui Ceau┼čescu, dar de tot ce se nume┼čte profilaxie ┼či terapeutic─â se ocupau ├«n continuare medicii tradi┼úionali┼čti. Printre altele, ministrul a mai observat c─â ├«n China ÔÇ×a disp─ârut completamente utilizarea opiului ┼či a alcoolului, iar prin ac┼úiuni de mas─â de o anvergur─â colosal─â s-au ob┼úinut multe succese ├«n ceea ce prive┼čte profilaxia".Chirurgii americani, incul┼úi ┼či netalenta┼úiTurul american al ministrului Voinea Marinescu a fost ocazionat de participarea la Congresul Interna┼úional de Chirurgie, organizat ├«n Mexic. Unica tem─â a congresului a fost  maladia secolului - cancerul. ÔÇ×├Än  general, congresul a fost foarte interesant, a raportat mai-marele S─ân─ât─â┼úii din Rom├ónia comunist─â lui Ceau┼čescu, f─âr─â s─â aduc─â ├«ns─â lucruri noi care s─â fie ├«n m─âsur─â de a rezolva problemele pe care le ridic─â acest flagel social".Interesante impresii a raportat Voinea Marinescu ┼či din patria ÔÇ×imperialismului" - Statele Unite ale Americii. Instala┼úiile ┼či aparatele de fine┼úe cu care se lucreaz─â ├«n spitalele americane, afla Ceau┼čescu, sunt inferioare celor din Rom├ónia, cate le importa din Germania ┼či Suedia. ÔÇ×Tot ce este legat de ├«ngrijirea bolnavilor se pl─âte┼čte cu sume fabuloase", a mai subliniat raportorul un dezavantaj major al capitalismului. ├Än privin┼úa colegilor americani, Voinea Marinescu a sus┼úinut c─â i-au l─âsat o impresie dezastruoas─â. ÔÇ×Din punct de vedere intelectual, al capacit─â┼úii profesionale, al talentului ┼či mai ales din punct de vedere al nivelului cultural, chirurgii americani sunt foarte limita┼úi".Cum ┼či-a f─âcut viitorul pre┼čedinte cultura general─âMult s-a vorbit despre lipsa de instruc┼úie ┼čcolar─â ┼či de cultur─â a liderilor comuni┼čti ├«n general, ┼či a lui Nicolae Ceau┼čescu ├«n special. Handicapuri compensate, ├«ntr-un fel, de ├«ndelungatul exerci┼úiu al puterii. ├Än calitatea lui de ultim decizional ├«n domenii diverse, Ceau┼čescu a avut ocazia s─â parcurg─â zeci de mii de pagini de rapoarte, note, inform─âri. Unele - scrise de activi┼čti; altele - redactate de speciali┼čti.

Dup─â cum a povestit ├«n memorii Silviu Curticeanu, ┼čeful Cancelariei CC ├«n ultima etap─â a regimului comunist, Ceau┼čescu citea ce primea. Iar pe marginea materialelor, la fel ca predecesorul, f─âcea note ┼či observa┼úii. Nu la fel de multe, ┼či nici la fel de spumoase ca Gheorghiu-Dej. Dar ├«n tot cazul, le parcurgea. Astfel, a avut ocazia s─â fie la curent cu nout─â┼úi dintr-o sumedenie de domenii. Glume la ÔÇ×Organizatoric─â"├Än anii '50, ÔÇ×Organizatoricul" ┼či Propaganda erau cele mai mari sec┼úii ale CC-ului. Prima - condus─â de Ceau┼čescu, a doua de Leonte R─âutu.  ├Äntre cele dou─â exista o rivalitate, ajuns─â ├«ntre timp prilej de glume ├«ntre adjunc┼úi, dup─â cum ┼či-a amintit Paul Niculescu-Mizil, adjunct la Propagand─â ┼či Agita┼úie. ÔÇ×Dac─â vrei s─â vorbe┼čti ceva, du-te la propagand─â, dac─â vrei s─â rezolvi ceva, du-te la organizatoric"-  era una dintre anecdotele care circulau pe culoarele CC. ÔÇ×Odat─â, Petre Lupu (prim-adjunct la Organizatoric, n. r.) ├«mi face pl─âcerea s─â-mi explice cum se realizeaz─â un schimb de p─âreri la propagand─â", scrie Mizil (In memoriam Ilie Verde┼ú, Lucrare ap─ârut─â cu sprijinul Funda┼úiei Muncii din Rom├ónia).ÔÇ×Intr─â instructorul - spune Lupu - la ┼čeful sec┼úiei cu p─ârerea lui ┼či iese cu p─ârerea ┼čefului. ┼×tefan Voicu, prezent la povestire, un tovar─â┼č excep┼úional, dar cu o limb─â a dracului de ascu┼úit─â, r─âspunde prompt. ┬źS─â-┼úi spun eu cum este la organizatoric. Intr─â instructorul la ┼čef cu p─ârerea lui ┼či iese f─âr─â nici una!┬╗".